Nici eu nu am crezut la inceput

Nici eu nu am crezut la inceput “In prezent, tot mai multi teologi si cercetatori deopotriva sunt de acord ca preceptele invechite atat ale religiei cat si ale stiintei trebuie reanalizate. Poate cea mai elocventa descriere a acestui aspect a adus-o castigatorul Premiului Nobel pentru Medicina in 1974, britanicul Christian Rene de Duve: „Universul nu reprezinta acel cosmos […]

0Shares

Nici eu nu am crezut la inceput

Nici eu nu am crezut la inceput

“In prezent, tot mai multi teologi si cercetatori deopotriva sunt de acord ca preceptele invechite atat ale religiei cat si ale stiintei trebuie reanalizate. Poate cea mai elocventa descriere a acestui aspect a adus-o castigatorul Premiului Nobel pentru Medicina in 1974, britanicul Christian Rene de Duve: „Universul nu reprezinta acel cosmos inert din teoriile fizicienilor sau ale clericilor. Universul inseamna viata, si toata infrastructura necesara ei este prezenta in jurul nostru. Cu siguranta exista miliarde de biosfere generate si sustinute de restul Universului”.

O parere asemanatoare impartaseste si fizicianul si astrobiologul american Paul Davies care, in cadrul unei conferinte de presa la Washington, afirma: „Problema care apare in momentul in care spui ca Dumnezeu este Creatorul, este aceea ca Dumnezeu nu poate fi explicat. In felul acesta, facem trimitere catre un Creator inexplicabil si asta nu demonstreaza nimic. Dar sa spui ca legile fizicii au permis aparitia vietii inteligente asa cum o cunoastem astazi, ei bine, nici asta nu este o explicatie”. 

Inca de mic simteam cum ma deranjeaza atitutidinea atat de radicala alor mei impotriva religiei in general, impotriva ideii de existenta a lui Dumnezeu, ideii de existenta a unui Creator al Universului, de existenta a unei vieti dupa moarte, a unei zile in care toti vom da socoteala pentru faptele noastre… Pretindeau ca sunt adepți ai logicii, ai argumentelor științifice, insa nu găseau răspunsuri la cele mai elementare întrebări despre acest Univers .

Pana la o vârstă am mers pe ceea ce ei m-au învățat, de fapt nici nu eram genul de persoana prea meditatoare. Însă, cu cat am crescut, mi-am pus întrebări din ce în ce mai profunde despre originea Universului și legile pe care acesta le urmează, despre sensul acestei vieți, despre cursul ei… Am intrat în multe polemici cu parintii mei… Mereu îmi spuneau ca degeaba învăț la un liceu prestigios dacă am aceste concepții “din Evul Mediu”.

Am absolvit printre primii, iar pe listele de admitere la facultate am fost printre primii.

Călătoria mea spirituala a continuat și la facultate. Aveam în minte întrebările la care nu găsisem încă raspuns și cautam răspunsuri în tot felul de locuri, de tradiții sau culte religioase. Observam pe zi ce trecea ca ma apropiam din ce în ce mai mult de Islam.

Luna aceasta se vor împlini sase ani de când am hotărât sa fiu musulman. E adevărat ca a durat aproximativ un an de la convingerea mea și pana la marturisirea de credință, timp în care am citit, am cercetat, am întrebat.  Și totuși, calea spre Creatorul meu, spre adevăr, răspunsurile pe care le cautam erau atât de aproape de mine! M-am convertit la İslam cu toate nelămuririle deslușite și cu cheia spre cunoaștere în mâinile mele. Cred cu tărie ca ambele extreme sunt dăunătoare, iar poziționarea radicala de-o parte sau alta nu va face decât sa întunece mințile și constiinta, îndepărtându-ne  de esența elevarii  spirituale și de scopul existentei noastre pe pământ.  

Source Link

Views: 4

0Shares

Idealurile Civilizaţiei Islamice

  Idealurile Civilizaţiei Islamice Căutarea cunoaşterii este o îndatorire religioasă, iar Islamul îi încurajează pe musulmani să o caute continuu. Învăţaţii musulmani din vechime îi încurajau pe oameni să caute ştiinţa, pentru că aceasta le creşte credinţa, aflându-se în contrast cu învăţaţii nemusulmani ai zilelor noastre, care utilizează ştiinţa pentru a slăbi credinţa oamenilor.   […]

0Shares

 

Idealurile Civilizaţiei Islamice

Căutarea cunoaşterii este o îndatorire religioasă, iar Islamul îi încurajează pe musulmani să o caute continuu.

