Importanta rugaciunii in islam

Importanta rugaciunii in islam Allah Preainaltul este Creatorul Universului. In nenumarate randuri Allah ne atrage atentia asupra faptului ca nu l-a creat pe om in gluma prentu a se amuza un numar de zile si apoi sa ii ia sufletul. Allah ne spune in Sfântul Coran. Oare credeti ca v-am creat pe voi fara […]

Importanta rugaciunii in islam

Allah Preainaltul este Creatorul Universului. In nenumarate randuri Allah ne atrage atentia asupra faptului ca nu l-a creat pe om in gluma prentu a se amuza un numar de zile si apoi sa ii ia sufletul.

Allah ne spune in Sfântul Coran.

Oare credeti ca v-am creat pe voi fara rost si ca nu va veti intoarce la Noi? Preainalt este Allah, Stapanul adevarat! Nu este dumnezeu in afara de El, Stapanul Tronului Sublim! (Al-Mu’minun 23:115-116)

Tot Allah ne raspunde la intrebare spunand in alt verset:

Si nu i-am creat pe djini si pe oameni decat ca ei sa ma adore. (At-Tur 52:56)

Rugaciunea constituie granita dintre credinta si necredinta. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: “Rugaciunea este cea care ii deosebeste pe credinciosi de necredinciosi”
Invatatii musulmani au spus ca acea persoana care nu indeplineste rugaciunea din diferite motive, dar recunoaste obligativitatea sa, savarseste unul dintre cele mai mari pacate, iar cel care neaga existenta si obligativitatea rugaciunii devine necredincios.
De asemenea profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus ca : “Rugaciunea reprezinta o apropiere a omului de Creatorul lui, o legatura stransa si permanenta de cinci ori pe zi in timpul zilei si al noptii.”
Ce măreț lucru este sa fi chemat de Allah: “Vino sa te iert, o, robule, vino sa te binecuvantez!” Cine va raspunde chemarii lui Allah va reusi si va izbandi, iar cel ce intoarce spatele va pierde si va regreta.
Valoarea unei singure rugaciunii la Allah este foarte mare asa ca de ce sa nu culegem roadele ei?

Rugaciunea reprezinta un mod de curatire spirituală și trupească, stralucirea acestui semn al binecuvantarii lui Allah putându-se vedea în schimbarea comportamentului celui care se roagă, luminarea mintii lui, astfel oferindu-i o viata plina de fericire si de prosperitate in familie si in societate.
Allah ne spune:

Eu voi fi cu voi daca veti indeplini rugaciunea. (Al-Ma’idah 5:12)

Rugaciunea este îndrumarul nostru catre Paradis, dupa cum Allah Preainaltul ne spune:

Si cei care au rabdat dorind binecuvantarea Domnului lor si au implinit rugaciunea si au dat pomana intru-ascuns si pe fata din ceea ce le-am daruit si resping raul prin bine, aceia vor avea parte de rasplata. (Ar-Ra`d 13:22)

Si tot Allah ne mai spune:

Si cei care vegheaza rugaciunea lor aceia sunt mostenitorii, cei care vor mosteni Firdewsul si in el vor salasui. (Al-Mu’minun 23:9-11)

Implinirea rugaciunii duce la câștigarea eterna a Paradisului. Vei primi aceasta rasplata prin indeplinirea celei mai marete fapte in islam.
Abdullah ibn Omar a relatat ca a venit un om la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) si l-a intrebat care este cea mai buna fapta. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) i-a raspuns :
“Rugaciunea. Apoi care? a intrebat. Profetul a răspuns: Rugaciunea. El l-a întrebat: Apoi care? A spus: Rugaciunea (de 3 ori) dupa care a spus lupta pe calea lui Allah.”
Rugaciunea este cea care sterge pacatele conform spuselor Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!): “Atunci cand un om se roaga, pacatele ii stau deasupra capului si la fiecare posternare ii cad pacatele si astfel isi termina rugaciunea fara de pacate.”
Intr-o alta relatare sacră (hadis qudsi) a Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), Allah Preaînaltul spune astfel: Eu am poruncit comunitatii tale (Muhammad) cinci rugaciuni si am promis paradisul celor care respecta rugaciunile la timpul lor, iar pentru cine nu le respecta promisiunea mea nu mai este valabila.”

