28/03/2023 - Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania), together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly registered a large number of stolen vehicles. It is possible that the vehicles in point 1 have had their color changed before being sold.

Versetul 258 din Surah Al-Baqarah – part 2

Qatada, Suddi şi Ibn Ishaq au spus:

„Doi oameni pe care dorea să-i ucidă au fost aduşi înaintea lui. A poruncit ca unul dintre ei să fie ucis şi a cruţat viaţa celuilalt şi în acest fel a pretins că a dat viaţa unuia dintre aceştia şi a luat viaţa celuilalt.” Aceasta a fost o afirmaţie în afara discuţiei, un argument absurd. Avraam a dorit să mărturisească existenţa Creatorului prin dovada existenţei fenomenelor vieţii şi morţii. Toate aceste întâmplări nu au loc de unele singure, ci există un Creator care a făcut acest univers cu toate corpurile cereşti, cu vântul, norii, ploaia, regnul animal; le-a dăruit lor viaţă şi apoi le-a luat viaţa. Şi de aceea a zis Avraam: „Domnul meu este cel care dă viaţă şi ia viaţa”.

Avraam, aleihi salem, a adus o altă dovadă a existenţei Creatorului şi, pentru a combate pretinderea lui Nimrod, a spus: „Allah face ca soarele să vină de la Răsărit, deci fă-l tu să vină de la Apus!” I-a spus că Allah, Cel ce este Creatorul fiecărui lucru şi Cel ce este Unic Dumnezeu, porunceşte în fiecare zi soarelui să răsară dinspre răsărit. „De crezi însă că tu poţi să dai viaţă şi să iei viaţa, atunci fă ca soarele să răsară dinspre apus. „Cel care dă viaţă şi ia viaţa” poate face orice fără nici o greutate. Dacă pretinzi viaţa şi moartea, atunci fă ca soarele să răsară dinspre apus. Dacă nu eşti capabil să înfăptuieşti acest lucru, atunci nu poţi să-l faci nici pe cel dinainte. Şi tu ştii asta mai bine. Nu eşti în stare să creezi nici măcar un ţânţar.”

Avraam i-a înfăţişat propria-i neştiinţă şi slăbiciune şi acesta nu a ştiut ce să mai răspundă. A rămas uluit, fără cuvinte. Şi de acea în Quran sunt dezvăluite aceste cuvinte: „Cel care nu credea a rămas descumpănit, căci Allah nu-I călăuzeşte pe cei nelegiuiţi.” (Istorisiri despre profeți)

Extragem câteva lucruri foarte importante din acest verset:

obligativitatea transmiterii mesajului lui Allah subhanahu wa ta’ala, adică Dawah (care este fard);
un dialog să fie bazat întotdeauna pe înțelepciune, știință, convingere;
călăuzirea despre care Allah subhanahu wa ta’ala vorbește în verset este acea călăuzire pe calea islamului; El PreaÎnaltul călăuzește unii oamenii către credință, însă pe cei “nelegiuiți” nu îi călăuzește către credință;
oamenii sunt bogați prin ceea ce dețin din punct de vedere spiritual, al convingerilor și prin mulțumirea față de Allah subhanahu wa ta’ala pentru toate binecuvântările oferite.

______________________________

Extras din lectiile saptamanale tinute de domnul profesor Demirel Gemaledin si editate de doamna Camelia H.Source Link

0Shares

Exista un verset despre violenta domestica? – 1

Zainab Alwani

În acest context, Coranul îndrumă cum să se răspundă unei conduite indecente a soției în versetul 4: 34.[1] Pe când acest verset a fost subiectul unei mari controverse din cauza cuvântului folosit daraba, care este tradus greșit prin „a bate”, acest verset în nici un caz nu aprobă violența domestică.

În înțelegerea acestui verset și a altor versete din Coran, este important de înțeles sursele și metodele de interpretare a Coranului folosite de către savanți. Principalul mijloc al interpretării Coranului aplicat de savanți este de citire a Coranului intertextual, cunoscut ca tafsir al-Qur’an bil Qur’an (permiterea Coranului să se interpreteze prin sine). Așadar, este critic să înțelegem versetul 4: 34 în lumina paradigmei de gen a Coranului în sine. Prin examinarea numeroaselor versete referitoare la relațiile conjugale, devine clar că Nobilul Coran prescrie ambilor parteneri să se trateze cu respect, dreptate și bunăvoință.[2]

A doua cea mai importantă sursă pe care exegeții o folosesc să interpreteze Coranul este exemplul Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), a cărui viață, cuvinte și fapte sunt considerate comentariul viu al Coranului și oferă cadrul în care să fie exercitat tafsirul. Această metodă este cunoscută ca tafsir bil-ma’thur (interpretări transmise prin tradițiile Profetice, sau hadis). Când acest verset este pus în fața exemplului Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), care a condamnat violența domestică atât în fapte cât și vorbe, devine limpede că acest verset nu permite violența domestică, ci o condamnă.

Sunt multe hadisuri în care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a interzis violența domestică. De exemplu, Profetul a zis, „Niciodată nu le bateți pe roabele lui Allah (femeile credincioase).[3] Referitor la bărbații care folosesc violența acasă, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis, „Cum poate cineva să își lovească soția ca și cum ar bate o sclavă, apoi să doarmă cu ea noaptea?”.[4] Se știe că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) niciodată nu a lovit vreo femeie sau vreun copil. A fost raportat că Aișa (Allah să fie muțumit de ea!) a zis, „Profetul niciodată nu și-a lovit vreo soție sau servitorii; de fapt el nu a lovit nimic cu mâna lui, doar dacă se lupta pentru cauza lui Allah.[5] El a fost un bărbat pe care soția sa, Aișa, l-a descris că își însumase învățăturile Coranului în caracter și personalitate.

