Noaptea Al-Qadr – partea a 3-a

Noaptea Al-Qadr – partea a 3-a

Allah Preainaltul spune :

Ei nu L-au pretuit pe Allah dupa cum se cuvine, desi in Ziua Invierii intregul pamant va fi [in] pumnul Sau, iar cerurile vor fi adunate in dreapta Sa. Marire Lui ! El este mai presus de ceea ce Ii fac ei asociati ! (Az-Zumar 39 : 67)
Orice avem, Ii apartine lui Allah Preainaltul. Atunci cand cineva moare, noi spunem Inna lillaahi wa inna ilayhi raaji’un, adica Cu adevarat, Lui Allah ii apartinem si la El ne intoarcem … Iar aceasta nu este valabil doar cand pierdem un suflet. Este valabil pentru orice napasta care se abata asupra unui drept-credincios, chiar si atunci cand sandalele pe care le purtam in picioare ni se rup. De ce ? Pentru ca totul ii apartine lui Allah Preainaltul si totul la El se intoarce… Stati si ganditi-va la numarul binecuvantarilor pe care Allah Preainaltul ni le-a lasat. Ati incercat vreodata sa numarati stelele ?

Si v-a dat El din toate cate le-ati cerut. Si de ati socoti binefacerile lui Allah, nu le-ati putea numara. Dar omul este cu adevarat nelegiuit si necredincios. (Ibrahim 14: 34)
laylat_al_qadr_by_aml_abdullah-d45rnm2Noi nu am inteles incarcatura acestei Carti, Coranul, pe care il uitam asezat pe raftul bibliotecii si care a fost trimis ca indrumar de cand avem viata si pana cand murim. Chiar daca inimile noastre ar fi fost tari precum o stanca, ele tot s-ar darama de frica lui Allah Atotputernicul. Putem, oare, sa spunem ca inimile noastre sunt mai duri decat un munte ?

Daca am fi trimis Noi acest Coran unui munte, l-ai fi vazut tu umilindu-se smerit si despicandu-se de frica lui Allah. (Al-Hashr 59 : 21)

Dragi frati si surori, asa cum umpleti cu totii moscheile in ultimele 10 zile ale lunii Ramadan, reamintiti-va ceea ce Allah Preainaltul doreste ca voi sa stiti : “Si sa stiti ca Allah este aspru in pedeapsa si ca El este Atoateiertator si Milostiv.”

Ar putea sa fie o Noapte, o singura Noapte in viata ta care poate sa-ti salveze sufletul sau sa ti-l trimita in flacarile Iadului. Anas ibn Malik (r.a.), pe patul sau de moarte l-a implorat pe Allah Preainaltul :

Oh, Allah, protejeaza-ma de o Noapte ele carei zori de zi aduc cu sine calea spre flacarile Iadului. Ganditi-va la aceasta dimineata.

Pacea coboara in noaptea de Laylatul Qadr pana zorii se vor revarsa. Fie ca voi toti sa plecati din moschee dupa rugaciunea Fajr fara de pacate, ele fiind sterse de catre Allah Preainaltul si Gloriosul.

 

 

islamulazi.ro/forumSource Link

Views: 0

0Shares

Zakat al-fitr – partea a 2-a

Zakat al-fitr – partea a 2-a

Sayyid Sabiq

Plata in avans a Zakat ul-Fitr

Gold CoinsMajoritatea invatatilor considera permisa plata zakat ul-fitr cu o zi sau doua inainte de sarbatoare (‘id). Ibn ‘Umar a relatat ca Mesagerul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) le-a poruncit sa onoreze zakat ul-fitr inainte ca oamenii sa se adune pentru rugaciunea de sarbatoare.

Nafi’ a relatat ca ‘Umar obisnuia sa o plateasca cu o zi sau doua inainte de sfarsitul lunii Ramadan. In orice caz, invatatii au opinii diferite in ceea ce priveste perioada de timp.

Conform lui Abu Hanifah este permisa plata sa chiar inainte de Ramadan. Ash-Shaf’i considera ca acest lucru se poate face la inceputul Ramadanului. Malik si Ahmed (in binecunoscutul sau punct de vedere) sustin ca este permisa plata numai cu una sau doua zile in avans.

Fondatorii celor patru scoli islamice de jurisprudenta acceptate sunt de acord ca zakat ul-fitr nu se anuleaza pur si simplu prin neplata sa la o anumita data. Daca ne gasim in aceasta situatie, el se transforma in datorie pana cand debitorul o stinge. De asemenea, ei sunt de acord ca nu este permisa intarzierea sa pana in ziua de sarbatoare, desi Ibn Sirin si an-Nakha’i spun ca se poate proceda in acest mod. Ahmad spune : “Sper ca nu este nimic rau [in intarzierea platii].”

Ibn Raslan afirma ca exista un consens asupra faptului ca plata sa nu poate fi amanata din cauza ca este un tip de zakah. Drept urmare, orice amanare este un pacat asa cum este si cel care rezulta din amanarea rugaciunii fara niciun motiv serios.