Allah fie laudat! Din pacate multi dintre cei care au depasit varsta tineretii ajungand la 40 de ani, poate chiar si 50, nu au inceput sa faca rugaciunea. Acestia afirma ca se vor ruga atunci cand li se va albi parul de batranete. De abia atunci vor realiza cât de mult au gresit. Altii se scuză afirmând ca lucreaza, ca au grija de familia lor, ca munca nu le permite. Acestea nu sunt motive in fata lui Allah Ta’ala pentru ca rugaciunea este singura cerinta in islam care trebuie indeplinita in orice situatie la bine si la rau. Munca nu poate fi o scuza pentru ca Allah este Cel care ne inzestreaza. Ne spune Allah: “Si porunceste familiei tale indeplinirea rugaciunii si ai rabdare atunci cand te rogi nu-ti cerem inzestrare, Noi te inzestram”

Trebuie sa implinim rugaciunea pentru a putea scapa de focurile Iadului conform celor relatate de profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) “Cine vrea sa il intalneasca pe Allah, el fiind musulman, sa respecte aceste rugaciuni oriunde s-ar chema pentru ele (adica in mosqei).”

Rugaciunea este primul lucru pentru care va da socoteala omul in Ziua de Apoi, este scris chiar pe usa iadului ca primul care va intra in el este cel care nu si-a implinit rugaciunea.
Allah primeste credinta doar impreuna cu rugaciunea, conform celor spuse de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) “Cele cinci rugaciuni sunt stalpii islamului fara de care nu este primita credinta”
De aceea Allah Preainaltul ne-a poruncit sa implinim rugaciunile si sa cerem familiei si prietenilor nostri s-o implineasca. Ne spune Allah Preaînaltul:

O voi cei care credeti! Cautati ajutor intru rabdare si rugaciune caci Allah este cu cei rabdatori. (Al-Baqarah 2:153)

De asemenea Allah ne-a sfatuit sa cerem ajutor in rugaciune si rabdare in toate ritualurile de adorare. Spune Allah Preainaltul:

Si le-am relevat lor sa faca fapte bune sa indeplineasca rugaciunea si sa dea dania. (Al-Anbiyaa’ 21:73)

Ultimele cuvinte pe care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) le-a transmis comunitatii sale inainte de a parasi aceasta viata a fost implinirea rugaciunii spunand: “Allah! Allah! Allah! Rugaciunea!”

Acesta este sfatul pe care l-au transmis toti profetii comunitatilor lor inainte de a parasi aceasta viata. Rugaciunea este prima si ultima cerinta a islamului si tot ea este lucurul de care este intrebat omul in ziua judecatii si ultimul lucru care il mai leaga de islam.

S-a relatat ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: “Daca omul isi lasa rugaciunea, lui i se scrie numele pe usa iadului si va fi dintre cei care vor ajunge in el”
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a respectat rugaciunea pana si in cele mai grele momente din viata sa, atunci cand a fost alungat din orasul sau natal, atunci când s-a aflat la bucurie, cat si la tristete. Rugaciunea imbunatateste caracterul si temperamentul dreptcredinciosului. Si cum sa pacatuiasca acela care stie ca nu peste mult timp va sta in fata Creatorului sau? Allah ne spune in sfantul Coran:

Recita ce ti-a fost relevat din Carte si implineste rugaciunea. Rugaciunea impiedica de la ceea ce este rusinos si de la ceea ce este oprit, iar pomenirea voastra de catre Allah este lucru mai mare. Iar Allah stie ce faceti voi. (Al-`Ankabut 29:45)

Allah nu are nevoie de rugaciunea noastra, ci noi avem nevoie sa ne rugam. EL nu are nevoie de creaturile Sale, ci aceastea au nevoie de El, dupa cum spune Coranul:

O, oameni, voi aveti nevoie de Allah, iar Allah este Cel de ajuns pentru sine si Cel Vrednic de Lauda. Daca El ar voi v-ar face sa pieriti si ar aduce o faptura noua. Caci aceste lucru nu este greu pentru Allah. (Fatir 35:15-17)

