Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Blândețea față de copii și respectul față de bătrâni

  Anas ibn Malik (Allah să fie mulțumit de el!) a spus: „Un batran a venit sa il vada pe profetul Muhammad dar oamenilor le-a luat mult timp sa il lase sa treaca. Profetul a spus atunci: <<Nu face parte din comunitatea noastra cel ce nu se arata bland cu copiii si nu il onoreaza […]

0Shares

Anas ibn Malik (Allah să fie mulțumit de el!) a spus: „Un batran a venit sa il vada pe profetul Muhammad dar oamenilor le-a luat mult timp sa il lase sa treaca. Profetul a spus atunci: <<Nu face parte din comunitatea noastra cel ce nu se arata bland cu copiii si nu il onoreaza pe cel in varsta>>”. (At Tirmidhi).

În acest hadith, Profetul ii dezaproba pe oamenii din comunitate care au inima de piatra, cărora nu le este mila de copii si care nu ii cinstesc pe oamenii mai in varsta decât ei. Caci un astfel de comportament nu este conform tradiției Profetului, a caii drepte si a moralei si comunitatii sale.
Spunand „Nu face parte dintre noi acela”, profetul nu intelege sa-l excluda pe cel ce se poarta in felul acesta din comunitatea musulmană, ci aceasta expresie are ca scop aratarea gravitatii acestui comportament.

Pentru o bună dezvoltare a sa, copilul are nevoie ca ceilalti sa fie binevoitori cu el. Caci a-l neglija, a fi dur cu el si a-l priva de iubirea de care are atata nevoie pot sa il conduca pe drumul ratacirii.

Este de remarcat faptul ca neacordarea unei bune educatii, abandonarea intr-o oarecare masura a copilului, este din partea parintilor un comportament gresit fata de recomandarile profetului. De asemenea, este inuman sa-i dai copilului sarcini insuportabile pentru el sau sa il corectezi cu asprime. Cu cat ii arati mai multa bunavointa, grija, blandete, cu atat mai mult contribui la transformarea lui intr-o bună persoană.

Trimisul lui Allah a dezaprobat comportamentul barbatului care are fata de copiii sai un comportament rigid. Aceasta idee se desprinde din urmatorul hadith relatat de Abu Hurairah: „Profetul si-a imbratisat odata nepotul, Al-Hassan Ibn ‘Ali, in prezenta lui Al-Aqra’ Ibn Habis care i-a spus: <<Am 12 copii si nu i-am imbratisat niciodata>>. Trimisul l-a privit si i-a spus: <<Cel care nu este indurator cu ceilalti, Allah nu va fi indurator cu el>>.

Altfel spus, acela nu merita ca Allah sa fie bland cu el, mai ales daca omul nu manifesta intelegere si indurare cu ceilalti, inclusiv cu copiii sai. Purtarea in cel mai bun mod fata de orfani face parte din acest comportamanet ingaduitor datorat celorlalti. Allah spune in Sfantul Coran:

Cat despre orfan,pe el nu-l oprima! (Ad-Duha 93:9).

Tot despre acest subiect,profetul Muhammad a spus: „Cel ce are grija de un orfan (din familia sa sau nu),voi fi cu el in paradis precum aceste doua degete”,unindu-si doua degete. (Bukhari).

De asemenea, in hadithul mentionat la inceput, Profetul atrage atentia si asupra celor mai in varsta decat noi, a batranilor care merita sa fie respectati. Nerespecatarea acestui drept este un semn al lipsei de politete ce ar putea duce la nerespecatrea drepturilor omului. Caci generatia tinerilor are o datorie fata de cei in varsta, si anume aceea de a-i respecta.

Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Nu exista tanar care sa il respecte pe un batran datorita varstei sale inaintate fara ca Allah sa nu il faca sa fie respectat la batranete, de cineva pentru acelasi motiv”. (At Tirmidhi).

Respectul datorat batranului consta in ascultarea acestuia cu atentie, mai ales atunci cand ne sunt date sfaturi, in indeplinirea necesitatilor acestuia, in a nu vorbi in acelasi timp cu un batran si nici a merge in fata lui si in adresarea de vorbe respectuoase.

