Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Ce presupune abrogarea versetelor?

  Este important de notat faptul că adevărata religie și mesajul lui Dumnezeu este unul singur de pe vremea lui Adam până la ultimul profet Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui). Allah, PreaÎnaltul, i-a însărcinat pe toți profeții să comunice mesajul monoteismului oamenilor lor. Însă, câteva dintre ritualuri, felul de adorare, conduita […]

 

Este important de notat faptul că adevărata religie și mesajul lui Dumnezeu este unul singur de pe vremea lui Adam până la ultimul profet Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui).
Allah, PreaÎnaltul, i-a însărcinat pe toți profeții să comunice mesajul monoteismului oamenilor lor. Însă, câteva dintre ritualuri, felul de adorare, conduita socială și legile diferă de la unul la altul.

Și Noi nu am trimis înaintea ta nici un profet fără să nu-i revelăm lui : „Nu există altă divinitate în afară de Mine, deci adorați-Mă pe Mine! (Al-Anbiyaa’ 21:25)

Prin cercetarea religiilor Avraamice, se pot găsi similarități. Musulmanii cred în toți profeții, in unitatea mesajelor lor și in originalitatea Scripturilor.

Allah spune:

Spuneți : <Noi credem în Allah și în ceea ce ne-a fost trimis nouă și ceea ce a fost trimis lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob și semințiilor ;în ceea ce le-a fost dat lui Moise și lui Isus și în ceea ce le-a fost dat (tuturor) profetilor de către Domnul lor. Noi nu facem deosebire între ei ! Noi Lui Îi suntem supuși (musulmani)!> (Al-Baqarah 2:136)

Allah confirmă în continuare:

El v-a orânduit vouă religia pe care i-a prescris-o lui Noe, pe care ți-am revelat-o ție și am prescris-o pentru Avraam și Moise și Iisus… (Ash-Shura 42:13)

De ce s-a schimbat unitatea mesajului? Cineva se poate întreba.
Unele dintre schimbările de bază la care am asistat în aceste religii nu au fost de inspirație divină ci au fost rezultatul reinterpretării omului a mesajului original, influențele politice de asemenea ca și înclinația de a ridica statutul omului la acela al lui Dumnezeu, care a fost exact opusul mesajului inițial al monoteismului.

Alte credinte au ales multipli idoli, și totuși afirmă că ei cred într-o singură Divinitate Supremă, pe când îi consideră pe idolii mai mici ca ajutoare ale Divinității Supreme.

Allah ne avertizează în Coran cum oamenii au divizat religia Sa în diferite confesiuni și multe secte. (42:13). Aceasta nu a fost intenția lui Allah, ci abuzul liberului-arbitru al oamenilor de a face așa cum doresc de-a lungul timpului.

Cu atât de multe scripturi modificate, pierdute, rescrise și mesajul inițial umbrit de atâtea erori de gândire, cineva s-ar putea întreba ce a mai rămas în care să aibă încredere și în care să mai creadă.

Cineva cu minte deschisă, o căutare amănunțită și fără prejudecăți, va descoperi Coranul, Cartea Sfântă a musulmanilor, care i-a fost revelată Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) în decursul a 23 de ani, ca fiind singura scriptură neschimbată existentă în zilele noastre.

 

 

– Sfârșitul părții întâi –

Source Link

Views: 3

ȘTIINȚA AIȘEI

ȘTIINȚA AIȘEI   ‛Aişah este adesea menţionată drept „învăţătoarea savanţilor”. Ea merită această descriere, pentru că a relatat cel puţin un sfert din tradiţiile profetice pe care se bazează Şariah islamică. Mai mult, opiniile şi soluţiile sale au vizat chestiuni din domeniul instituţiei căsătoriei, al divorţului, guvernării şi războiului. Datorită educaţiei dobândite în casa Profetului […]

ȘTIINȚA AIȘEI

 

‛Aişah este adesea menţionată drept „învăţătoarea savanţilor”. Ea merită această descriere, pentru că a relatat cel puţin un sfert din tradiţiile profetice pe care se bazează Şariah islamică. Mai mult, opiniile şi soluţiile sale au vizat chestiuni din domeniul instituţiei căsătoriei, al divorţului, guvernării şi războiului.