Fiecare suflet este zalog pentru ceea ce si-a agonisit/Afara de cei alesi, drepti/Care vor intreba in Gradini/Despre cei nelegiuti/Ce v-a adus pe voi in focul iadului?/Iar ei vor raspunde:”Noi nu am fost dintre aceia care au implinit rugaciunea. (Al-Muddaththir 74:38-47)

_________

islaminromania.wordpress.com

Source Link

Postul pe timp de vara

Ibn Rajab a comentat urmatoarele referitor la meritele postului pe timp calduros in ‘Lata’if al-Ma’arif’ (p. 272-273): „…Si dintre actele de adorare a caror rasplata este multiplicata in vreme de canicula este postul, lucru valabil datorita setei pe care cineva o incearca in mijlocul acelei zile. Din aceasta cauza Mu’adh bin Jabal, pe patul sau […]

Ibn Rajab a comentat urmatoarele referitor la meritele postului pe timp calduros in ‘Lata’if al-Ma’arif’ (p. 272-273):

„…Si dintre actele de adorare a caror rasplata este multiplicata in vreme de canicula este postul, lucru valabil datorita setei pe care cineva o incearca in mijlocul acelei zile. Din aceasta cauza Mu’adh bin Jabal, pe patul sau de moarte, si-a exteriorizat regretul ca nu va mai putea sa simta acest tip de sete, asa cum facusera alti musulmani la inceputurile [Islamului].

Si se cunoaste ca lui Abu Bakr ii placea sa tina post vara, nu iarna, in timp ce pe patul de moarte ‘Umar si-a povatuit fiul ‘Abdullah : „Incearca sa aduni esenta credintei,” si primul lucru pe care i l-a mentionat a fost postul din timpul verii caniculare.

Iar al-Qasim bin Muhammad a spus ca ‘A’isha prefera sa tina post in vreme de artita, iar fiind intrebat, “Ce o determina sa procedeze astfel ?”, a raspuns : “Ea va culege roadele [acelor] zile inainte de moarte

.” Iar unele femei drept-credincioase preferau sa aleaga cele mai fierbinti zile ca post, spunand : “Daca pretul este mic, oricine va cumpara,” aceasta insemnand ca ele au dorit sa procedeze astfel stiind ca doar unii pot sa o faca din cauza greutatii, atitudinea lor reflectand aspiratiile inalte avute de aceste femei.

Abu Musa al-Ash’ari se afla pe un vas cand a auzit pe cineva strigand : “Pasagerilor, ridicati-va !” Si a repetat aceasta comanda de trei ori, ceea ce l-a determinat pe Abu Musa sa-i spuna : “Cum putem sa stam in picioare ? Nu constientizezi unde ne aflam ? Cum sa facem acest lucru ?” Auzindu-l, cel care a strigat i-a raspuns : “Lasa-ma sa-ti reamintesc o regula instituita de Allah in ceea ce Il priveste : acela care inseteaza de dragul lui Allah intro zi calduroasa obtine dreptul de a-i fi domolita setea sa in Ziua Invierii.” De atunci Abu Musa obisnuia sa caute zilele cele mai fierbinti, zile in care o persoana simtea ca se prajeste de-a binelea, si le petrecea in post.

Ka’b a relatat ca Allah Preainaltul i-a spus lui Moise (Pacea lui Allah sa fie asupra sa !) : „Mi-am luat angajamentul ca aceluia care inseteaza de dragul Meu sa-i potolesc setea in Ziua Invierii,” iar altii ca este mentionat in Torah [urmatoarele] : „Vesti bune pentru acela care se infometeaza in asteptarea Maretei Zile, cand isi va gasi foamea sa astamparata si vesti bune pentru acela care se inseteaza in asteptarea Maretei Zile, cand isi va stinge setea sa.”

al-Hasan a spus : „Una dintre fecioarele Paradisului ii va vorbi prietenului [wali] lui Allah, in timp ce acesta va sta cu ea pe malul unui rau din miere al Paradisului, fiind servit cu un pahar din cea mai dulce bautura, si il va intreba : “Ai stiinta de ziua in care Allah m-a casatorit cu tine ? El te-a vazut in mijlocul unei zile toride de vara in timp ce erai insetat si i-a chemat pe ingeri, spunandu-le : “Priviti la robul Meu. S-a izolat de sotie si [a lasat in urma] placerea, hrana si bautura pentru Mine. Fiti martori ca Eu il voi ierta” [de pacate etc], iar El te-a iertat in acea zi si te-a casatorit cu mine.”

