Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

PĂZITORII IADULUI

Omar Suleyman Al-Ashqar   Cei ce stau deasupra Iadului sunt îngeri puternici şi severi care niciodată nu ies din cuvântul lui Allah Preaînaltul care i-a creat. Ei transmit tot ceea ce El le porunceşte, aşa cum Allah spune: O, voi cei care credeţi! Păziţi-vă pe voi înşivă şi familiile voastre de un Foc ale cărui […]

0Shares

Omar Suleyman Al-Ashqar

Cei ce stau deasupra Iadului sunt îngeri puternici şi severi care niciodată nu ies din cuvântul lui Allah Preaînaltul care i-a creat. Ei transmit tot ceea ce El le porunceşte, aşa cum Allah spune:

O, voi cei care credeţi! Păziţi-vă pe voi înşivă şi familiile voastre de un Foc ale cărui vreascuri sunt oamenii şi pietrele şi peste care sunt îngeri neînduplecaţi şi aspri, care nu se răzvrătesc împotriva lui Allah în ceea ce le porunceşte şi care fac ceea ce li se porunceşte. (Coran 66: 6).

Ei sunt în număr de 19, aşa cum Allah spune:

Îl voi face să ardă în focul Iadului?! Şi de unde să ştii ce este focul Iadului? El nu lasă şi nu cruţă, Arzând şi înnegrind pielea şi peste el veghează nouăsprezece! (Coran 74: 26-30).

Acest număr i-a captivat pe necredincioşi (kuffaar), care au crezut că pot să treacă cu uşurinţă peste un număr atât de mic, dar nu şi-au dat seama că unul dintre aceşti îngeri are puterea să se confrunte singur cu întreaga omenire. Din acest motiv, Allah spune în următorul verset:

Şi nu am pus Noi ca păzitori peste Foc decât îngeri şi nu am stabilit numărul lor decât ca încercare pentru cei care nu cred… (Coran 74: 31).

Ibn Rajab afirmă: „Ceea ce se ştie şi este clar atât pentru generaţiile mai vechi, cât şi pentru cele mai noi (As-Salaf wal-Khalaf) este că încercarea a venit când numărul îngerilor a fost revelat şi necredincioşii au crezut că era posibil să îi ucidă. Credeau că o să poată să lupte cu ei şi să le facă faţă. Ei nu au ştiut că omenirea toată nu poate să facă faţă nici măcar unuia dintre ei“.

Aceşti îngeri sunt aceia pe care Allah i-a numit păzitorii Iadului:

Şi cei care se vor afla în Foc vor zice către păzitorii Gheenei: «Rugaţi-vă Domnului vostru ca să ne uşureze nouă chinul [măcar] pentru o zi!» (Coran 40: 49).

Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 1

0Shares

Increderea în Allah

A intrat un rege intr-o moschee si a gasit acolo un om de stiinta musulman pe care il cheama Salim fiul lui Abdullah fiul lui Omar Ibn Khattab; regele Hisham fiul lui Abdul Malik. Se intampla pe vremea celei de-a doua case regale dupa profet. Regele i-a spus lui Salim: „Cere-mi orice vrei.” Si a […]

0Shares

A intrat un rege intr-o moschee si a gasit acolo un om de stiinta musulman pe care il cheama Salim fiul lui Abdullah fiul lui Omar Ibn Khattab; regele Hisham fiul lui Abdul Malik. Se intampla pe vremea celei de-a doua case regale dupa profet. Regele i-a spus lui Salim:
„Cere-mi orice vrei.” Si a zis Salim: „Mi-e rusine sa cer ceva de la tine, decat de la ALLAH daca eu sunt in casa Lui.” Si imediat l-a asteptat regele afara din moschee si apoi l-a urmarit si i-a zis: „Acum poti sa-mi ceri, ai iesit de la moschee, cere-mi orice.”
A spus imediat Salim: „Tu vrei sa cer ceva din viata asta sau din viata de apoi?”
Si regele a raspuns: „Din viata asta, din viata cealalta nu-ti pot da nimic.” Si el i-a spus:
„Eu n-am cerut viata de la cel care o are pe toata, cum sa o cer de la tine care nu ai nimic?”
Aceasta este credinta in ALLAH, nu se apleaca in fata unui rege si nici nu se cere de la el nimic, el este la fel ca si oricare alt om, o creatura, nici nu da nici nu ia, nu ajuta si nici nu dauneaza, doar cu acordul lui ALLAH, cand un om imi face un favor, cine l-a lasat sa il faca? ALLAH!
Cand un om imi face rau, ALLAH ii da permisiunea sa o faca. De aceea cel mai bun lucru, a spus un poet musulman:
„Sa nu te apleci pentru un om ca sa iei de la el ceva, acest lucru este un fel de religie incompleta.”
Un om nu-ti poate da nimic, numai cu acordul lui ALLAH care te-a creat pe tine si pe el, din pamant.
Sa nu faci un om bogat, un stapan sa nu te imprietenesti cu el pentru banii lui si mai bine ramai cu religia ta, daca ai nevoie de ceva cere de la ALLAH.
Trebuie sa fii bogat in credinta lui ALLAH.
Aceasta poveste a lui Salim dovedeste puterea credintei lui si a credintei in ALLAH si el nu a cerut nimic de la rege si nu a stat langa el, aceasta este increderea in ALLAH.

