musulman - Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania), together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly registered a large number of stolen vehicles. It is possible that the vehicles in point 1 have had their color changed before being sold.

12 argumente pentru Muhammad – part 2

Sh. Abdul Rahman Abdul Khaliq

Cu fiecare generaţie, de atunci şi până în zilele noastre, cei care cred în acest Nobil Profet au aderat pe deplin la învăţăturile sale. În cazul unora, acest lucru a ajuns la un astfel de nivel încât să-şi dorească să urmeze şi să adere la “calea” Profetului în materie de probleme personale pe care, altfel, Dumnezeu nu le-a avut în vedere pentru a constitui o obligaţie ce trebuie respectată. De exemplu, unii preferă să consume doar acele mâncăruri specifice şi să poarte doar acele straie anume care-I plăceau Profetului.

În plus faţă de acestea, aceia care cred în Muhammad repetă acele laude aduse lui Dumnezeu, acele rugăciuni speciale şi invocari pe care acesta obişnuia să le spună în timpul fiecărei sale acţiuni pe timp de zi şi de noapte: ce spunea atunci când saluta oamenii, când intra sau ieşea din casă, când intra sau ieşea din moschee, când intra sau ieşea din baie, când mergea la culcare sau se trezea din somn, când observa aparitia semilunii pe cer, cand observa apariţia noilor fructe în arbori, când mânca, bea, se îmbrăca, călătorea, călărea şi se întorcea din călătorie, etc. Dacă ignorăm aceste aspecte, toţi aceia care cred în Muhammad îndeplinesc pe de-a-ntregul – în cele mai mici detalii – fiecare act de venerare – precum rugăciunea, postul, pomana şi pelerinajul – după cum a predicat şi practicat însuşi acest Nobil Profet (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!). Toate acestea permit celor care cred în el să-şi trăiască viaţa în toate aspectele ei având acest Nobil Profet drept exemplu, ca şi când l-ar avea în faţa lor aievea, model de urmat în toate acţiunile lor.

8. Nu a existat vreodată şi nici nu va exista un om pe faţa pământului care să se bucure de o asemenea iubire, respect, cinste şi supunere în toate aspectele – de mică sau mare importanţă – aşa cum s-a bucurat acest Nobil Profet.

9. Înca de pe vremea sa, în fiecare regiune a acestui Pământ şi în fiecare epocă, acest Nobil Profet a fost urmat de oameni din toate rasele, de toate culorile şi din toate naţiunile. Mulţi dintre aceia care l-au urmat fueseseră anterior creştini, evrei, păgâni, idolatri sau atei. Printre cei care au ales să-l urmeze se numărau aceia care se remarcau printr-o judecată sănătoasă, prin înţelepciune, reflecţie şi previziune. Ei au ales să-l urmeze pe acest Nobil Profet după ce au fost martorii semnelor care demonstrau autenticitatea acestuia şi ale dovezilor privind miracolele înfăptuite de el. Ei nu au ales să-l urmeze pe Muhammad din obligaţie sau constrângere, sau pentru a continua tradiţia părinţilor lor. Într-adevăr mulţi dintre adepţii acestui Profet au ales să-l urmeze în perioada în care Islamul se bucura de o mai mică recunoaştere, când existau doar câţiva musulmani, şi când adepţii săi erau supuşi unor persecuţii severe. Mulţi dintre aceia care l-au urmat pe Profet nu au făcut aceasta din dorinţa de obţine unele beneficii materiale. Într-adevăr, mulţi dintre adepţii săi au suferit extraordinar de mult de pe urma răului si persecuţiilor abătute asupra lor ca urmare a devenirii partizani ai acestui Profet. În ciuda acestor rele şi persecuţii, nimic din cele menţionate nu i-a întors din drum. Fraţi ai mei! Toate acestea dovedesc clar oricărui om înzestrat cu raţiune că acest Profet a fost cu adevărat şi fără tăgadă mesagerul lui Dumnezeu şi că nu a fost un simplu om care a pretins că are darul profeţiei sau care a vorbit de Dumnezeu fără ştiinţă.