In acest fel, islamul are o mare consideratie atat pentru copii, cat si pentru batrani. Islamul ne indruma pe calea cea dreapta,urmarind crearea unei societati stabile, virtuoase si solidara in care sunt respectate drepturile tuturor cetatenilor, indiferent de varsta acestora.

___

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 4

0Shares

RESPONSABILITATEA MUSULMANULUI ÎN VORBELE SALE

  Fiecare cuvânt ar trebui rostit de oameni cu multă grijă, ştiind că vor da socoteală în Viaţa de Apoi pentru tot ceea ce au făcut şi au spus. În Coran, Allah le spune oamenilor să Îi fie supuşi astfel încât să nu cadă pradă îndoielii în ceea ce priveşte realitatea întâlnirii cu El, dar […]

0Shares

Fiecare cuvânt ar trebui rostit de oameni cu multă grijă, ştiind că vor da socoteală în Viaţa de Apoi pentru tot ceea ce au făcut şi au spus. În Coran, Allah le spune oamenilor să Îi fie supuşi astfel încât să nu cadă pradă îndoielii în ceea ce priveşte realitatea întâlnirii cu El, dar nici să uite că Allah se află peste tot în jurul lor. Dacă cineva abandonează învăţăturile Coranului cu privire la acest aspect, limbajul, atunci Satana va profita de situaţie şi îl va împinge la disperare, făcându-l să uite de Allah. Din acest motiv, Allah ne arată că trebuie să fim permanent conştienţi şi atenţi la tentativele de a ne abate de la drumul cel drept, aşa cum se afirmă în următorul verset din Coran:

Şeitan a pus stăpânire peste ei şi i-a făcut pe ei să uite pomenirea lui Allah. Aceştia sunt ceata lui şeitan şi ceata lui şeitan sunt cei pierduţi! (Al-Mujadilah 58:19).

Oamenii se pot folosi de această capacitate de a vorbi aşa cum doresc: fie într-un mod iubit de Allah, fie cu neglijenţă. Dacă se află printre cei care nu îşi amintesc de Allah şi cad în fărădelege, cuvintele lor, pe o perioadă de aproximativ câteva decenii, nu se vor solda cu un alt rezultat decât, probabil, pedeapsa în Viaţa de Apoi. Cuvintele pe care ei nu le vor mai ţine minte, unde, când şi cui au fost adresate, dar care în schimb sunt păstrate la Allah, vor fi aduse în faţa lor, unul câte unul:

Şi cartea [fiecăruia] va fi pusă dinaintea [lui cu faptele sale]! Îi vei vedea pe păcătoşi înfricoşaţi de ceea ce se află în ea. Şi vor grăi ei: «Vai nouă! Ce-i cu această carte care nu a lăsat nimic nepomenit, nici cel mai mic, nici cel mai mare păcat?!» Şi ei vor afla dinaintea lor tot ceea ce au săvârşit şi nu-l va nedreptăţi Domnul tău pe niciunul! (Al-Kahf 18:49).

În Viaţa de Apoi, orice încercare de a ascunde, îndrepta sau interpreta cuvintele lor va fi fără de folos. Atunci Allah va ordona pielii, auzului şi văzului lor să depună mărturie pentru ceea ce acel om a spus în această viaţă:

Şi vor grăi ei către pieile lor: «De ce aţi făcut mărturie împotriva noastră?», iar ele le vor răspunde: «Ne-a făcut să grăim Allah, Cel care face să grăiască toate lucrurile. El v-a creat pe voi întâia oară şi la El veţi fi întorşi! Voi nu v-aţi putut ascunde, ca să nu dea mărturie împotriva voastră urechile voastre, ochii voştri şi pieile voastre, însă voi v-aţi închipuit că Allah nu ştie multe din cele pe care voi le săvârşiţi.» (Fussilat 41:21-22).

În acea Zi, când vor vedea teribila pedeapsă, nu îşi vor putea exprima decât profundul regret:

Şi ei vor zice: «Dacă noi am fi ascultat şi am fi priceput, nu am fi printre oaspeţii Văpăii!» Şi astfel ei vor mărturisi păcatele lor. Aşadar, striviţi să fie oaspeţii Văpăii! (Al-Mulk 67:10-11);

Şi de i-ai vedea stând la marginea Focului, zicând: «O, de ne-am întoarce noi [la viaţă], n-am mai socoti semnele Domnului nostru mincinoase şi am fi în rândul celor credincioşi!» (Al-An’am 6:27).