  • 1024px Touba moschee Idealurile Civilizaţiei IslamiceÎnvăţaţii musulmani din vechime îi încurajau pe oameni să caute ştiinţa, pentru că aceasta le creşte credinţa, aflându-se în contrast cu învăţaţii nemusulmani ai zilelor noastre, care utilizează ştiinţa pentru a slăbi credinţa oamenilor.

 

  • Învăţaţii musulmani din vechime se foloseau de ştiinţa lor pentru a îi ajuta pe oameni, în contrast cu învăţaţii nemusulmani din ziua de azi, care folosesc ştiinţa pentru finalităţi abuzive şi egoiste. Oamenii de ştiinţă ai zilelor noastre au creat atomul şi bomba nucleară, ca şi alte arme de distrugere în masă, după care le-au interzis celorlalţi să deţină astfel de arme, tocmai pentru a putea controla şi exploata bogaţii acestei lumi.

 

  • Învăţaţii musulmani din vechime obişnuiau să răspândească şi să îi înveţe pe ceilalţi ceea ce ei cunoşteau, pentru ca întreaga omenire să poată beneficia de acestea, în contrast cu învăţaţii nemusulmani ai zilelor noastre care păstrează cunoştinţele acumulate doar pentru ei sau pentru propriile ţări, împiedicându-i pe ceilalţi să beneficieze de pe urma lor.

 

  • Învăţaţii musulmani din vechime îşi doreau să obţină Mila şi Răsplata lui Allah Preaînaltul, în contrast cu învăţaţii nemusulmani ai zilelor noastre, care se folosesc de cunoştinţele lor pentru a acumula bogăţii materiale.

 

sursa:  www.thekeytoislam.com/ro

Source Link

Views: 5

0Shares

Cum sunt perceputi musulmanii

Cum sunt perceputi musulmanii Radu Tudor   Profesor de pedagogie la Universitatea Chapman din Orange, în sudul Californiei, Ahmed Younis este considerat unul dintre cei mai influenţi lideri de opinie ai comunităţii musulmane din America. El a fost analist la Centrul Gallup pentru Studii Islamice şi, între 2004 şi 2007, director naţional al Consiliului Musulman […]

0Shares

Cum sunt perceputi musulmanii

Radu Tudor

 

Profesor de pedagogie la Universitatea Chapman din Orange, în sudul Californiei, Ahmed Younis este considerat unul dintre cei mai influenţi lideri de opinie ai comunităţii musulmane din America. El a fost analist la Centrul Gallup pentru Studii Islamice şi, între 2004 şi 2007, director naţional al Consiliului Musulman pentru Afaceri Publice. Ahmed Younis este autor şi co-autor al unor lucrări cu rezonantţă publică despre statutul femeii după Primavara Arabă şi despre rolul antreprenoriatului în integrarea socială a musulmanilor americani. În 2002 el a publicat ROSTEŞTE ADEVĂRUL, analiză nuanţată a statutului comunităţii islamo-americane după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Acea analiză este mai actuală ca oricând. După Fort Hood, Chattanooga şi San Bernardino, şi cu faptele sângeroase de la Paris pe fundal, retrăim atmosfera post-11 septembrie, cu reînvierea tuturor stărilor şi fenomenelor  pe care le credeam depăşite: angoase, excese retorice ale unor politicieni, exacerbare a tensiunilor inter-comunitare,  chemări la interzicerea accesului în ţară a musulmanilor. În acest context înfierbântat, perspectiva echilibrată a lui Ahmed Younis este binefăcătoare.

 

Ahmed Younis: Replica la josniciile comise de unii musulmani trebuie să fie, pentru mahomedani, o întoarcere la rădăcinile adevărate ale Coran-ului şi tradiţiei profetice, iar pentru restul lumii o re-evaluare a cadrului existent pentru reducerea nedreptăţii. Fiecare să caute în propria credinţă şi tradiţie bunătate şi înţelegere, şi să accepte că bunătatea şi înţelegerea există şi în tradiţia musulmană. Această privire înlăuntru este calea care duce către pace. Devenim  complicii teroriştilor când asociem Islam-ul cu altceva decât reprezintă el cu adevărat.

 

Reporter: Sondajele arată că există o percepţie negativă a Islamului în SUA. Spuneaţi, la televiziunea Fox, portavoce a dreptei Republicane, că “nu contează că-i negativă, contează dacă-i corectă”. Cum este corect să-i percepi pe musulmani?