Dacă Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) trăia după învățăturile Coranului[6] și niciodată nu a ridicat mâna să lovească vreo femeie sau vreun copil, cum poate Coranul să aprobe violența domestică? Profetul a fost pus în multe situații în care ar fi putut să-și lovească soțiile dacă el ar fi înțeles versetul 4: 34 ca permisiunea bărbatului de a-și lovi soția. Când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a avut dispute conjugale serioase cu soțiile lui, el niciodată nu a apelat la violență, sub nici o circumstanță. În schimb, le-a oferit opțiunea de a-l părăsi sau de a rămâne cu el, cum este explicat în Surat Al-Ahzab: 28-29.

„O, Profetule! Spune soțiilor tale: «De voiți voi această viață și podoabele ei, atunci veniți, căci eu vă voi da vouă mijloacele cele necesare și vă voi da vouă dezlegare [prin divorț], după cuviință. Iar de Îl voiți voi pe Allah, precum și pe Trimisul Său și Casa de Apoi, atunci Allah a pregătit pentru cele binefăcătoare dintre voi răsplată mare.»”

De aceea cercetătorul contemporan Abdul-Hamid Abu Sulayman notează că cea mai corectă înțelegere a cuvântului daraba în versetul 4: 34 (adesea tradus ca a bate) este înțelesul de a separa. După o analiză amănunțită a celor șaptesprezece cazuri în care Coranul folosește termenul daraba, el concluzionează că înțelesul general al cuvântului rădăcină daraba este de a separa, distanța, pleca, abandona șamd.[7]

____________________________________________

[1] „Pe acelea de a căror neascultare vă temeți, povățuiți-le, părăsiți-le în paturi și loviți-le! Dar dacă ele [revin și] ascultă de voi, atunci nu mai căutați pricină împotriva lor. Allah este Cel mai Înalt, Măreț [‘Aliyy, Kabir]. Dacă vă temeți de o pricină între ei doi [cei doi soți], atunci trimiteți un arbitru din neamul lui și un arbitru din neamul ei. Dacă voiesc ei [arbitrii] împăcarea, Allah va readuce înțelegerea între ei [cei doi soți]. Allah este Atoateștiutor, Bineștiutor [‘Alim, Khabir].” (An-Nisa: 34-35).

[2] De exemplu: „Și printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat din voi înșivă soaþe, pentru ca voi să trăiți în liniște împreună cu ele. Și El a pus între voi dragoste și îndurare și întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc.”(Ar-Rum: 21).

[3] Muhammad Asad, (1980), Mesajul Coranului, Gibraltar, Dar al-Andaluz, p. 110, ref. Nr. 45, citat de Asad.

[4] Relatat de Bukhari și Muslim.

[5] Fath al-Bari, vol. 9, p. 249.

[6] Soția sa Aișa (Allah să fie mulțumit de ea!) l-a descris pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ca întruchiparea Coranului pe acest pământ.

[7] Abu Sulayman, Abdulhamid A., Discordia conjugală: Recăpătarea întregului Spirit Islamic al Demnității Umane, Londra, Institutul Internațional de Gândire Islamică, 2006, p. 19.Source Link

0Shares

Importanța rugii (du’a)

Allah spune în Quranul cel Sfânt: “Şi Domnul vostru vă spune: “Chemaţi-Mă şi Eu vă voi răspunde.” (Ghafir:60)
“Şi dacă te vor întreaba robii Mei despre Mine, Eu sunt aproape, răspund rugii celor care Mă cheamă, atunci când Mă cheamă, dar şi ei să-Mi răspundă şi să creadă în Mine. Poate că ei vor fi bine călăuziţi!” (Al-Baqara 2:186)
Profetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: “Rugăciunea reprezintă adorare” apoi a recitat: “Şi Domnul vostru vă spune: <Chemaţi-Mă şi Eu vă voi răspunde>.”
Profetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: “Cel mai bun act de adorare este ruga.”
„Nu există ceva mai drag lui Allah Preaînaltul decât ruga.”
„Cu adevărat, Domnul vostru Cel Măreţ este Generos, Îi este ruşine să le întoarcă robilor Săi mâinile goale, atunci când aceştia Îl roagă.”
„Nu schimbă destinul decât prin rugă şi nu ţi se lungeşte viaţa decât prin comportament frumos.”
„Nu există musulman care să-L roage pe Allah, (şi să nu existe nici o răutate în ruga sa), fără ca Allah Preaînaltul să-i dea în schimb una dintre cele trei: „fie îi grăbeşte acceptarea rugii, fie îi dă în Viaţa de Apoi, fie îi îndepărtează ceva rău care era scris pentru el.” Iar companionii au spus: „Atunci să ne rugăm mai mult” Profetul a spus: „Allah Preaînaltul este Cel mai Generos.”
„Cine nu Îl roagă pe Allah Preaînaltul, Allah se supără pe el.”
„Cel mai neputincios dintre oameni este cel care nu se roagă, iar cel mai zgârcit dintre oameni este cel care nu salută.”Source Link

0Shares