Day: April 26, 2024

Respectă Islamul celelalte credinte ?

 

Dan Michi

 

Da. Coranul prevede acest lucru fără urmă de îndoială:

Nu este silire la credință! Răzvedită este deosebirea dintre calea cea dreaptă și rătăcire… (Al-Baqarah 2:256)

al_aqsa_mosqueLibertatea conștiinței este un garant nezdruncinat pentru Islam. Adevărul poate fi descoperit numai dacă nu este rezultatul coerciției. Respectarea drepturilor nemusulmanilor constituie un domeniu intrinsec al sistemului legislativ islamic. S-a relatat că profetul Muhammed a spus :
“Mă voi opune celui care va răni un cetățean nemusulman aflat pe teritoriul unui stat islamic, iar în Ziua Judecății îi voi fi adversar.”
“Temeți-vă, când în Ziua Judecății mă voi ridica împotriva celui care a rănit un locuitor nemusulman (dintr-un stat islamic) sau care i-a impus o responsabilitate peste puterile sale sau care l-a lipsit de orice îi aparținea.”
Istoria ne oferă multe exemple ale respectului arătat de musulmani celorlalte credințe. Unul este cel al Spaniei guvernată de secole de musulmani. Altul este binecunoscutul gest al lui Omar, cel de-al doilea succesor al profetului Muhammed, odată cu intrarea în Ierusalim. El a refuzat să se roage într-una dintre sfintele biserici, motivând că previne astfel posibilul gest viitor al unor musulmani zeloși care ar fi putut să demoleze biserica și să construiască pe locul său o moschee, în amintirea sa.
sursa: descopera-islamul.blogspot.ro
Source Link

Views: 2

0Shares

Credința – partea a 2-a

Bediuzzaman Said Nursi

 

 

O, sufletul meu! Să știi că primul om era cel necredincios, nelegiuit și nepăsător.

Această viață era, în viziunea lui, un doliu permanent, iar toate creaturile erau niște orfani înlăcrimați din pricina despărțirii și a decadenței. Pentru cel necredincios, animalele și omul erau niște creaturi fără scop care sunt înlăturate prin moarte. De asemenea, el vedea creațiile de dimensiuni mari, precum munții și mările, ca fiind niște morminte înfricoșătoare, lipsite de suflet.

Necredința și rătăcirea lui erau cele care dădeau naștere la nenumărate iluzii dureroase și uimitoare, care-i chinuiau sufletul.

În ceea ce-l privește pe celălalt om, el era dreptcredinciosul care îl recunoștea pe Stăpânul Cel Drept și credea în El. În viziunea lui, această viață era locul unde creaturile își pomenesc Stăpânul, un loc de învățare atât pentru om cât și pentru animal, și totodată un loc de încercare pentru om și djini.

Cei care își termină îndatoririle în această lume vor călători din această viață trecătoare într-o altă viață plină de bucurie, pentru a face loc celorlalte creaturi care urmează să vină pe lume și care urmează să-și îndeplinească sarcinile. Fiecare om sau animal care vine pe lume este asemenea unui soldat care așteaptă în orice moment să fie înrolat în armată.

Fiecare ființă este, în viziunea celui credincios, asemenea unui soldat care se înrolează cu bucurie în armată sau este precum un funcționar demn și bucuros de responsabilitățile primite. Iar toate sunetele reprezintă fie rugăciuni de pomenire și mulțumire pentru Allah la începerea zilei de lucru, fie glasul vesel și satisfăcut al celor care muncesc sau își termină lucrul.

Toate cele existente sunt în viziunea dreptcredinciosului câte un slujitor sincer, un funcționar prietenos sau câte o carte minunată a Stăpânului, Cel Generos și Îndurător. Multe astfel de adevăruri mărețe și dulci se înalță și ies la iveală din credința lui.

Ceea ce înseamnă că iman-ul (credința) unui om poartă în ea sămânța copacului Tuba  din Rai, iar necredința poartă în ea sămânța copacului Zakkum din Iad.

Ca urmare, înseamnă că fericirea și siguranța le găsim doar în Islam și în credință. Așadar trebuie să spunem mereu:

Lăudat fie Allah pentru religia Islam și pentru credința desăvârșită, completă.

 

 

sursa: Asociația Musulmanilor din România, Bediuzzaman Said Nursi, „Cuvinte”Source Link

Views: 2

0Shares

Moartea celor apropiați

 

Enghin Cherim

 

Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi.

Death pathwayMoartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în care omul poate împlini cât mai multe fapte bune pentru care va fi răsplătit atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi. El are posibilitatea de a alege între bine şi rău, între a face fapte bune, a se supune poruncilor divine şi între a face rău şi a tăgădui divinitatea. Însă, odată ce vine clipa morţii, omul pierde ocazia de a mai face vreo alegere. Faptele lui sunt singurele care-l vor urma după moarte, conform celor relatate de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mortul este condus la cimitir de trei [lucruri]: familia, averea şi faptele sale. Două se întorc şi unul rămâne cu el. Familia şi averea se întorc şi rămân cu el doar faptele.”

Cel care vrea să obţină răsplata lui Allah trebuie să se străduiască, atât timp cât este în viaţă, în primul rând să respecte stâlpii Islamului şi anume: rugăciunea zilnică, să postească în luna Ramadan, să plătească dania şi să meargă la Casa lui Allah, dacă are posibilitatea şi apoi să facă cât mai multe fapte bune, căci în Ziua de Apoi va fi judecat conform principiului după faptă şi răsplată.

Fiecare va fi răsplătit pentru ceea ce a făcut:

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuşi, iar cel care rătăceşte, rătăceşte tot pentru sine însuşi. Şi nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia… (Al-Israa’: 15).

Dar ce se va întâmpla după moarte? Cei care sunt în viaţă îşi pot ajuta morţii? Ce le mai poate fi util în mormânt? M-am gândit să pregătesc această broşură cu scopul de a le arăta celor ai căror apropiaţi au părăsit această viaţă cum să-i ajute într-un mod permis de religia islamică, dat fiind că numai aşa le pot fi de folos. În zilele noastre este evidentă îndepărtarea de religie şi ignoranţa în ceea ce priveşte cultura islamică. Unii oameni apelează la fapte interzise în Islam sau alunecă în erezii pentru a-şi comemora morţii, fără să ştie că aceste lucruri nu numai că nu-i sunt de folos decedatului, ba chiar îl deranjează.

Din acest motiv am ţinut să dau şi câteva exemple de obiceiuri din viaţa religioasă a comunităţii musulmane din Dobrogea, care nu au o bază în sursele principale ale Islamului: Coranul şi Sunnah.

Îi cer Bunului Allah să primească această faptă modestă şi să fie utilă celor care o vor citi.

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 1

0Shares