Cand ‘Amir bin ‘Abd Qays a plecat din Basrah la Sham, Mu’awiyah i-a cerut sa-i spuna ce are nevoie. Acesta a refuzat sa-i raspunda, in cele din urma, insa, marturisindu-i : “Tot ceea ce imi doresc de la tine este sa-mi redai caldura Basrei pentru a-mi ingreuna putin postul pentru ca el [postul] este prea usor pe pamanturile tale.”

Al-Hajjaj se afla intro calatorie intre Mekka si Medina. Si-a pregatit masa si a invitat unul dintre beduini sa manance cu el, insa beduinul i s-a adresat : “Am fost invitat de catre Cineva mai bun decat tine si I-am acceptat invitatia.” L-a intrebat : “Si cine este acesta ?” Barbatul i-a raspuns : “Allah m-a invitat sa tin post, iar eu am postit.” Al-Hajjaj s-a mirat : “Intro zi atat de calduroasa ?” Barbatul a spus : “Da. O petrec in post in asteptarea unei zile mult mai toride.” Al-Hajjaj l-a indemnat : “Atunci mananca astazi si posteste maine.” Barbatul l-a conditionat : “Numai daca imi garantezi ca voi trai pana maine.” Al-Hajjaj a negat : “Aceasta nu sta in puterea mea.” Barbatul i-a raspuns : “Cum poti sa-mi ceri sa fac ceva acum, cand exista lucruri viitoare care nu-ti stau in putere ?”

Odata Ibn ‘Umar calatorea impreuna cu cativa companioni, cand ei au zarit un pastor pe care l-au invitat sa manance cu ei. El i-a refuzat : “Eu tin post,” si Ibn ‘Umar a exclamat : “Postesti pe o caldura ca aceasta, fiind si impartit intre pasune si oi ?” Pastorul i-a raspuns : “Imi creez un avantaj pentru zilele care mi-au mai ramas.” Ibn ‘Umar a fost impresionat de raspunsul primit si l-a rugat : “Poti sa ne vinzi una dintre oile tale ? Iti vom da sa mananci din carnea sa cand iti vei intrerupe postul si, de asemenea, iti vom si plati pentru ea.” Pastorul i-a spus : “Nu este a mea, ci a stapanului meu.” Ibn ‘Umar i-a raspuns : “Ce ar putea sa spuna stapanul tau daca ii spui ca a fost mancata de un lup ?” Pastorul si-a ridicat degetul inspre cer si a exclamat : “Si cum ramane cu Allah ?” Cand Ibn ‘Umar a ajuns in oras l-a cautat pe stapanul pastorului, rascumparandu-l [pe pastor] si cumparandu-i oaia. Apoi i-a redat libertatea si i-a daruit oaia drept cadou.

Ruh bin Zinba’ calatorea intre Mekka si Medina intro zi torida. Un pastor locuind in munte s-a apropiat de el si vazandu-l l-a indemnat : “Pastorule vino si mananca impreuna cu mine.” Pastorul l-a refuzat : “Tin post.” Ruh s-a mirat : “Postesti pe o asemenea canicula ?” Pastorul i-a raspuns : “As putea sa-mi las zilele sa se scurga inutil ?” Auzindu-l, Ruh a spus : “Pastorule, tu ti-ai folosit zilele cu intelepciune, in timp ce Ruh bin Zinba si le-a irosit pe ale sale.”