În această viaţă, oamenilor li s-a oferit o şansă unică de a crede în Allah, de a-L pomeni şi preamări, însă ei continuă să vorbească cu încăpăţânare şi nesupunere. Au fost avertizaţi de-a lungul timpului asupra modului în care ar trebui să se exprime, însă ei şi-au întors feţele. În acea Zi, chiar dacă ei vor dori să se întoarcă, nu vor mai avea această şansă. Nu vor putea rosti niciun cuvânt care să le aducă mila lui Allah. În acea Zi, Allah nu le va mai acorda capacitatea de a vorbi:

Şi va cădea cuvântul [pedeapsa Sa] asupra lor pentru ceea ce au săvârşit ei cu nedreptate, iar ei nu vor putea rosti [nicio vorbă]. (An-Naml 27:85);

Vai, în Ziua aceea, pentru cei care învinuiesc de minciună! Aceasta este Ziua în care ei nu vorbesc şi nu li se va îngădui lor să se dezvinovăţească! Vai, în Ziua aceea, pentru cei care învinuiesc de minciună! (Al-Mursalat 77:34-37).

În timp ce aceşti oameni care îl urmează pe Satana şi uită să Îl pomenească pe Allah vor avea parte de pedeapsă în Viaţa de Apoi, musulmanii, care încearcă prin fiecare faptă şi vorbă să câştige mulţumirea lui Allah, vor câştiga eternitatea şi Paradisul. Ştiind că vor da socoteală în Ziua Judecăţii, ei vor lăsa numai cuvinte frumoase în urma lor. Aşa cum ni se spune în următorul verset din Coran:

Nu vezi ce pildă a dat Allah pentru cuvântul bun? El este ca un pom bun, cu rădăcina neclintită şi cu ramuri [ce se înalţă] în cer! El dă fructe tot timpul – cu voia Domnului său. Şi Allah dă pilde oamenilor pentru ca ei să-şi aducă aminte. (Ibrahim 14:24-25).

Discursul frumos este ca un copac roditor ce răspândeşte binecuvântări. În mod sigur va conduce către cele mai frumoase recompense de la Allah.Există mari diferenţe legate de recompensele primite de musulmani în Viaţa de Apoi, dacă facem comparaţie cu ceea ce vor primi cei care vorbesc fără să îşi cântărească cuvintele. Allah ne spune în Coran că vorbele musulmanului sunt cele mai potrivite:

Şi cine spune vorbe mai frumoase decât acela care cheamă la Allah, săvârşeşte faptă bună şi zice: «Eu sunt dintre musulmani?» (Fussilat 41:33).

___________

Asociația Surori Musulmane

Source Link

Views: 4

0Shares

Drepturile copiilor

F. Gulen   Copilul este pentru perpetuarea comunităţii aşa cum este sămânţa pentru creşterea şi îndesirea pădurii; cei care îşi neglijează copiii se pierd încetul cu în­cetul, iar cei care îi lasă la discreţia unei culturi străine riscă pierderea identităţii. Copiii sunt partea cea mai activă şi mai productivă a comu-nităţii, la fiecare treizeci sau […]

0Shares

F. Gulen

Copilul este pentru perpetuarea comunităţii aşa cum este sămânţa pentru creşterea şi îndesirea pădurii; cei care îşi neglijează copiii se pierd încetul cu în­cetul, iar cei care îi lasă la discreţia unei culturi străine riscă pierderea identităţii.

Copiii sunt partea cea mai activă şi mai productivă a comu-nităţii, la fiecare treizeci sau patruzeci de ani; cei care îşi ne-glijează copiii cât sunt mici trebuie să se gândească ce ele­ment important al vieţii propriei lor comunităţii nesocotesc, şi să se cutremure.