10. Datorită acestor lucruri, Muhammad a fost propovăduitorul unei mari religii prin crezul şi forma ei de prezentare. Muhamad l-a descris pe Dumnezeu cu atributele perfecţiunii desăvârşite, şi în acelaşi timp într-o manieră liberă de intenţia de a-i atribui orice imperfecţiune. Nici măcar filosofii sau întelepţii nu ar putea să-L descrie astfel pe Dumnezeu. Cu adevărat este imposibil să ne imaginăm ca o minte umană ar putea concepe o fiinţă existentă care poseda o astfel de deplină potenţă/capacitate, ştiinţă şi măreţie; Care a supus creaţia; care a cuprins totul în Univers, la scară mica sau mare; şi Care poseda o astfel de îndurare fără cusur.

Nu stă în capacitatea niciunei fiinţe umane să creeze o astfel de lege perfectă bazată pe dreptate, egalitate, îndurare şi obiectivitate în toate domeniile activităţii umane pe acest pământ, asemenea celei pe care a revelat-o Muhammad – precum cumpărarea şi vânzarea, căsătoria şi divorţul, închirierea, mărturia, custodia şi toate celelalte contracte care sunt necesare susţinerii vieţii şi civilizaţiei pe pământ.

11. Este imposibil ca o persoană să conceapă înţelepciunea, moralitatea, bunele maniere, nobleţea de caracter în forma propovaduită de acest Profet Demn de Laudă . Într-o manieră deplină şi desăvârşită, Muhammad a răspândit o învăţătură cu privire la caracter şi buna purtare în ceea ce priveşte părinţii, rudele, prietenii, familia, umanitatea, animalele, plantele şi lucrurile fără viaţă. Este imposibil ca mintea umană singură să cuprindă toată acea învăţătură sau să creeze o învăţătură asemănătoare. Toate acestea indică fără echivoc faptul că acest Trimis nu a predicat aceste precepte din proprie voinţă, ci mai degrabă acestea reprezentau învăţătură şi inspiraţia primită de El de la Cel Care a creat pământul şi cerurile înalte de deasupra şi universul cu arhitectura şi perfecţiunea sa miraculoasă.

12. Alcătuirea legislativa şi crezul religios al religiei propovăduite de Trimisul Muhamad se aseamană cu construcţia cerurilor şi pământului. Toate acestea demonstrează că Cel Care a creat cerurile şi pământul este acelaşi care a trimis această mare lege şi dreapta religie. Gradul de inimitabilitate al legii Divine trimisă pe pământ prin persoana lui Muhammad este acelaşi ca în cazul creaţiei Divine a cerurilor şi pământului. Căci tot aşa cum umanitatea nu poate crea acest univers, în aceeaşi măsură umanitatea nu poate concepe o lege asemenea legii lui Dumnezeu, revelată prin Supusul şi mesagerul Său Muhammad .

sursa: Biblioteca virtuala IslamRomaniaSource Link

Al-Zahrawi (Albucasis) – tatal chirurgiei

Aproape cu o mie de ani in urma, cand Spania (Andaluzia) facea parte din imperiul islamic, a trait langa orasul capitala Cordoba, unul dintre cei mai mari pionieri ai chirurgiei, in mare parte uitat astazi. El a fost cunoscut ca El Zahrawi, desi in limbile europene numele sau a fost scris in peste 12 feluri diferite: Abulcases, Albucasis, Bulcasis, Bulcasim, Bulcari, Alzahawi, Ezzahrawi, Zahravius, Alcarani, Alsarani, Aicaravi, Alcaravius, Alsahrawi etc.

Se crede ca El Zahrawi s-a nascut in orasul El-Zahra, aflat la circa 10 km la nordvest de Cordobei, undeva intre 936 si 940 (E.N.). Aici a trait, a studiat, a predat si a practicat medicina si chirurgia pana cu putin timp inainte de a muri, in 1013, la doi ani dupa devastarea orasului El-Zahra.