At-Tawakkal – increderea

Cel care este responsabil de mine, in El ma incred in El.
In Quran scrie: La el ma incred.

Iyaka naabudu wa iyaka nastaiin… La Tine ne rugam si de la Tine cerem ajutor.
(Surat Al-Fatiha: 5)

El are totul pentru noi.
Problema astazi este increderea in ALLAH, toti avem grija de viitor, de saracie, de boala; aceasta pentru ca noi avem un iman slab, de aceea astazi suntem tulburati, instabili din punct de vedere psihic.
Daca ar fi fost credinta noastra o credinta puternica, atunci increderea in ALLAH ar fi deplină, omul ar stii ca nu vine ceva rau si nici ceva bun decat din porunca lui ALLAH.
Amr Ibn Qais a spus:
„Trei versete din Quran au fost suficiente ptr mine.”

Si daca ALLAH te atinge cu un rau, [sa stii ca] nu este cine sa-l indeparteze în afară de El! Iar daca El iti voieste un bine, nu este nimeni care sa poata respinge Harul Sau. (Yunus 10:107)
Ceea ce daruieste ALLAH oamenilor ca indurare, aceea nu o poate opri nimeni, iar ceea ce opreste El, aceea nu o mai poate trimite nimeni dupa El, caci El este Atotputernic [si] Intelept [Al-Aziz, Al-Hakim]!
(Fatir 35:2)
Si nu este vietuitoare pe pamant a carei hrana sa nu fie in grija lui ALLAH. El stie locul ei de salas si locul in care ea va muri. Totul este intr-o Carte deslusita.”
(Surat Hud 11:6)

Problema oamenilor este legata de inzestrare: hrana, traiul sau, pentru ca omul se teme de saracie si de moarte.
Frica de boala nu opreste boala, nici cea de saracie nu opreste saracia.
Ceea ce a fost scris se va intampla, de aceea trebuie sa ne supunem, sa ascultam cu voia noastra sau prin forta lui ALLAH; dar un om credincios, linistit, cu buna-vointa are incredere in ALLAH, El face planul, El ne tine, El inzestreaza, lasa toate gandurile si aceste probleme la ALLAH sa le rezolve El, ceea ce nu inseamna sa nu lucram pentru a ne rezolva problemele.
Increderea inseamna sa faci si apoi sa te increzi in ALLAH, vezi si hadisul cu camila:
„Leagat-ti camila si increde-te in ALLAH.”, dar oamenii gresesc, unii nu lega camila, se incred doar in ALLAH, altii leaga camila si se incred in cauze, sau fac totul fara sa se increada in ALLAH.
Islamul este un mod de viata in care trebuie sa tinem cont de cauze, sa fac tot ce trebuie si ce tine de mine, dar rezultatul este la ALLAH.
Profetii asa au facut, s-au increzut in ALLAH; cand Ibrahim a fost aruncat in foc si a venit Jibriil si l-a intrebat: „Ai nevoie de mine?”, el a raspuns: „De la tine nu vreau nimic, ci de la ALLAH”. Si focul era foarte mare, a ars o saptamana, daca trecea o pasare deasupra ardea, si au venit judecatorii care au decis sa fie pedepsit in foc, insa de la ALLAH a venit porunca ca focul sa fie racoare si liniste. De aceea focul nu a mai lasat flacarile sa arda, dupa ce s-a terminat focul, l-au gasit pe Ibrahiim stand linistit si cand l-au intrebat: „Cum ai stat tu asa fara sa te arda focul?” El a raspuns: „Au fost cele mai bune zile.”