Ibn ‘Umar obisnuia sa posteasca suplimentar pana cand se simtea sleit de putere, ceea ce nu-l determina sa isi intrerupa postul. In mod asemanator, imamul Ahmad postea pana cand era pe punctul de a lesina, moment in care isi umezea fata. A fost intrebat despre postul in zilele toride si a raspuns : “Nu este nicio problema daca se umezeste un prosop si se picura apa pe tine pentru a mai inmuia caldura.” Chiar si Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) isi turna apa pe cap in timp ce tinea post.

Abu ad-Darda’ a spus : “Postiti in zilele foarte calduroase in asteptarea Zilei Invierii si prosternati-va doua rak’at in intunericul noptii in asteptarea intunecimii mormantului.” Este inregistrat in cele doua Sahih-uri ca el a relatat : “Am fost vazuti in compania Mesagerului lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) in unele dintre calatoriile sale din zilele toride, cand oamenii isi tineau mainile in fata capului din cauza intensitatii caldurii [n.t., pentru a avea putina umbra]. [In aceste conditii] nimeni nu postea, cu exceptia Mesagerului lui Allah si a lui ‘Abdullah bin Rawahah.” Si relatarea inregistrata de Muslim stipuleaza ca Abu ad-Darda’ a adaugat : “Aceasta se intampla in luna Ramadan.”

Cand cel care a tinut post pentru Allah in plina canicula a ramas rabdator in ciuda setei sale intense, Allah Preainaltul ii pastreaza o poarta anume dintre portile Paradisului. Aceasta este poarta numita Rayyan si oricine intra pe ea va bea si oricine va bea dupa ce va intra pe ea nu va mai fi insetat vreodata. Dupa ce se va intra pe ea, poarta va fi ferecata si nimeni nu va mai pasi pe acolo …”
_________________
sursa: Islamromania – Yahoo Group http://groups.yahoo.com/group/islamromania/files/Ramadan/

Source Link

Noaptea Al-Qadr – partea 1

S-a relatat ca in vreme ce Moise (a.s.) cutreiera desertul in lung si in lat impreuna cu tribul Israel, o nemiloasa seceta i-a impresurat. Astfel ca, impreuna, si-au ridicat mainile spre cer, rugandu-se ca mult binecuvantata ploaie sa-i racoreasca. In scurt timp, spre surprinderea Profetului (a.s.) si a tuturor celor prezenti, cei cativa nori […]

Si i s-a revelat lui Moise (a.s.) ca in tribul Israel exista un pacatos care nu i-a dat ascultare lui Dumnezeu nici mai mult nici mai putin decat 40 de ani. „Lasati-l sa se separe singur de voi” – i-a spus Allah Preainaltul lui Moise (a.s.) „Si doar dupa aceea as putea sa va binecuvantez pe toti cu ploaie !”

Moise (a.s.) i-a chemat pe toti si le-a spus : „Intre voi exista o persoana care nu a dat ascultare lui Allah 40 de ani din viata sa. Sa-l lasam sa se separe de noi ceilalti si abia apoi este posibil sa fim salvati de seceta.” Barbatul vinovat a asteptat, apoi si-a aruncat ochii in stanga si in dreapta sa, sperand ca va vedea pe altcineva care va face pasul in fata, insa nimeni nu a iesit. Atunci, broboane de sudoare au inceput sa-i curga pe frunte, dandu-si seama ca el si numai el este persoana vizata.

Isi spunea in minte ca daca va ramane ascuns printre ceilalti, cu totii vor muri de sete, iar daca se va da in vileag, atunci cu siguranta va trebui sa suporte povara umilintei colective toata viata sa.

Si si-a ridicat mainile cu o sinceritate pe care niciodata nu o mai avusese pana atunci, cu o umilinta pe care nu o mai incercase vreodata, in vreme ce lacrimile i-au invadat obrajii, strigand : „Oh, Allah, ai mila de mine ! Oh, Allah, ascunde-mi pacatele facute ! Oh, Allah, iarta-ma !”

