Author: Vlad Stoica

Miracole stiintifice in Coran – 2

Miracole stiintifice in Coran – 2

6. Indepărtarea continentelor şi expansiunea oceanelor sunt rezultatul pământului crăpat şi ele sunt două axiome ştiinţifice în geologie şi formarea continentelor şi a oceanelor, însă Coranul cel Sfânt se referă, de asemenea, la expansiunea şi întinderea pământului: „El este Cel care a întins pământul şi a aşezat pe el munţi şi râuri” (Ar-Ra’d: 3);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi” (Al-Hijr: 19); „
 
Şi pe pământ şi pe ceea ce l-a făcut întins” (Aş-Sams: 6);
 
„Şi pământul, după aceea, l-a întins” (An-Nazi’at: 30).
 
coran7. Ştiinţa nu a descoperit rolul pe care-l joacă munţii în asigurarea echilibrului pământului, împiedicându-l să se balanseze sau să se încline, în ciuda rotirii sale în jurul propriei axe şi în jurul soarelui, decât în secolul al XIX-lea, datorită savanţilor Eurie, Duton şi alţii, însă în Coranul cel Sfânt întâlnim câteva versete care se referă clar la rolul munţilor în asigurarea echilibrului pământului, între care:
 
„Şi munţii ca ţăruşi?” (An-Naba’: 7);
 
„Şi a aşezat pe el munţi şi râuri” (Ar-Ra’d:3);
 
„El a aşezat pe pământ munţi statornici” (Al-Nahl: 15);
 
„Noi am făcut pe pământ munţi neclintiţi” (Al-Anbiya’: 31);
 
„Şi nu am făcut pe el munţi trainici, semeţi?” (Al-Mursalat: 27);
 
„Am aruncat pe el munţi neclintiţi” (Qaf: 7).
 
8. Toţi munţii – vulcanici, calcaroşi sau combinaţi,- s-au format sub apă, datorită alunecării componentelor lor, fie de sus în mare, fie din interiorul pământului. Cuvântul „arunca” se repetă în următoarele versete:
 
„El a aruncat pe pământ munţi statornici, ca să nu se clatine cu voi, râuri şi drumuri” (An-Nahl: 15);
 
„A aruncat [înfigând] în pământ munţi trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi şi a risipit pe el tot felul de vietăţi” (Luqman: 10);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am lăsat să crească pe el de toate, cu măsură cumpănită” (Al-Hijr: 19);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am făcut să crească pe el din fiecare soi minunat” (Qaf: 7).
 
9. Domnul a caracterizat cerul numindu-l „cu revenirea”, „Pe cerul cel cu revenirea” (At-Tariq: 11), adică printre caracteristicile lui se numără şi reducerea lucrurilor la starea lor anterioară, iar cerul reprezintă tot ceea ce se află deasupra noastră. Indiferent dacă limităm sensul cerului la stratul atmosferic, care se ridică deasupra pământului, sau prin el avem în vedere întregul Univers. Atât învelişul atmosferic cât şi Universul au proprietatea de a aduce lucrurile la starea lor anterioară şi acest lucru a fost descoperit de ştiinţele învelişului atmosferic, astronomiei şi Universului, în secolul al XX-lea.
Source Link

Views: 0

0Shares

Islamul si Occidentul – partea a 2-a

 

 

M. ‘Imarah

 

Observăm prelungiri ale acestei deformări a imaginii celuilalt (musulman), de care este plină cultura laică occidentală – prin chemarea la contestarea şi la eliminarea lui. Observăm  similitudini dintre atitudinea culturii laice şi cea a culturii teologice – din civilizaţia europeană – precum viziunea occidentală  contemporană predominantă asupra Islamului, asupra comunitaţii , lumii şi civilizaţiei lui, viziune care influenţează  asupra factorilor de decizie din occident, aliat cu cel sionist împotriva renaşterii Orientului musulman, a dreptului la autodeterminare al popoarelor musulmane şi al Islamului – model de civilizaţie din lumea musulmană.

Fostul preşedinte american Richard Nixon – unul dintre mai-marii strategi – afirmă, referindu-se la imaginea Islamului şi a musulmanilor în mentalitatea americană contemporană:

220px-Richard_Nixon“Mulţi americani au ajuns să vadă în toţi musulmanii nişte inamici. Mulţi americani îşi închipuie că musulmanii sunt nişte popoare necivilizate, sângeroase şi neraţionale şi că motivul  interesului nostru faţă de ei se datorează faptului că o parte dintre liderii lor domină – întâmplător -unele locuri în care se află două treimi din petrolul existent în lume…”  Nu există o imagine mai urâtă decât aceasta despre lumea islamică, în mintea şi în constiinţa cetaţeanului american, nici chiar atunci când este vorba de China comunistă.