Profetul Yunus a fost inghitit de o balena, dar ALLAH a poruncit balenei sa nu manance din carnea lui, sa nu-i dauneze cu nimic si a ramas acolo mult timp, in burta ei si ea l-a scos (aruncat) pe mal fara sa pateasca ceva.

Cand Moise a fugit din Sinai impreuna cu oamenii si in urma lor era Faraon, poporul lui s-a temut si Moise le-a spus sa aiba incredere in ALLAH: „Cu mine este ALLAH!” Si ALLAH a dat ordin marii sa se imparta in doua.

Cand profetul Muhammad a emigrat impreuna cu Abu Bakr, s-au adapostit intr-o pestera si ei erau urmariti de cei care vroiau sa-i omoare si erau urmaritorii chiar la gura pesterii, insa el i-a spus lui Abu Bakr: „La tahzann inn ALLAHA ma`anna”- „Nu te teme, ALLAH este cu noi!”.
Noi nu trebuie sa ne temem decat de ALLAH, sa nu ne temem nici de saracie, nici de boala, nici de lipsa inzestrarii, nici de viitor.
Cauza tuturor greutatilor este lipsa rabdarii si a lipsei de incredere in ALLAH, un drept-credincios este linistit prin credinta sa.
Cand Bilal era pe patul de moarte sotia lui i-a spus: „O, ce zi o sa avem…” si el i-a spus:
„Nu, sa nu zici asa, spune ce bine ca o sa ma intalnesc cu prietenii mei.”
Cineva l-a intreb pe Hasan: „De ce avem frica de moarte?” Si el a spus: „Pentru ca voi ati construit in aceasta viata si ati distrus-o pe cea de apoi.”

Definitia incredererii (tawakkal):
Increderea reprezinta increderea inimii in ALLAH, in faptul ca El iti trimite ceva bun si ca El opreste de la ceva rau; adica bunele si relele sunt pentru ziua de azi si pentru ziua de apoi; sa avem incredere ca nimeni nu lasa sa se intample binele sau raul decat ALLAH.

Yahya Ibn Muaz, a spus:
„Omul o sa aiba incredere in ALLAH, cand el va fi increzator si va accepta ca ALLAH sa fie responsabil in ceea ce-l priveste.”
Adica ALLAH ma protejeaza! Si cine are forta mai mare decat El?
Inzestrarea este de la ALLAH, doar El este Cel care da totul!
Moartea este in mana Lui, oare o sa stau îngrijorat că cineva ma poate omorî fără ca Allah să fi destinat aceasta pentru mine?

Sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 7

0Shares

Noe – Pacea asupra lui! -1

  Partea întâi Ibn Kathir   Acesta este Noe bin Lameh bin Matusalem bin Enoh (Idris) bin Iared bin Maleleil bin Cainan bin Enos bin Set bin Adam. Noe s-a născut la o sută douăzeci şi şase de ani de la moartea lui Adam, aşa cum a relatat Ibn Jarir. După menţionările din Tora există […]

0Shares

Partea întâi

Ibn Kathir

Acesta este Noe bin Lameh bin Matusalem bin Enoh (Idris) bin Iared bin Maleleil bin Cainan bin Enos bin Set bin Adam.

Noe s-a născut la o sută douăzeci şi şase de ani de la moartea lui Adam, aşa cum a relatat Ibn Jarir.

După menţionările din Tora există o sută patruzeci şi şase de ani între moartea lui Adam şi Noe. Ibn Hibban a relatat în cartea sa Sahih că între aceştia era o diferenţă de zece secole, aşa cum relatează şi Abu Umama. Un om a întrebat: „O, Mesager al lui Allah! A fost Adam profet?” Profetul a răspuns: „Da, un profet către care Allah grăieşte!” Omul a întrebat apoi: „Ce diferenţă de ani a fost între Adam şi Noe?” Profetul a răspuns: „Zece secole”. Acest Hadis este relatat de imamul Muslim.

Imamul Bukhari a relatat de la Ibn Abbas că Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască – a spus: „Au existat zece secole între Adam şi Noe şi ei au trăit urmând calea islamului.”

Dacă se referă la o sută de Qarn (secole), aşa cum termenul este menţionat în Hadis, atunci înseamnă că trebuie să fi existat cel puţin o mie de ani între Adam şi Noe. Cu toate acestea, ar putea să însemne şi mai mult, aşa cum a menţionat Ibn Abbas referitor la aceste zece secole, acestea fiind în conformitate cu islamul. Aşadar trebuie să existe şi secole în care oamenii nu au trăit urmând învăţăturile islamice, fiind necesară trimiterea unui mesager.

