Tag: coran

Matematica Islamului de aur – 2

Simina Harmonie   Înflorirea culturii arabe în secolele VIII-XII se datorează unui complex de condiţii favorabile, cauzate de avântul economic ce a caracterizat această perioadă. Bazându-se pe moştenirea culturii arabe pre-islamice cultura arabă a acestei perioade s-a caracterizat printr-o vădită înclinare spre studiul ştiinţelor naturii şi al aplicaţiilor practice. Astfel au fost elaborate lucrări speciale […]

Simina Harmonie

 

Înflorirea culturii arabe în secolele VIII-XII se datorează unui complex de condiţii favorabile, cauzate de avântul economic ce a caracterizat această perioadă. Bazându-se pe moştenirea culturii arabe pre-islamice cultura arabă a acestei perioade s-a caracterizat printr-o vădită înclinare spre studiul ştiinţelor naturii şi al aplicaţiilor practice. Astfel au fost elaborate lucrări speciale pentru nevoile arhitecturii şi tehnicii. De exemplu matematicianul Abu-al-Wafa (940-998) a scrisCartea despre cele ce sunt necesare meşteşugarilor în legătură cu construcţiile.

catedrala mezquita 5 Matematica Islamului de aur – 2
Bogatele cunoştinţe de matematică au făcut posibile măreţele construcţii arabe pentru care subordonarea manifestărilor artistice unor norme cu caracter religios le conferă o notă de originalitate. Cel mai vechi monument de arhitectură arabă care s-a păstrat este aşa-numita Cupolă a stâncii din Ierusalim ( în ebraică – Kipat ha Sela), ridicată între 687-691, fiind cea mai veche construcţie islamică funcţională.

Arabii cred că aici este locul din care profetul Mohamed s-a înălţat la cer pe calul său fabulos, pentru ca apoi să se întoarcă pe Pământ şi să-şi transcrie viziunile, iar evreii cred că stânca protejată de cupola aurită este locul pe care s-a aşezat Chivotul Legământului.

Cupola+Stancii5 Matematica Islamului de aur – 2
Fig.4, Cupola Stâncii

Dar cea mai remarcabilă creaţie a epocii omeyyazilor este faimoasa moschee din Cordoba, Mezquita, a cărei construcţie a început în 785 pe o veche biserică vizigotă. Moscheea poartă numele Moscheea Aljama, în cinstea soţiei emirului musulman Adb ar- Rahman I , care a proiectat această clădire ca parte ataşată palatului său. Moscheea a suferit o neîntreruptă serie de modificări. Cu toate acestea a rămas cea mai mare şi mai frumoasă dintre cele peste 1000 pe care le deţinea oraşul la acea vreme. Pe lângă această calitate ea era şi a doua clădire, ca mărime, din lumea musulmană. Mezquita a ajuns, în scurt timp, un foarte important loc de pelerinaj pentru musulmani, ţinând cont că moscheea găzduia în acea vreme şi o copie originală a Coranului. Mezquita este impresionantă în primul rând pentru arcele ei uriaşe, susţinute de mai bine de 1000 de coloane din cuarţ, onix, marmură şi granit. Acestea au fost făcute incluzând în ele şi rămăşiţele vechiului templu roman ce ocupa locul mai înainte. Arcele duble, întâlnite des în această clădire au rolul de a susţine greutatea bolţilor. Este decorată cu numeroase figuri geometrice şi motive florale.

În ceea ce priveşte aceste decoraţiuni ale tuturor monumentelor de artă religioasă şi nu numai (Coranul interzicând reprezentarea prin pictură sau sculptură a figurilor umane şi animale), se dezvoltă o decoraţie cunoscută sub numele de arabesc, care deşi nu este inventată de arabi, este promovată de aceştia şi transformată într-un element caracteristic artei lor.
    Aportul arabilor la cultura şi civilizaţia Europei medievale s-a efectuat prin canalul Spaniei şi al Siciliei. Viaţa intelectuală şi culturală din aceste două ţări aflate sub ocupaţie islamică era superioară celei din restul Europei acelor vremuri. Legăturile artistice ale europenilor cu lumea arabo-islamică încep încă din secolul al VIII-lea, odată cu schimburile comerciale care includeau şi obiecte de artă iar mai târziu, prin intermediul cruciadelor, europenii au cunoscut mai îndeaproape arta arabă. Arhitectura Evului Mediu occidental a fost sensibil influenţată de tradiţiile arhitecturii arabo-musulmane (ferestre duble, arce diferite, creneluri, arcade sau bolte poligonale, suprafeţe traforate). 
    Una dintre învăţăturile Coranului spune că “cerneala savanţilor este mai sfântă decât sângele martirilor” şi este unul dintre perceptele care au contribuit major la amplificarea fenomenului cultural şi ştiinţific arab.
alhambra+arabescuri Matematica Islamului de aur – 2