Societăţile care se apleacă cu atenţie asupra instituţiei famili­ei şi educaţiei tinerilor, spre deosebire de acelea care sunt mai avansate ca ştiinţă şi tehnologie, îşi vor putea spune cu­vântul în viitor; societăţile care neglijează instituţia familiei şi educaţia tinerilor vor fi zdrobite de nemiloasele pietre de moară ale timpului.

Relele pe care le vedem la generaţia de azi, lipsa de compe-tenţă în administrare şi multe alte probleme sociale sunt re­zultatul direct al circumstanţelor existente cu treizeci de ani în urmă şi al conducătorilor din acel timp. La fel, cei care formează în prezent noua generaţie sunt răspunzători pen­tru viciile şi virtuţile care vor apărea peste treizeci de ani.

Acei oameni ai comunităţii noastre nefericiţi şi pierduţi, cum ar fi dependenţii de droguri şi alcoolicii, precum şi alţi oameni cu felurite slăbiciuni, au fost şi ei odată copii, şi nu am ştiut să-i educăm corect. Mă întreb dacă ne dăm bine seama ce fel de oameni pregătim să păşească mâine pe străzile noastre.

Cei care vor să-şi făurească un viitor sigur trebuie să dedice creşterii copiilor aceeaşi energie pe care o dedică altor pro­bleme. Sunt multe lucruri pentru care îţi cheltui energia în van. Dar tot ce investeşti în creşterea noii generaţii o ridică la rangul de umanitate, iar oamenii pe care astfel îi formezi sunt o nesecată sursă de răsplată.

Respectul pentru părinţi este o datorie primordială şi sacră; dacă nu-ţi respecţi părinţii, Îl nesocoteşti pe Atotputernicul Allah; cel care se poartă rău cu părinţii va vedea cum şi alţii se poartă rău cu el.

Familiile sunt baza societăţii; respectul reciproc al drepturi­lor şi obligaţiilor în familie duce la o societate puternică şi sănătoasă; când acest tip de relaţii familiale dispare, societa­tea îşi pierde înţelegerea şi respectul pentru oameni.

Copii trebuie să-şi respecte părinţii şi să-i asculte cât se poate mai bine. Părinţii trebuie să acorde educaţiei morale şi spiri­tuale a copiilor aceeaşi importanţă pe care o acordă sănătăţii şi dezvoltării lor fizice armonioase, şi să-i încredinţeze spre edu­care unor profesori şi îndrumători spirituali demni de cinste. Cât de ignoranţi şi de nepăsători sunt părinţii care neglijează formarea spirituală şi morală a copiilor lor! Şi cât de nefericiţi sunt copiii care devin victime ale acestei neglijenţe şi suferă!

Copiii care nu respectă autoritatea părinţilor şi nu îi ascul-tă sunt „monştri purceşi din fiinţe umane degenerate”. Pă-rinţii care le nu asigură copiilor binele lor spiritual şi moral sunt nemiloşi şi cruzi. Cei mai nemiloşi sunt acei părinţi care împiedică dezvoltarea morală şi spirituală a copiilor lor, atunci când aceştia şi-au găsit drumul spre atingerea perfecţiunii umane.

Din momentul concepţiei, părinţii au responsabilitatea creş-terii şi dezvoltării copilului. Nimeni nu poate cântări dra­gostea şi afecţiunea părinţilor pentru copii lor, nimeni nu poate măsura grija pe care o simt şi greutăţile prin care trec din dragoste pentru ei. Iată de ce, respectul pentru părinţi este o datorie umană şi o obligaţie religioasă.

Cu cât îţi respecţi părinţii mai mult, cu atât îl respecţi mai mult pe Creator. Dacă nu simţi şi nu arăţi respect pentru proprii tăi părinţi, înseamnă că nu simţi respect, nici dragos­te, nici teamă în faţa Creatorului. Vedem în ziua de azi un lucru ciudat: nici cei care îl nesocotesc pe Allah, şi nici cei care pretind că Îl iubesc, nu îşi ascultă părinţii.

Cei care îşi preţuiesc părinţii şi îi privesc ca mijloc de do­bândire a milei lui Allah vor avea parte de belşug în lumea de aici şi în lumea de dincolo. Cei pentru care părinţii sunt o trudă şi o povară vor cunoaşte mari necazuri în viaţă.

Source Link

Views: 1

0Shares