Unii observatori avertizează că Islamul va deveni o putere geopolitică extremistă şi că, datorită creşterii demografice  şi posibilitaţilor materiale de care dispun, musulmanii vor  reprezenta un mare pericol, iar Occidentul va fi nevoit să se alieze  cu Moscova pentru a face faţă acestui pericol. Islamul şi Occidentul sunt opuse unul altuia , iar optica Islamului asupra lumii îl împarte în două secţiuni ”casa păcii” şi “casa războiului” şi este nevoie ca prima să o domine pe cea de a doua. Musulmanii îşi unesc rândurile pentru a declanşa o revoluţie împotriva Occidenului şi , de aceea, Occidentul trebuie  să se alieze cu Uniunea Sovietică pentru a contracara acest pericol printr-o singură politică”.

Dacă Nixon mărturiseşte că Islamul şi musulmanii au cea mai proastă imagine în cultura majorităţii americanilor, fapt care-i  determină să îndemne la o alianţă între adversari, adică întregul Occident, împotriva “celuilalt” (musulman), căderea comunismului, a partidelor, guvernelor sale şi a lagărului său a sporit ura Occidentului împotriva acestui alt – musulman. Revista  americană “Newseek” l-a întrebat pe preşedintele Consiliului  Ministerial European, cunoscutul politicianul italian Gianni  Demichelis: “- Care sunt motivele menţinerii alianţei NATO după  încetarea confruntării între Occidentul liberal şi fostul lagăr  socialist?” Preşedintele Consiliului Ministerial European a răspuns: “Este adevărat că această confruntare cu comunismul nu mai există, dar există o altă confruntare care s-ar putea să-i ia locul: aceea dintre lumea occidentală şi lumea islamică.” Corespundentul revistei “Newseek” l-a întrebat în continuare: “Şi cum ar fi putea fi evitată această potenţială confruntare ?” Gianni Demichelis nu a ezitat să declare că această condiţie ar fi generalizarea modelului cultural occidental şi acceptarea lui de către musulmani, adică “anularea celuilalt musulman”, afirmând: “Trebuie ca Europa să-şi rezolve problemele, pentru ca  modelul occidental, să devină mai atractiv şi mai acceptabil pentru ceilalţi din diverse colţuri ale lumii. Dacă vom eşua în  generalizarea acestui model occidental, lumea va deveni un loc extrem de primejdios”.

Cerinţa occidentală este “desfiinţarea celuilalt, a civilizaţiei Islamice”, prin mijloace paşnice , prin acceptarea de către musulmani a modelului de civilizaţie occidentală, sau pe calea războiului , prin intermediul maşinariei nord-atlantice de război , dacă ei nu vor renunţa la modelul propriu de civilizaţie!

Revista “International Affairs”, editată de Institutul Regal pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Universităţii Britanice din Cambridge, prezintă, la rândul său, explicaţia culturală care a determinat multe instituţii ale proiectului occidental să declare că Islamul este inamicul care a luat locul “imperiului comunist al răului”. Esenţa motivelor acestor declaraţii este refuzul Islamului  şi al lumii sale de a renunţa la modelul propriu de civilizaţie şi de cultură şi incapacitatea Islamului de a se dizolva în modelul laic  occidental!

“Din acest motiv ,dintre culturile situate în Sud , Islamul a devenit ţinta directă a noii campanii occidentale.”

Mulţi au simţit nevoia să descopere o nouă ameninţare care să ţină locul ameninţării sovietice şi Islamul a fost cel mai la îndemână pentru acest scop.

Numeroşi europeni se întreabă dacă este cu putinţă să determine Islamul să accepte normele societăţii laice, aşa cum s-a întâmplat cu Creştinismul după lupte îndelungate şi dureroase, sau dacă trăinicia sa politică şi socială îl determină să respingă acceptarea principiului creştin – occidental care face distincţie între ceea ce este pentru Dumnezeu şi ceea ce este pentru Cezar şi care îngăduie aderenţilor săi să devină cetăţeni  supuşi legii în modul în care se bizuie pe el într-o societate laică.