Palatul Alhambra, Spania

 

 

 

 

 

 

 

Source Link

Views: 3

Matematica Islamului de aur – 5

Simina Harmonie   Perfecţionarea calculului algebric i s-a datorat lui Omar Khayyam. Cifrele sistemului nostru zecimal, numite cifre arabe, au fost introduse în Europa în jurul anului 1000. De fapt ele provin din India şi după mai multe transformări grafice au fost transmise de arabi lumii occidentale prin intermediul lui Gerbert D’Aurillac(938-1003), părinte benedictin, un teolog erudit, […]

Simina Harmonie

 

Perfecţionarea calculului algebric i s-a datorat lui Omar Khayyam.
Cifrele sistemului nostru zecimal, numite cifre arabe, au fost introduse în Europa în jurul anului 1000. De fapt ele provin din India şi după mai multe transformări grafice au fost transmise de arabi lumii occidentale prin intermediul lui Gerbert D’Aurillac(938-1003), părinte benedictin, un teolog erudit, arhiepiscop de Reims, apoi ales papă sub numele de Silvestru II. Relaţiile ecumenice cu biserica-moschee din Cordoba, şi prin aceasta cu arabii, l-au făcut să fie foarte impresionat de numeraţia zecimală pe care aceştia o foloseau. Este posibil ca sistemul de numeraţie folosit să fi fost adus din India prin intermediul matematicianului Al-Biruni care a trăit mult timp acolo. Cert este că şi Al-Biruni şi Silvester al II-lea au contribuit major la adoptarea sistemului zecimal în Europa. În Italia introducerea sistemului zecimal a fost făcută de Fibonacci şi a fost percepută mult timp ca o codificare misterioasă rezervată doar iniţiaţilor.
Dar folosirea sistematică a numerelor şi a fracţiilor zecimale s-a înstăpânit în Europa abia prin secolul al XV-lea sub influenţa matematicienilor Chuquet, Vièteşi Stevin.
Cultul musulman a impus şi dezvoltarea astronomiei, care nu ar fi fost posibilă fără progresul, dar şi reciproca este de luat în seamă: necesităţile de calcul din astronomie au dus la progresul cunoştinţelor de matematică. Erau necesare întocmirea calendarului islamic (determinat de fazele Lunii), stabilirea lunii Ramadamului şi a orelor de rugăciune, determinarea exactă a direcţiei către oraşul Mecca – necesară orientării corecte a credicioşilor pentru rugăciune. Începând cu secolul al IX-lea, astronomii şi geografii arabi au efectuat operaţii necesare măsurării unui arc de meridian terestru de 1º şi au ajuns la un rezultat foarte apropiat de cel real – 113Km, faţă de 111Km cât este în realitate.
Hegemonia culturii arabe se întinde până în timpul renaşterii, supravieţuind celor opt cruciade duse de europeni.
În procesul de cercetare şi de transmitere a cunoştinţelor ştiinţifice savanţii, denumiţi de arabi “înţelepţii”, erau familiarizaţi cu multe domenii ale ştiinţelor. Ei se conduceau după poveţele Coranului care spune de exemplu: “Citeşte! Căci Allah e prea bun. El este cel care l-a învăţat pe om cu condeiul, el l-a învăţat pe om ceea ce nu ştia”.