 

Ahmed Younis: Să ai o  părere justă, din exteriorul tradiţiei,  despre musulmani,  înseamnă să înţelegi că sunt semenii tăi, că trec prin aceleaşi experienţe ca şi tine, că împart cu tine aceleaşi  realităţi economice şi culturale, aceleaşi probleme de integrare. A-i percepe corect pe mahomedani înseamnă,  pur si simplu,  să le recunoşti complexitatea şi diversitatea.

 

Reporter: Înlăuntrul acestei diversităţi există şi imami care incită la violenţă, şi indivizi care comit atrocităţi în numele Profetului, şi tineri gata să ucidă şi să moară în Orient, atraşi sau recrutaţi direct de organizaţii teroriste.

 

Ahmed Younis: Nu-i nici un dubiu că una dintre ţintele principale ale ideologiei ISIS şi AL-Qaeda este arena islamo-americană, pentru că acolo pot fi găsiţi tineri străluciţi, cu experienţă de viaţă, iscusinţă tehonologică, şi un grad ridicat de integrare socială. Nu încape îndoială că liderii  politici şi religioşi ai comunităţii, comunitatea musulmană în ansamblul ei, au de jucat un rol major în contracararea radicalismului violent. Dar când evaluăm modalitatea cea mai potrivită de a-i influenţa pe cei susceptibili la aceste idei, constatăm, pe baza studiilor în materie, că aspectul identitar este mai puţin pronunţat decât alţi factori care le afectează perspectiva asupra realităţii.

 

Reporter: Ce se întâmplă, în aceste zile dificile, înlăuntrul comunităţii mahomedane?  Fiecare faptă abominabilă comisă în numele religiei sale îmi inchipui că este o traumă pentru majoritatea cinstită şi paşnică, provocând noi valuri de îngrijorare şi auto-reflecţie.

 

images Cum sunt perceputi musulmaniiAhmed Younis: Sondajele arată că musulmanii americani sunt îngrijoraţi pentru copiii lor, pentru că ar putea fi radicalizaţi de o ideologie greşită, dar şi pentru că ar putea deveni victime ale crimelor xenofobe sau rasismului din societate. Se poate afirma că realitatea post-ISIS este mai dificilă pentru mahomedanii americani decât cea post-11 septembrie, din cauza rolului crescând al reţelelor de socializare, retoricii anti-islamice prevalente în spaţiul public în perioadele electorale, şi pentru că există mai multă dezbatere, mai multe discuţii decât oricând despre experienţa musulmană în Vest.

 

Reporter: Circulă în Occident părerea că musulmaniii nu sunt asimilabili, pentru că Islamul este incompabil cu pluralismul, laicitatea şi democraţia.

 

Ahmed Younis: Primul care a venit cu ideea statului laic a fost Averroes ibn Rushd, un filozof musulman al perioadei clasice. E clar că nu există nici o fricţiune sau disonanţă între realităţile democratice, guvernanţa democratică, şi valorile islamice clasice înscrise în Coran. Singura realitate musulmană autentică este cea democratică, bazată pe pluralism, diversitate, şi libertate de gândire şi alegere a modului de viaţă. A susţine contrariul înseamnă a susţine ideologia extremistă a unui Samuel Huntington sau Osama bin Laden, ideologia războiului civilizaţiilor. Radicalizarea se combate doar prin promovarea democraţiei.

 

Reporter: Spuneaţi la început că “bunătate şi înţelegere există şi în tradiţia musulmană”.  Ce trebuie să ştie în aceste momente întunecate cei tentați să pună la îndoială acest lucru, să desconsidere și să caricaturizeze tradiția islamică?

 

Ahmed Younis: Să ne amintim de pildele Profetului. Iată una: o prostituată ajunge la o fântâna în care căzuse un câine și coboară găleata pentru a-l salva.  Mahomed a spus că prin acel act de milostivire, femeia și-a ispășit toate păcatele și trebuie iertată pentru tot restul vieții. Aceasta este religia care proclamă că femeile au demnitate și drepturi egale pe această lume, că nu există diferență, cu excepția pioșeniei în fața Domnului, între un negru și un arab, care sunt precum dinții aceluiași pieptene. Știu că în lume există multă suferință cauzată de unii care-și revendică o identitate musulmană; înțeleg că în mintea majorității care nu practică violența a fost sădită întrebarea dacă ceea ce se petrece este sau nu islamic. Să nu uităm însă că Islamul este un mod de viață care ne-a adus filozofia, medicina modernă, geometria, chimia și fizica. A-l disprețui doar din cauza unui singur moment al istoriei ar fi o gravă eroare.

 

 

 

 

 

 

sursa: rfi.ro

Source Link

Views: 2

0Shares