Teoria sociologilor conform căreia societatea industrială şi ştiinţifică modernă subminează credinţa religioasă este în general valabilă. Influenţa politică şi socială a religiei s-a diminuat practic în toate societăţile, în grade diferite şi în forme diferite, însă lumea islamică este o excepţie uimitoare în această privinţa, căci în lumea Islamului nu s-a produs nici o laicizare. Dominaţia Islamului asupra celor care cred în el este puternică. Într-un fel ea este mai puternică decât era cu o sută de ani în urmă. Islamul rezistă laicizării, iar lucrul şi mai surprinzător este că acest fapt este valabil pentru o serie de regimuri politice diferite , adică atât pentru regimurile radicale (revoluţionare) cât şi pentru regimurile tradiţionale, dar şi pentru regimurile situate între acestea două.

Existenţa unor tradiţii locale ale Islamului a permis lumii musulmane să evite dificultatea cu care s-au confruntat alte societaţi “subdezvoltate”, în care Occidentul a provocat tulburări şi umilinţă, dificultatea rezultând din considerarea Occidentului a fi ideal şi din imitarea lui. Islamul a dispus de premisele necesare reformei proprii , în numele credinţei locale aceasta fiind explicaţia fundamentală a rezistenţei sale în faţa curentului de laicizare.

 

 

va urmaSource Link

Views: 1

0Shares

Coranul a rupt barierele necunoscutului – 2

 

 

Câțiva dintre companionii profetului Muhammad s-au oferit voluntar să-l protejeze de necredincioși, dar când a fost revelat acest verset, el a scos capul pe ușă și le-a zis celor care-i asigurau paza: “Duceți-vă, oameni buni, de aici, căci mă va apăra de oameni Allah!” Acest verset este cea mai puternică dovadă a faptului că el este o revelație divină, căci altfel cine ar putea să afirme că un om ar fi în stare să reziste unei întregi comunități, să conteste credința ei, să disprețuiască divinitățile ei și să rămână teafăr.

coranulDiscuția despre viitor s-a desfășurat în câteva etape: etapa contemporană, pentru ca adepții mesajului, credincioșii și necredincioșii să știe că el reprezintă adevărul, și etapa viitorului îndepărtat, pentru ca toate epocile care vor urma după trimiterea Qur’an-ului să știe că el este Cartea cea adevărată a lui Allah. Pe contemporani i-a prevenit despre producerea unor evenimente în viitorul apropiat, iar lumea viitoare a prevenit-o asupra evoluțiilor care se vor produce în întregul Univers.

Dar Qur’an-ul a fost revelat într-o epocă în care, dacă minunile ce urmau să se producă în viitor ar fi fost prezentate detaliat, mintea umană nu ar fi fost capabilă să înțeleagă sensul lor la vremea respectivă. De aceea, pentru ca dreptcredinciosul să nu se îndoiască în privința religiei sale și pentru ca imposibilitatea imitării să dăinuie, Qur’an-ul a venit cu adevăruri și cu minuni care reprezintă culmi ale legilor universului. Dacă ele ar fi fost prezentate credincioșilor în vremea aceea, ar fi trecut pe lângă ei fără ca ei să înțeleagă adevărata lor semnificație științifică, dar când au fost prezentate generațiilor viitoare, acestea au înțeles natura lor extraordinară și au recunoscut că astfel de lucruri  nu puteau să fie spuse de oameni care au trăit cu mii de ani în urmă. Așadar, Qur’an-ul este, indubitabil, Adevărul trimis de Allah, iar cel care l-a trimis a fost Allah Creatorul.

Orânduiala lui Allah este deplină; ea a fost explicată cu ajutorul tradițiilor sacre (ahadith qudsiyya) și cu ajutorul tradițiilor profetice (ahadith nabawiyya). Qur’an-ul a fost comentat și explicat în vremea profetului Muhammad, astfel încât a devenit foarte limpede pentru orice om care voia să-L adore pe Allah și să trăiască pe pământ, respectând rânduielile lui Allah. “Fă!” și “Nu face!”, adică ceea ce este îngăduit (halal) și ceea ce este interzis (haram) sunt lucruri foarte clare; ceea ce este permis este clar, ceea ce este oprit este clar și religia este, de asemenea, foarte limpede. Cât privește versetele lui Allah referitoare la univers, constatăm că ele nu au beneficiat de o explicare completă în vremea profetului Muhammad, pentru ca să nu devină obligatorii pentru musulmani, întrucât ele au o semnificație care se reînnoiește cu fiecare generație.

__________________

 

Sursa: Prefața Traducerii Sensurilor Versetelor din Coranul cel Sfânt, Editura Islam.Source Link

Views: 0

0Shares