Notice: Function WP_HTML_Tag_Processor::set_modifiable_text was called incorrectly. SCRIPT text with an unrecognized content type cannot contain a SCRIPT tag. Apply the escaping appropriate for the content type. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.1.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6260

Toleranta religioasa – part 4

Toleranta religioasa – part 4 A. Hussain   Allah Preainalul a grait: “In ziua aceasta am desavarsit religia voastra si am implinit harul meu asupra voastra si am incuviintat Islamul ca religie pentru voi!” Si a mai grait Allah Preainaltul: “ Spune: “ O, oameni! Eu sunt pentru voi toti Trimisul lui Allah caruia ii […]

Toleranta religioasa – part 4

A. Hussain

 

Allah Preainalul a grait:

“In ziua aceasta am desavarsit religia voastra si am implinit harul meu asupra voastra si am incuviintat Islamul ca religie pentru voi!”

Si a mai grait Allah Preainaltul:

“ Spune: “ O, oameni! Eu sunt pentru voi toti Trimisul lui Allah caruia ii apartine imparatia cerului si a pamantului. Nu este Dumnezeu in afara de el! El da viata si el da moarte . Deci credeti in Allah si in Trimisul Sau, profetul cel neinvatat, care crede in Allah si in cuvintele Sale! Si urmati-l! Poate ca veti fi bine calauziti!”

Si tot Allah Preainaltul a grait:

“Singura religie acceptata de Allah este Islamul”.

48c75b23a55e510d893ba21517d10e05Allah Preainaltul si Preaslavitul ne vesteste in Coranul cel sfant ca acela care cauta o credinta, o filozofie, o  metoda, o religie si o comportare, diferite de metoda si de religia Islamului, trebuie sa stie ca ele nu-I vor fi acceptate si ca in cele din urma se va afla in Lumea de Apoi printre perdanti, printre cei pe care Allah va fi maniat, printre cei rataciti si pierduti : « Acela care doreste o alta religie decat Islamul, nu-i va fi acceptata si el se va afla in Lumea de Apoi  printre cei pierduti ».

In legatura cu infaptuirea egalitatii intre toti oamenii, intre toate rasele, neamurile, nationalitatile, natiunile si popoarele, Profetul bunei calauziri,indurarii, pacii, izbavitorul omenirii de politeism, de idolatrie si de ratacire, salvatorul natiunilor, popoarelor si omenirii de nedreptate,  tiranie si intuneric, Profetul Muhammad a spus :

«Oamenii sunt egali, la fel dintii unui pieptene ; un alb nu are nici un merit in plus fata de un negru, nici un arab asupra unui nearab, decat prin evlavie ».

Si a mai spus Profetul Muhammad:

«Acela care nedreptateste pe cineva care a facut legamant sau il desconsidera sau ii impune mai mult decat poate suporta sau ii ia ceva fara voia lui, ii va fi in Ziua Invierii Judecator ».

Trimisul lui Allah a recomandat in legatura cu coptii din Egipt :«Cat despre coptii din Egipt, voi veti izbandi asupra lor si va vor fi de ajutor pe calea lui Allah ».

Trimisul Muhammad , trimisul adevarului si tolerantei, le-a acordat adapost crestinilor din Najran in moscheea sa de la Medina cea luminoasa si le-a oferit cinstea de a sta de vorba cu ei vreme de trei zile si trei nopti.

Si a zis Profetul :

«Acela care va ucide pe cineva care a facut legamant nu  va simti mirosul Paradisului »

Si tot el a zis :

« Aceluia care provoaca un rau unui nemusulman [din tara sa] (zimmi) ii voi fi dusman in Ziua Invierii ».

Si a mai zis Profetul :

« Eu sunt cel mai apropiat de Iisus, fiul Mariei. Profetii  sunt frati. Mamele lor sunt diferite, insa religia lor este una singura. Intre mine si Iisus nu este nici un alt Profet ».