Pentru ca orasul El-Zahra a foast pradat si distrus, se cunoaste putisavant

invatat

n despre ilustrul sau locuitor El Zahrawi. A fost prima data mentionat de catre savantul andaluz Abu Muhammad bin Hazm (993-1064), care l-a enumerat printre marii doctori chirurgi ai Spaniei din timpul maurilor. Prima biografie cunoscuta a lui El Zahrawi, a aparut totusi in lucrarea lui al-Humaydi, intitulata Jadhwat al-Muqtabis (Despre savantii andaluzi), terminata la 60 de ani dupa moartea lui El Zahrawi.

Este limpede din istoria vietii lui El Zahrawi si din scrierile sale ca acesta si-a dedicat intreaga viata si genialitate pentru avansarea medicinii ca intreg si a chirurgiei in particular. El Zahrawi a scris o enciclopedie medicala cuprinzand 3o de volume care au inclus capitole dedicate chirurgiei, medicinii, ortopediei, oftalmologiei, farmacologiei, nutritiei, etc. Aceasta carte a fost cunoscuta sub numele de At-Tasrif si continea informatiile pe care El Zahrawi le-a acumulat intr-o cariera intreaga, care a acoperit aproape 50 de ani de pregatire, predare si

practica. Se pare ca acesta a calatorit foarte putin, dar a avut o experienta foarte larga in tratamentul victimelor accidentelor si a ranitilor de razboi.

In At-Tasrif, El Zahrawi isi exprima preocuparea fata de bunastarea studentilor sai, pe care ii numeste “copiii mei”. El a evidentiat importanta unei relatii bune dintre doctor si pacient si a avut mare grija sa asigure siguranta pacientilor sai si sa le castige increderea acestora, indiferent de statutul lor social. Metodele clinice folosite de El Zahrawi au aratat o precautie deosebita – el a promovat observarea indeaproape a fiecarui caz individual pentru a stabili diagnosticul cel mai crect si tratamentul cel mai bun cu putinta. El a insistat ca practicile medicale sa se desfasoare in conformitate cu normele etice si a avertizat impotriva practicilor dubioase adoptate de unii doctori in scop material. El a mai atentionat si impotriva sarlatanilor care pretindeau ca detin calificarile chirurgicale pe care de fapt, nu le detineau.

At-Tasrif contine multe observatii originale de importanta istorica. El Zahrawi a aprofundat in aceasta lucrare, studiul despre cauzele si simptomele bolii si teoriile privitoare la cresterea copiilor si a tinerilor, despre ingrijirea batranilor si a persoanelor convalescente. In sectiunea dedicata farmacologiei si terapeuticii, el acopera arii precum medicamentele pentru inima, vomitivele, laxativele, cosmetica, nutritia, materia medica, greutatea si marimea corporala si substitutia medicamentelor.

At-Tasrif a fost tradusa in latina de Gerard din Cremona in secolul al-XII-lea si alaturi de Canonul lui Avicenna, a avut un rol major in universitatile din Europa intre secolele XII-XVII E.N. Doua dintre tratatele lui El Zahrawi merita o atentie speciala. Primul dintre acesta este tratatul 28, cunoscut in latina ca Liber servitoris de preeparatione medicinarum simplicium, care descrie prepararea substantelor chimice, fabricarea tabletelor, filtrarea extractelor si tehnicile farmaceutice legate de acestea. Acest tratat a fost tiparit la Venetia in 1471 de Nicolaus Jensen.

Poate ca cel mai important tratat al sau este cel de chirurgie. Aceasta opera monumentala a fost prima lucrare in limba araba care trateaza chirurgia in mod independent si in detaliu. Aceasta include multe poze cu instrumentele medicale, cele mai multe dintre ele inventate de El Zahrawi insusi, cat si explicatii cu privire la folosirea acestora. El Zahrawi a fost primul autor medical care a furnizat ilustratii ale instrumentelor folosite in chirurgie. Sunt aproximativ 200 de schite, de la un instrument pentru impins limba, la un instrument folosit in extractia dintilor, la un cater si pana la un instrument obstretic complicat.