Dar dacă prin Qarn se înţelege o generaţie de oameni, aşa cum este interpretat uneori şi în Coran, atunci ar putea fi mii de ani între Adam şi Noe, căci generaţiile de dinainte de Noe trăiau o perioadă foarte mare de timp.

Coranul spune:

Dar câte neamuri am nimicit Noi după Noe! Iar Domnul tău este îndeajuns Ştiutor [şi] este Cel care Vede păcatele robilor Săi. [Coran 17:17]

De asemenea în versetul următor se spune:

Iar după ei am făcut Noi să se ivească mai apoi un alt neam. [Coran 23:31]

… ca de altfel şi în acest verset:

Şi Neamurile ’Ad şi Thamud şi pe oamenii din Ar-Rass şi multe alte neamuri între acestea!… [Coran 25:38]

Şi în acest verset se spune:

 Ci câte neamuri am nimicit Noi înainte de ei! Mai simţeşti vreun singur [om] din ele? Sau mai auzi tu cea mai mică şoaptă a lor? [Coran 19:98]

Chiar şi Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască – a folosit cuvântul Qarn cu sensul de „generaţie”, „neam” şi a zis: „Şi cel mai bun neam este neamul meu…”

Allah l-a trimis pe Noe atunci când oamenii începuseră să slăvească idoli şi zei, adâncindu-se şi mai tare în rătăcire şi ignoranţă. Noe a fost primul mesager ce a fost trimis pe pământ. Allah Preaputernicul a menţionat povestea sa şi pe cea a neamului său. A spus şi cum a trimis Potopul drept pedeapsă asupra celor ce au refuzat chemarea Sa. A menţionat de asemenea şi cum l-a salvat pe Noe şi pe cei din arca sa, în diverse sure din Coran: Al-A’raf, Yunus, Hud, Al-Anbiya, Al-Mu’minun, Aş-Şu’ara, Al-Ankabut, As-Saffat, Al-Qamar şi Nuh – un întreg capitol.

În Surat Al-A’raf Allah grăieşte:

Noi l-am trimis pe Noe la neamul său, căruia i-a zis: “O, neam al meu! Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi altă divinitate în afara Lui! Eu mă tem pentru voi de chinul unei zile cumplite”. ~ Dar căpeteniile neamului său au răspuns: „Noi te vedem pe tine într-o rătăcire învederată!” ~ El le-a răspuns: „O, neam al meu! Eu nu sunt în rătăcire, ci eu sunt trimis de către Stăpânul lumilor. ~ Eu vă vestesc mesajele Stăpânului meu şi voi să vă povăţuiesc, căci eu ştiu de la Allah ceea ce voi nu ştiţi. ~ Oare vă miraţi voi că v-a venit o îndemnare de la Domnul vostru printr-un om dintre voi, pentru ca să vă prevină, pentru ca voi să fiţi cu frică, în nădejdea că voi veţi avea parte de îndurare?”. ~ Dar ei l-au socotit mincinos. Însă Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care au fost cu el în corabie şi i-am înecat pe cei care au socotit semnele Noastre drept minciuni pentru că ei au fost un neam de orbi.  [Coran 7:59-64]

În Surat Yunus Allah grăieşte:

 Istoriseşte-le lor povestea lui Noe, când el a zis neamului său: „O, neam al meu! Dacă vă este prea grea şederea mea [printre voi] şi pomenirea de către mine a semnelor lui Allah, atunci să ştiţi că eu în Allah mă încred! Înţelegeţi-vă, aşadar, cu asociaţii voştri şi nu ascundeţi planurile voastre! Apoi luaţi hotărârea în privinţa mea, fără să-mi mai daţi vreun răgaz! [Coran 10:71]

 Iar de vă veţi lepăda voi, eu nu v-am cerut răsplată, căci răsplata mea nu este decât la Allah şi mie mi s-a poruncit să fiu dintre cei supuşi voinţei lui Allah [musulmani]!” ~ Dar ei l-au socotit mincinos. Şi l-am mântuit Noi laolaltă cu cei care au crezut cu el în corabie şi i-am făcut pe ei urmaşi. Iar pe aceia care au ţinut semnele noastre drept minciuni i-am înecat. Deci priveşte cum a fost urmarea celor preveniţi! [Coran 10:72,73]

– sfârșitul părții întâi –

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 2

0Shares