 

sursa: Islamul Azi

Source Link

Views: 5

Orientarea umanista a civilizatiei islamice -2

Orientarea umanista a civilizatiei islamice -2     Islamul continua astfel sa proclame unitatea lumii in privinta naturii sale, ca si cum ar fi frati de la acelasi tata si aceeasi mama si unitatea in cadrul societatii, ca si cum ar fi un pom ale carui crengi se clatina cu toate, atunci cand le atinge […]

Orientarea umanista a civilizatiei islamice -2

 

 

Islamul continua astfel sa proclame unitatea lumii in privinta naturii sale, ca si cum ar fi frati de la acelasi tata si aceeasi mama si unitatea in cadrul societatii, ca si cum ar fi un pom ale carui crengi se clatina cu toate, atunci cand le atinge vantul, fara nici o deosebire intre cele de sus si cele de jos. Este de remarcat faptul ca discursul Coranului se adreseaza oamenilor foarte mult cu expresii care ii fac sa simta unitatea originii lor, asa cum sunt: “O, voi cei care credeti!” sau “O, credinciosilor!”, fara sa situeze o natiune mai presus decat alta sau un grup mai presus decat altul.

In ceea ce priveste orientarea umanista in legislatia musulmana, ea este evidenta in toate capitolele acesteia. In timpul Rugaciunii, toti oamenii stau dinaintea lui Allah, fara sa se stabileasca un anumit loc pentru rege, pentru un demnitar sau pentru un invatat. In timpul Postului, toti oamenii se abtin de la mancare in acelasi mod, fara sa se distinga dintre ei un emir, un bogatas sau un nobil. In timpul Pelerinajului, toti oamenii imbraca acelasi strai, stau in aceeasi pozitie si implinesc acelasi ritual, fara nici o deosebire intre cel de departe si cel de aproape, intre cel puternic si cel slab, intre nobili si oamenii de rand.

Daca trecem la normele dreptului civil, constatam ca legea revelata (shari’ah) prevaleaza in relatiile dintre oameni, ca justitia este scopul urmarit prin legislatie, ca indepartarea nedreptatii este stindardul pe care-l poarta legea, pentru ca la umbra lui sa gaseasca aparare toti cei oprimati si nedreptatiti. Daca de la acesta trecem la dreptul penal, constatam ca pedeapsa este aceeasi pentru toti cei care savarsesc o crima sau o infractiune: cel care ucide este ucis, cel care fura este pedepsit, cel care ataca este sanctionat, indiferent daca ucigasul este un invatat sau un ignorant, iar cel ucis este un emir sau un om de rand, indiferent daca agresorul este emirul credinciosilor sau un tesator, iar cel agesat este strain sau arab, oriental sau occidental. Toti sunt egali in fata legii: “Slobod pentru slobod, rob pentru rob, muiere pentru muiere.” Legislatia se ridica chiar mai presus, atunci cand afirma demnitatea oamenilor, indiferent de religia lor, de etnia si de culoarea lor: “Noi i-am cinstit pe fiii lui Allah.” aceasta demnitate este cea care le garanteaza tuturor oamenilor dreptul la viata, la credinta, la stiinta si la mijloacele de trai. Ea este a tuturor oamenilor si este de datoria statului sa o garanteze in mod egal, fara nici o exceptie. Legislatia se inalta peste aceasta la o culme inalta a superioritatii omului atunci cand baza rasplatei si pedepsei lui nu se stabileste pornindu-se de la faptele lui aparante, ci de la intentiile lui: “Allah nu se uita la chipurile voastre.” intentia este baza dezaprobarii sau rasplatei:”Faptele sunt dupa intentii si fiecare om va avea ceea ce a intentionat.” Iar intentia acceptata de Allah este intentia binelui, folosului pentru oameni, cautarii multumirii lui Allah, fara nici un scop material sau castig comercial: “Si adorati-L pe Domnul vostru si faceti bine! Poate ca voi veti izbandi!” Nu se cuvine sa ceri o rasplata in schimbul binelui pe care il impliniti cautand multumirea lui Allah:“Si il hranesc cu mancare din iubire pentru El pe sarman, pe orfan si pe prizonier, / Ci va daruim mancare, cautand multumirea lui Allah si nu voim de la voi rasplata si nici multumiri.” Legislatia atinge cea mai inalta culme a orientarii umaniste atunci cand stabileste unitatea tuturor lumilor om, animale plante, minerale, pamant, astir in privinta supuneii fata de Allah si fata de randuielile firii. Cat de minunata este cererea pe care Coranul le-o adreseaza musulmanilor de a-L pomeni in timpul fiecarei rak’a a Rugaciunii lor: “Lauda lui Allah, al lumilor Stapanilor, / Cel Milostiv, civilizatia islamiceIndurator!” este o datorie ca musulmanul sa-si aminteasca de fiecare data ca el este o parte a universului, o creatie a unui Singur Dumnezeu care se caracterizeaza printr-o indurare deosebita atotcuprinzatoare.