Varietatea operatiilor descrise este uimitoare. In acest tratat El Zahrawi discuta despre interventii chirurgicale, punerea de ventuze, asistarea nasterilor, obstretica si tratamentul ranilor. El a descris deschiderea si sciziunea arterei temporale pentru a potoli anumite tipuri de migrene, devierea urinei in rect, mamoplastia de reducere in cazul sanilor excesiv de mari si extregerea cataractei. El a scris pe larg despre fracturile oaselor si ale articulatiilor, mentionand chiar si fracturile nazale si de coloana vertebrala. De fapt metoda Kocher pentru indreptarea unui sold dislocat a fost descrisa in At-Tasrif cu mult timp inainte de nasterea lui Kocher! El Zahrawi a descris folosirea substantelor caustice in chirurgie, a descris pe larg extirparea amigdalelor, traheotomia, si interventia pe craniu deschis – operatii pe care el le-a efectuat pe un fat decedat. El a explicat cum poate fi folosit un clenci pentru a extrage polipii nazali si cum poate fi folosita o seringa balon inventata de el pentru a efectua clisme in cazul copiilor si cum poate fi folosita o seringa balon metalica si un specul pentru a extrage pietrele vezicii urinare.

El Zahrawi a fost primul care a descris asa numita pozitie Walcher in obstetrica, primul care a descris arcurile dentare, instrumentele folosite pentru a apasa limba, caterele din plumb si primul care a descris in mod clar circumstantele ereditare care cauzeaza hemofilia. El a mai descris ligaturile vaselor de sange cu mult inaintea lui Ambroise Pare.

Imediat ce At-Tasrif a fost tradusa in latina in secolul XII, El Zahrawi a avut o influenta extraordinara asupra chirurgiei in occident. Chirurgul francez Guy de Chauliac, in lucrarea sa “Marea chirurgie”, terminata in 1363, citeaza din At-Tasrif mai mult de 200 de ori. El Zahrawi a fost descris de Pietro Argallata (care a murit in 1423) ca fiind “fara indoiala fruntasul tuturor chirurgilor”. Jaques Delechamps (1513-1588), un alt chirurg francez, a folosit pe larg At-Tasrif in comentariul sau elaborat, confirmand marele prestigiu al lui El Zahrawi din Evul Mediu si pana in Renastere.

Bibliografie selectiva:

1. Hamareh S K in The Genius of Arab Civilisation edited by J R Hayes; 2nd edition, 1983; Eurabia (Publishing) Ltd; pp 198-200

2. El Afifi. S. Kasr El Aini; Journal of Surgery 1960; I

3. Albucasis; On Surgery and Instruments; English translation and commentary
by Spink M S and Lewis G L; 1973

Sursa: Asociația Surori MusulmaneSource Link

MOHAMMAD IBN ZAKARIYA AL-RAZI

(864-930 E.N.)

Abu Bakr Mohammad Ibn Zakariya al-Razi (864-930 E.N.) s-a nascut la Ray, Iran. Initial, acesta a fost interesat de muzica, dar mai apoi a studiat medicina, matematica, astronomia, chimia si filosofia de la unul dintre discipolii lui Hunayn Ibn Ishaq, care a fost foarte priceput in greaca antica , in medicina persana si cea indiana, cat si in alte materii. El a mai studiat si sub supravegherea lui Ali Ibn Rabban. Experienta practica dobandita la bine cunoscutul spital Muqtadari l-a ajutat in profesia de medic, aleasa de acesta. La o varsta tanara, el a obtinut distinctia de expert in medicina si alchimie, astfel ca pacienti si studenti din colturile indepartate ale Asiei s-au indreptat catre acesta.

Prima data, i s-a incredintat conducerea primului spital regal din Ray, de unde avea sa se mute in curand la o pozitie similara in Baghdad, unde a si ramas ca sef la renumitul spital Muqtadari pentru un timp indelungat. Acesta s-a mutat din cand in cand in diferite orase, in special intre Ray si Baghdad, dar in cele din urma, s-a intors la Ray, unde a murit, in jurul anului 930 E.n.