Datorită educaţiei dobândite în casa Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!), ‛Aişah a atins un nivel elevat de cunoaştere şi teamă faţă de ALLAH Preamăritul şi Preînaltul. Ea ştia că: „Ceea ce este permis este clar şi ceea ce este interzis este clar şi între cele două sunt lucruri îndoielnice, aşa că acela care se fereşte de cele îndoielnice se purifică pe sine în privinţa religiei şi a onoarei sale, dar cel care cade în sfera celor îndoielnice va cădea în ceea ce este interzis.” (Bukhari, Muslim). Aplicând acest principiu, atunci când l-a văzut pe fratele său Abdur-Rahman grăbindu-se să facă wudhu [abluţiunea dinaintea rugăciunii] pentru a participa la o rugăciune funerară, ea l-a avertizat: „O, Abdur-Rahman, împlineşte-ţi abluţiunea corect, pentru că într-adevăr l-am auzit pe trimisul lui ALLAH (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) spunând: «Salvează-ţi călcâiele de foc.»

Paginile istoriei Islamului sunt îmbogăţite de multe asemenea exemple care dovedesc dorinţa ‛Aişei de a propovădui ştiinţa şi de a împărtăşi binecuvântările cu cei de lângă ea.

În timpul morţii Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) învăţătura de bază a Islamului s-a răspândit în cele mai îndepărtate colţuri ale Arabiei şi dincolo de ea, dar, în multe cazuri, musulmanii din aceste zone aveau puţine cunoştinţe şi înţelegeau foarte sumar legile Islamului. Astfel, uneori era necesar să scrie companionilor Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) în Medina, căutând informaţii şi explicarea unor chestiuni dificile.

Savanţi musulmani, precum Abdullah bin `Umar, Abu Hurairah şi Ibn Abbas, au răspuns acestor întrebări conform cunoaşterii pe care ei au asimilat-o din învăţăturile Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!). Dacă aveau dubii, problema era adusă spre clarificare ‛Aişei. Această situaţie viza în special probleme legate de hadisuri. Un renumit savant şi companion al Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!), Abu Musa al-Aş`ari, a spus că, de câte ori se confruntau cu o problemă legată de hadisuri, găseau soluţia la ‛Aişah. Mai mult, au existat chiar situaţii când ea a lămurit relatări şi reguli ale companionilor care îi erau necunoscute.

‛Aişah face parte din grupul celor cinci companioni care au constituit principala sursă a hadisurilor. Ceilalţi patru sunt: Abu Hurairah, Ibn Umar, Anas bin Malik şi Ibn Abbas. Cu mare efort, ei toţi au memorat mii de hadisuri, dar, deşi fără a le diminua meritele, ‛Aişah s-a distins în mod remarcabil. În timp ce alţi companioni au primit multe dintre hadisurile lor unii de la alţii, ‛Aişah le-a cunoscut direct de la Profet (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!). Realizând responsabilitatea pe care o implică transmiterea hadisurilor, ‛Aişah avea întotdeauna mare grijă să relateze cuvintele exacte ale Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!), mai mult decât sensul acestora. Verificarea cuvintelor relatărilor a constituit motivul pentru care Abu Hurairah a vizitat-o frecvent pe ‛Aişah.

Mulţi ani după ce Profetul (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) părăsise această lume, se întorcea acum la el soţia sa, ‛Aişah. La vârsta de 66 de ani, lăsând în urmă experienţa unei vieţi pline, relatând mai mult de 2000 de hadisuri, în timpul anului 58 Hijrah, ‛Aişah a fost cuprinsă de o boală incurabilă, fatală. Ea a murit în ziua de marţi, 17 Ramadan, şi a fost îngropată în Baqiy în aceeaşi noapte; funerariile sale au fost conduse de către devotatul companion Abu Huraira.

‛Aişah nu a avut copii, însă ea este mama tuturor drept-credincioşilor şi o sursă vie de inspiraţie în inimile şi minţile [tuturor] musulmanilor din comunitatea islamică.