Si in tot acest interval de timp, in care atat Moise (a.s.), cat si tribul Israel asteptasera cu sufletul la gura ca pacatosul sa paseasca in fata tuturor, norii au acoperit cerul si ploaia a inceput sa se scurga pe nisipul fierbinte. Vazand aceasta, Moise (a.s.) i-a spus lui Allah Preainaltul : „Oh, Allah, ne-ai binecuvantat pe noi cu ploaie, chiar daca pacatosul nu a pasit inainte.” Allah Preainaltul a raspuns : „Moise acest lucru se datoreaza caintei acestui om.”

Moise (a.s.), insa, a dorit sa stie cu tot dinadinsul cine a fost acest om binecuvantat, de aceasta data si a intrebat : „Oh, Allah, arata-mi-l pe acest om.”. Iar Allah Preainaltul a replicat : „Moise, i-am sters pacatele sale pentru 40 de ani, Cum crezi ca dupa toata cainta sa as putea sa-l dau in vileag ?”

Allah Preainaltul a revelat Coranul in cea mai sfanta dintre luni, luna Ramadan, luna in care Cartea Sa a fost trimisa pe Pamant, oamenilor.

Iar cea mai buna noapte, Noaptea cea Mare este Laylat-ul Qadr :

Noi am pogorat [Coranul] in noaptea al-Qadr. (Al-Qadr 97 : 1)

Ibn Jarir relateaza ca a existat un om din tribul lui Israel care obisnuia sa-si petreaca noaptea in rugaciune. Apoi, cand dimineata sosea, el ar fi fost in stare sa se lupte pe calea lui Allah cu dusmanii Sai pana ce seara cobora din nou. Si a repetat toate acestea timp de 1.000 de nopti.

Si dupa toate acestea, Allah Preainaltul a revelat primele trei versete din sura Al-Qadr :

Noi am pogorat [Coranul] in noaptea al-Qadr.

Dar de unde sa stii care este noaptea al-Qadr ?!

Noaptea al-Qadr este mai buna decat o mie de luni ! (Al-Qadr 97 : 1-3)

Si aceasta este semnificatia : a sta in rugaciune in aceasta noapte valoreaza mai mult decat actiunile acelui om.

Sufian at-Thauri a comentat versetul „Noaptea al-Qadr este mai buna decat o mie de luni” spunand ca faptele bune, postul si efectuarea rugaciunii in aceasta noapte sunt mai valoroase decat cele efectuate pe parcursul a 1.000 de luni. (relatat de Ibn Jarir)

Abu Huraira (r.a.) a spus : „Cand luna Ramadan sosea, Mesagerul lui Allah obisnuia sa spuna : Luna Ramadan a venit, luna binecuvantata pe care Allah v-a statornicit-o pentru Post si in care usile Paradisului se deschid, cele ale Iadului sunt ferecate, diavolul fiind ferecat. In aceasta luna binecuvantata exista o noapte mai buna decat o mie de luni, iar acela care o sare, a pierdut ceva care niciodata nu mai poate fi recuperat. (relatat de Ahmad si An-Nasa’i)

Abu Huraira (r.a.) a mai reamintit ca profetul Muhammed (s.a.s.) a spus : Acela care isi petrece noaptea Al-Qadr in rugaciune, cu credinta si dorinta curata de a obtine recompensa de la Allah, Acesta ii va ierta toate pacatele sale de pana atunci. (relatat de Bukhari si Muslim)

Aceasta singura noapte este mai buna decat alte 30.000 de nopti ! Drept-credinciosul care zi si noapte se preocupa de pacatele sale asteapta cu nerabdare inceputul Ramadanului, cu speranta ca Allah Preainaltul ii va ierta toate pacatele sale din trecut, plecand de la promisiunea cuvintelor profetului Muhammed (s.a.s.), cel care – pentru a defini noaptea de Al-Qadr – a folosit expresii precum „a cauta”, „a urmari” etc.

Laylatul Qadr este cea mai buna dintre toate noptile. Cel care o pierde, intr-adevar a trecut pe langa o sansa deosebit de importanta. Drept-credinciosii trebuie sa o astepte in ultimele 10 nopti ale lunii Ramadan, petrecand noptile in adorare si supunere.

Iar pentru cei care au profitat de aceasta oportunitate, recompensa consta in iertarea tuturor pacatelor lor din trecut.

islamulazi.ro/forum

Source Link