Razi a fost un Hakim (intelept), un alchimist si un filosof. Contributia sa in medicina a fost atat de semnificativa, ca ar putea fi comparata numai cu cea a lui Ibn Sina. Unele dintre lucrarile sale de medicina, precum Kitab al- Mansoori, Al-Hawi, Kitab al-Mulooki si Kitab al-Judari wa al- Hasabah, au castigat o faima vesnica. Kitab al-Mansoori, care a fost tradusa in latina in secolul al XV lea (E. n.), a insumat zece volume, tratand in mod exhaustiv medicina greco-araba. Unele dintre volumele sale au fost publicate individual in Europa. Lucrarea sa al-Judari wal Hasabah a fost primul tratat despre variola si varicela si se bazeaza in mare pe contributia sa originala (personala), fiind tradusa in multe limbi europene. Prin acest tratat, el a devenit prima persoana care a trasat asemanarile clare dintre variola si varicela. Al-Hawi a reprezentat cea mai vasta enciclopedie medicala compusa pana atunci. Aceasta continea toate informatiile importante cu privire la fiecare subiect medical, informatii disponibile din sursele grecesti si arabe, si a fost incheiata de el, continand remarcile lui personale bazate pe experienta si viziunile sale. O caracteristica speciala a sistemului sau medical, a fost faptul ca acesta a sprijnit foarte mult tratamentul pe baza unei alimentatii corecte si reglementate. Acest tratament a fost combinat cu accentul pus pe influenta factorilor psihologici asupra sanatatii. El a incercat prima data remediile propuse pe animale, pentru a evalua consecintele si efectele secundare. El a fost de asemenea si un priceput chirurg, fiind primul care a folosit opiumul pentru anestezie.

Mai mult de a fi un doctor, acesta a combinat medicamente si in ultimii ani de viata, s-a dedicat stiintelor experimentale si teoretice. Se pare posibil ca acesta si-a dezvoltat chimia independent de Jabir Ibn Hayyan. El a descris in mod detaliat unele reactii chimice si a dat descrierea completa si modelul a aproximativ 20 de instrumente folosite in cercetarile din chimie. El si-a expus cunostintele sale in domeniul chimiei intr-un limbaj limpede si usor de inteles. Una dintre cartile sale, numita Kitab-al-Asrar se ocupa cu prepararea substantelor chimice si utilizarea acestora. O alta lucrare a fost tradusa in latina sub titlul Liber Experi- mentorum. El i-a intrecut pe predecesorii sai, impartind substantele in plante, animale si minerale, deschizand astfel drumul chimiei anorganice si organice. In general, aceasta clasificare in trei regne, inca se mai pastreaza. Ca chimist, a fost primul care a produs acidul sulfuric impreuna cu alti acizi si a preparat si alcool, prin fermentarea produsilor dulci.

Contributia sa ca filosof este de asemenea bine cunoscuta. Elementele de baza in sistemul sau filosofic sunt: Creatorul, spiritul, materia, spatiul si timpul. El discuta despre caracteristicile lor in mod detaliat si conceptele sale de timp si spatiu care constituie un continuum sunt remarcabile. Viziunile sale filosofice au fost totusi criticate de un anumit numar de savanti musulmani din regiune.

A fost un autor prolific, care a lasat tratate monumentale pe diferite teme. Detine mai mult de 200 de contributii stiintifice remarcabile, dintre care cam jumatate trateaza medicina, iar 21 se preocupa de alchimie. A scris si despre fizica, matematica, astronomie si optica, dar aceste lucrari nu s-au putut pastra. Unele dintre cartile sale, incluzand Jami-fi-al-Tib, Mansoori, al-Hawi, Kitab al-Jadari wa al-Hasabah, al-Malooki, Maqalah fi al- Hasat fi Kuli wa al-Mathana, Kitab al-Qalb, Kitab al-Mafasil, Kitab-al- ‘Ilaj al-Ghoraba, Bar al-Sa’ah, and al-Taqseem wa al-Takhsir, au fost publicate in multe limbi europene. Cam 40 dintre manuscrisele sale exista inca in muzee si biblioteci din Iran, Paris, Marea Britanie, Rampur si Bankipur. Contributia sa a influentat foarte mult dezvoltarea stiintei, in general si a medicinei, in particular.

Sursa: Asociația Surori MusulmaneSource Link