Aceasta este demonstrata de urmatoarea relatare : “Daca o persoana plateste zakat ul-fitr inainte de rugaciune (salah), ii este considerat un zakah acceptat. Daca, insa, il plateste dupa rugaciune (salah), este considerat o milostenie (sadaqah) normala.


Impartirea Zakat ul-Fitr

Distribuirea zakat ul-fitr se face similar zakah, adica el se ofera celor opt categorii de beneficiari mentionati in versetul :

“Milosteniile [din Danie] sunt numai pentru saraci, pentru sarmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale caror inimi se aduna [intru credinta], pentru slobozirea robilor, pentru cei indatorati greu, pentru calea lui Allah si pentru calatorul aflat pe drum.” (at-Taubah : 60)

Categoria saracilor este, insa, considerata cea mai adecvata. Aceasta se bazeaza pe relatarea : “Mesagerul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a poruncit zakat ul-fitr celui care posteste drept pavaza impotriva oricarei fapte sau vorbe nepotrivite si oferirea de hrana nevoiasilor.”

 

Distribuirea Zakat ul-Fitr nemusulmanilor [n.t., sub protectie; Dhimmi]

 

Az-Zuhri, Abu Hanifah, Muhammed si Ibn Shubrumah au permis acest lucru.

Allah Preainaltul spune :

Allah nu va opreste sa faceti bine acelora care nu au luptat impotriva voastra, din pricina religiei si nu v-au alungat din caminele voastre, [ba din contra] sa fiti foarte buni si drepti, caci Allah ii iubeste pe cei drepti. (Al-Mumtahanah : 8)

 

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAziSource Link

Views: 0

0Shares

Vicii periculoase – partea a doua

Vicii periculoase – partea a doua

Islamul îndeamnă musulmanul (si oamenii in general) să se abţină de la toate vicii precum:

Crima. Musulmanul nu trebuie să comită crime. Prin urmare, Islamul impune o pedeapsă aspră pentru crimă, deoarece, dacă criminalii nu sunt descurajaţi, crima s-ar răspândi şi viaţa ar deveni de nesuportat şi nesigură. Profetul Muhammad a spus: „Un credincios ar mai putea avea o şansă de iertare din partea lui Dumnezeu, doar dacă nu comite o crimă.”

 

Adulterul. Acest viciu pune în pericol căsnicia, familia, onoarea şi întreaga societate. Conduce la răspândirea bolilor venerice şi poate conduce la infracţiuni precum violul şi crima. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Şi nu vă apropiaţi de preacurvie, căci ea este o josnicie! Şi rău drum este ea!” (Al-‘Isra’: 32).

 

Consumul de alcool. Musulmanul nu are voie să bea alcool, nici măcar o picătură, pentru că aceasta îl face pe consumator incapabil să-şi controleze cuvintele şi faptele, ceea ce îl transformă într-o ameninţare pentru propria siguranţă şi pentru siguranţa altora. Profetul Muhammad a spus: „Dacă o cantitate mare din ceva intoxică, o picătură din acel ceva este interzisă.”

 

Jocurile de noroc. Viciul jocurilor de noroc implică însuşirea banilor altora pe nedrept, în mod necinstit. Conduce cu siguranţă la rezultate dezastruoase, faliment, ură, duşmănie şi cel mai probabil răzbunare. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] şi săgeţile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Şeitan. Deci feriţi-vă de ele ca să izbândiţi.” (Al-Mai’da: 90).

Y29udGVudC9jb250ZW50L2dvb29zLmpwZ3w2NjA Vicii periculoase - partea a doua

Bârfa. Musulmanul nu are voie să îi bârfească pe alţi oameni, pentru că, dacă toată lumea bârfeşte, oricine poate trage concluzia că este bârfit în absenţa sa. Rezultatul constă în neîncredere reciprocă. Coranul cel sfânt compară bârfa cu înfruptarea din carnea unui frate mort:

„Nu vă iscodiţi şi nu vă ponegriţi unii pe alţii!” (Al-Hujurat: 12).

 

Furia. Musulmanul trebuie să îşi controleze furia, pentru că o persoană furioasă nu-şi poate măsura cuvintele sau faptele foarte bine. Această lipsă de control poate cauza rău altor oameni şi poate înrăutăţi relaţiile dintre fraţi. Profetul Muhammad a spus: „Cel puternic nu este acela care câştigă o luptă, ci acela care se controlează atunci când este furios.”

Vicii periculoase – partea a doua

Extravaganţa. Musulmanul nu trebuie să fie risipitor. Nu trebuie să-şi cheltuiască banii pe haine sau mâncare scumpă sau obiecte de lux. Principiul islamic adiacent este acela că libertatea individului are limite pe care nu ar trebui să le depăşească. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Mâncaţi şi beţi, însă nu întreceţi măsura, fiindcă El nu-i iubeşte pe cei care întrec măsura!”

 

Pălăvrăgeala. Musulmanul nu are voie să se implice în pălăvrăgeală inutilă, pentru că un asemenea act atrage după sine bârfă, bătaie de joc, cuvinte urâte sau glume ofensatoare. Allah îi numeşte în Coranul cel sfânt pe credincioşi drept

„cei care rămân departe de vorbele deşarte”. (Al-Mu’minun: 3).

Source Link

Views: 3

0Shares