Al-Battani

Al-Battani

Dar despre toate acestea şi încă multe altele, în cele ce urmează. Vom vorbi despre câţiva dintre matematicienii arabi, Al- Khwarizmi, Thabit ben Q’ra, Al Battani, Abu Al-Wafa, Abu Kamil, Ibn Al Haytham, Avicena, Bhaskara, Al Tusi, Al Farasi, Al Qalasadi, Omar Khayyam. Contribuţiile lor în domeniul matematicii dar şi al astronomiei (se va vedea că mulţi dintre ei au studiat în câte un observator astronomic) sunt temelie pentru ştiinţele viitoare.
Am considerat util să-i înşiruim în ordine cronologică şi nu după temele pe care le-au aprofundat, mai ales că mulţi dintre ei, pe parcursul anilor, şi-au preluat lucrările, aprofundându-le şi găsind rezultate noi.

 

 

Sursa: simina-harmonie.blogspot.ro

Source Link

Views: 3

Moralitatea islamică

Moralitatea islamică: sursă de pace şi siguranţă Adnan Oktar     Parte dintre cei care afirmă că anumite acţiuni sunt realizate în numele religiei pot, de fapt, să înţeleagă greşit religia şi, ca rezultat, să o practice în mod greşit. De aceea este incorect să îţi formezi opinii despre religie, pornind de la exemplele date […]

Moralitatea islamică: sursă de pace şi siguranţă

Adnan Oktar

 

 

Parte dintre cei care afirmă că anumite acţiuni sunt realizate în numele religiei pot, de fapt, să înţeleagă greşit religia şi, ca rezultat, să o practice în mod greşit.

De aceea este incorect să îţi formezi opinii despre religie, pornind de la exemplele date de nişte oameni. Cea mai bună cale de a înţelege religia constă în studierea sursei sale divine.

 

blueSursa divină a Islamului este Coranul, carte sacră care se bazează pe concepte de moralitate, dragoste, compasiune, umilinţă, sacrificiu, toleranţă şi pace. Un musulman care trăieşte în mod autentic conform acestor concepte va fi cel mai politicos, cel mai atent la modul în care gândeşte, modest, drept, de încredere şi uşor de înţeles.

 

El va manifesta iubire, respect, armonie şi bucurie de a trăi printre semenii săi.

 

„Nu există silire la credinţă! Răzvedită este deosebirea dintre Calea cea Dreaptă şi rătăcire, iar acela care se leapădă de Taghut (idoli, tirani etc.) şi crede în Allah, acela s-a prins de cea mai trainică toartă [Islamul], care nu se sparge niciodată. Şi Allah este As-Sami’, Al-‘Alim (Cel care aude totul, Atoateştiutor).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:256]

Sfaturile şi recomandările primului calif al Islamului, Abu Bakr As-Siddiq (Allah să fie mulţumit de el!), care le-a spus liderilor săi militari atunci când aceştia au fost numiţi în funcţie:
  „Asculaţi şi supneţi-vă următoarelor reguli şi instrucţiuni: nu trădaţi pe niciunul dinte cei cu care aţi încheiat o înţelegere. Nu furaţi din prada de război şi nu vă încălcaţi tratatele de pace cu cei cu care v-aţi aliat. Nu mutiţaţi trupul inamicilor voştri morţi. Nu ucidaţi copiii, bătrânii şi femeile. Nu dezrădăcinaţi palmierii sau orice alt tip de copac şi nici nu îi ardeţi şi nici nu tăiaţi orice tip de copac roditor. Nu sacrificaţi o oaie, cămilă sau vacă, decât pentru a vă satisface nevoile date de foame. Cu siguranţă, veţi trece pe lângă nişte persoane care s-au izolat şi care se află în adorarea lui Allah, aşa cum sunt călugării şi alţii; pe aceştia să îi lăsaţi în pace şi să nu îi deranjaţi. Cu siguranţă, veţi găsi în drumul vostru persoane care vă vor oferi hrană. Oricând veţi mânca mâncarea lor, menţionaţi numele lui Allah de fiecare dată când mâncaţi. Cu siguranţă, vă veţi întâlni cu persoane care îşi rad părul în vârful capului şi care îşi lasă restul părului să le atârne în cosiţe: este permis să vă luptaţi şi să ucideţi astfel de oameni, căci aceştia sunt luptători dintre inamici, care îşi ridică săbiile împotriva voastră. Faceţi acelaşi lucru, pomenind numele lui Allah înainte.

 

 

_______________________

sursa: Asociatia Musulmanilor din Romania

Source Link

Views: 3