 

Inshaa ALLAH, ALLAH Subhanahu wa Ta`ala să fie mulţumit de ea!

Source Link

Views: 2

Să înțelegem importanța cunoașterii

Robert Hoisan   In cladirea unei personalitati desavarsite, un musulman trebuie sa inteleaga importanta cunoasterii. Exista doua tipuri de cunoastere: I – Cunoasterea sufletului 1) Privind intelectul; 2) Privind religia. II – Cunoasterea dobandita 1) Cunoasterea ce priveste intelectul Vederea sufletului si orbirea Viziunea (vazul) sufletului este latifa cu care lucrurile spirituale sunt vazute. Aceasta […]

Robert Hoisan

 

In cladirea unei personalitati desavarsite, un musulman trebuie sa inteleaga importanta cunoasterii.

Exista doua tipuri de cunoastere:

I – Cunoasterea sufletului

1) Privind intelectul;

2) Privind religia.

II – Cunoasterea dobandita

1) Cunoasterea ce priveste intelectul

Vederea sufletului si orbirea

Viziunea (vazul) sufletului este latifa cu care lucrurile spirituale sunt vazute. Aceasta esenta este asemanatoare cu imaginea calaretului iar ochiul sau este mijlocul de transport.

Orbirea in acest caz a calaretului este mai grava decat orbirea calului. Cele doua lucruri nu au nicio legatura unul cu altul. Totusi, exista anumite similaritati intre vederea interna si vederea externa. Allah a explicat vederea interna in urmatorul verset:

Inima nu a mintit in ceea ce a vazut. (An-Najm 53:11)

Aici se afirma clar ca sufletul (inima) are puterea de a vedea. Allah spune intr-un alt verset:

Si asa i-am aratat Noi lui Avram imparatia cerurilor si a pamantului. (Al-An`am 6:75)

Aici nu se mentioneaza vederea externa ca si cum altora li s-ar fi acordat aceasta putere dar este mentionata vederea interna. La opus se afla orbirea interna. Allah spune:

Iar acela care in aceasta [lume] este orb, va fi orb si in Lumea de Apoi si va fi si mai ratacit de la drum. (Al-Israa’ 17:72)

Aceasta este orbirea sufletului iar cele de mai sus au facut referire la cunoastere din punct de vedere al intelectului.

Cunoasterea din punct de vedere al religiei

Aceasta cunoastere se dobandeste printr-o credinta oarba in cuvintele profetilor. Poate fi castigata prin studiul Coranului si al Sunnei Profetului sau prin ascultarea lor pentru salvarea sufletului.

Desi cunoasterea din punct de vedere al intelectului este necesara nu este nici pe departe suficienta.

Ca si pentru sanatataea corpului, unele masuri sunt necesare dar ele nu sunt suficiente fara aplicarea lor.

Anumite metode de vindecare trebuie invatate de la medici. Doar intelectul nu este suficient. Acela care chema la credinta oarba fara aplicabilitatea intelectului este un netrebnic.

Pe de alta parte, acela care se bazeaza doar pe intelect lasand deoparte Coranul si Sunna este un om care se mandreste.

Cele doua trebuie pastrate impreuna. Educatia privind intelectul este asemenea mancarii iar educatia religioasa este ca medicamentul. Un om bolnav se va imbolnavii si mai rau daca va recurge doar la mancare si nu va mai lua medicamente.

Asemeni este cazul unui suflet bolnav. Tratamentul nu poate exista fara Sharia.

Medicamentatia Shariei este ceea ce a fost prescris de profeti pentru purificarea sufletului.

Acela care nu-si trateaza sufletul bolnav cu medicamentatia Divina asa cum este poruncit de Sharia si crede ca intelectul este suficient, va cunoaste ruina.

Bibliografie:

  • Ihya Ulum-ud Din, Renasterea stiintelor religioase VOL III Cap I, Abu Hamid Al-Ghazali

 

 

Sursa: Asociația Musulmanilor din România

Source Link

Views: 2