Musulmanul trebuie sa fie in aceasta lume in care traieste si de care are nevoie, un model pentru indurarea in care se caracterizeaza Allah, care nu are nevoie de aceste lumi.

Acestea au fost cateva aspecte ale orientarii umaniste a civilizatiei islamice si a legislatiei sale atunci cand ele au fost proclamate.

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 2

Consultarea între credincioși

  O trăsătură a modului de exprimare a celor care se află departe de moralitatea coranică o reprezintă faptul că întotdeauna aceştia încearcă să aibă ultimul cuvânt. Decât să înţeleagă şi să beneficieze de ceea ce alţii afirmă, ei încearcă să îşi exprime propriile idei şi să îi forţeze pe ceilalţi să le accepte. De […]

 

Consultarea între credincioșiO trăsătură a modului de exprimare a celor care se află departe de moralitatea coranică o reprezintă faptul că întotdeauna aceştia încearcă să aibă ultimul cuvânt. Decât să înţeleagă şi să beneficieze de ceea ce alţii afirmă, ei încearcă să îşi exprime propriile idei şi să îi forţeze pe ceilalţi să le accepte. De fapt, nu contează care este nivelul de cunoaştere al unui om, întotdeauna pot fi lucruri care pot fi învăţate de la alţii. Chiar dacă altul are mai puţine cunoştinţe, este întotdeauna posibil să ofere o altă perspectivă asupra subiectului în cauză, să îl evalueze mai obiectiv şi să aducă o înţelegere mai bună asupra sa. Cei care ştiu că toţi oamenii pe care îi ascultă au fost creaţi de către Allah consideră că poate fi ceva bun ascuns în discursul oponenţilor, discurs din care pot deriva beneficii; ei încearcă să descopere aceste beneficii. Chiar în privinţa unui subiect pe care îl cunosc foarte bine, ei sunt conştienţi că este încă posibil ca să îşi fi format o idee neadecvată sau incorectă. Prin respectarea următorului verset din Coran:

… peste oricine are ştiinţă este cineva mai ştiutor. (Yusuf 12:76),

ei recunosc că nu contează cât de bine eşti informat asupra unui subiect, altcineva poate fi mai bine informat decât tine şi poate să ajungă la concluzii mai bune; astfel, credincioşii se menţin la stadiul deschis de comentarii şi sfaturi. Mai mult, în asemenea circumstanţe, chiar înainte de a fi spus ceva, ei se consultă cu cei în a căror inteligenţă, conştiinţă şi sinceritate au încredere; cu alte cuvinte, ei fac schimb de păreri cu alţii. Una dintre cele mai importante trăsături a drept-credincioşilor este aceea de a analiza prin consultare un anumit subiect. Într-un verset din Coran se afirmă după cum urmează:

Pentru aceia care răspund Domnului lor şi împlinesc Rugăciunea [As-Salat], iar pentru treburile lor [ţin] sfat laolaltă şi dau Dania [Az-Zakat] din cele cu care îi înzestrăm… (Ash-Shura 42:38).

În plus, nu există loc pentru dogmatism în exprimarea unui drept-credincios. Ceea ce este important nu este să convingă cealaltă parte de justeţea ideilor lui, ci să fie apt să descopere ceea ce este cel mai corect. Când vorbesc, credincioşii fac adesea referire la Coran, deoarece Coranul este ghidul lor şi sunt dependenţi de el în luarea fiecărei decizii. Într-un verset din Coran, atenţia ne este atrasă asupra acestei caracteristici a credinciosului:

Şi aceia care, atunci când le sunt pomenite semnele Domnului lor, nu se apleacă asupra lor surzi şi orbi… (Al-Furqan 25:73).

 

 

sursa: Asociația Surori Musulmane

Source Link

Views: 4