Indrumătorul tău, Coranul

Enghin Cherim

 

Ia-ti o clipa de ragaz !
quran-03Care este relatia ta cu Nobilul Coran ? Cugeta la limbajul trupului tau ! La mainile tale. La inima ta. La atitudinea ta. Cum te simti ? Esti cumva grabit sa-ti termini recitarea zilnica, timp in care ai in minte doar lista cu activitatile zilnice de rezolvat ? Sau inima ta se racoreste si se insenineaza atunci cand te apropii de Carte ?

Deschide ochii ! Un miracol “audio”, revelat profetului Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) in urma cu 1400 de ani a ajuns pana la TINE, prin vointa lui Allah Preainaltul ! I-ai multumit lui Allah pentru acest lucru ?
Aceasta este Cartea, cea fara de indoiala; Ea este Calauza pentru cei smeriti.  (Al-Baqarah 2:2)
Cartea de care se vorbeste aici este tocmai Nobilul Coran pe care il avem si din care recitam in fiecare zi. Allah Preainaltul s-a referit la el ca fiind “Cartea” care este indrumar pentru cei care se tem de Allah. Acestea fiind zise, hadeti sa ne repetam de mai multe ori ca “Indrumarea apartine celor care sunt smeriti!”
Cu adevarat, indrumarea (hidaayah) – este acordata doar acelora care se tem de Allah Preainaltul (celor care poseda taqwa).

Allah Preainaltul spune,

Spune : “El este pentru cei care cred ocarmuire si tamaduire, insa aceia care nu cred [au] in urechile lor surzenie si el este pentru ei ratacire ! Acestia sunt ca si cei chemati dintr-un loc departat !” (Fussilat 41:44)
Semnificatia smereniei (taqwa)

Intelesul de baza al substantivului taqwa este acela de a evita ceva ce-i displace celuilalt. S-a relatat ca ‘Umar bin Al-Khattab l-a intrebat pe Ubeyy bin Ka’b despre taqwa. Ubeyy i-a spus, “Ai pasit vreodata pe o carare presarata cu spini ?” ‘Umar a raspuns, “Da.” Ubeyy a continuat, “Si ce ai facut atunci ?” El i-a raspuns, “Mi-am suflecat manecile si m-am fortat [sa fac acest lucru].” Ubeyy a concluzionat, “Aceasta inseamna taqwa.” [extras din Tafsir  – Ibn Kathir]

Constiinta divinitatii reprezinta miezul evlaviei (taqwa), deoarece aceasta constiinta presupune recunoasterea, simtirea si constientizarea prezentei lui Dumnezeu tot timpul, a faptului ca El te priveste si stie ceea ce faci, El stie chiar si ceea ce este in sufletul tau. Aceasta stare te face sa incerci sa pasesti in viata in conformitate cu legile lui Dumnezeu si sa te rusinezi sa faci greseli in prezenta Sa, care este permanenta. (dr. Jamal Badawi)

Prin urmare, acea persoana care are evlavie (taqwa) incearca sa evite atat acele lucruri care ii displac lui Dumnezeu, cat si pe cele care i-ar putea dauna siesi sau altora. Aceasta este reflectata minunat intro poveste din vremea lui ‘Umar ibn Al-Khattab. O copila avea o mama care obisnuia sa vinda lapte. Insa pentru a spori cantitatea de lapte cu scopul de a obtine mai multi bani, ea adauga apa in acel lapte. Vazand-o ce face, fata si-a sfatuit mama sa nu mai pacaleasca. Aceasta i-a raspuns ca sunt singure si ca ‘Umar, califul, nu le poate vedea. Auzind una ca aceasta, fata i-a spus ca ‘Umar nu le poate vedea, dar Dumnezeul lui ‘Umar poate sa faca acest lucru.
* Cantareste-ti evlavia (taqwa) chiar astazi, prin intermediul faptelor ! Cat de mult te abtii de la pacate ? Ai privit cu insistenta la persoanele de sex opus? Spui minciuni chiar acum sau urmeaza sa o faci ? Nu-ti faci rugaciunile sau le faci cu intarziere? Nu mai amana! Revizuiește-ți faptele inainte de a nu mai primi Calauzire!
* Data viitoare cand te intalnesti cu Nobilul Coran reaminteste-ti sa-l “manuiesti cu grija”. Da! Mai grijuliu decat o faci atunci cand doresti sa-ti achizitionezi un ultimul tip de telefon mobil sau costisitorul tau gadget pe care il indragesti. Nu uita! Nobilul Coran este mult mai scump decat toate acestea. Gestioneaza-l cu evlavie (taqwa), retinand fiecare cuvant al sau cu umilinta si de fiecare data ia acea decizie care sa te duca inainte … inshaAllah!

 

sursa: Biblioteca virtuală IslamRomaniaSource Link

Views: 0

Cât timp din viața ta…

 

Sa consideram ca virsta Profetului Muhammad, pacea si binecuvintarea lui Allah fie asupra lui, la moartea sa , de 63 de ani, ar fi virsta medie a Ummei, pentru a putea vedea cit risipeste omul din timpul lui, in general.

Dupa legea lumeasca, omul lucreaza in jur de 8 ore pe zi. Ziua insa are 24 de ore. Asta inseamna ca , lucrind 8 ore zilnic, pina la virsta de 63 de ani, a lucrat, 21 de ani din viata sa.

Medicii sint de parere ca, pentru un om sanatos, este necesar un somn de aproximativ 8 ore, zilnic. Asta inseamna ca intr-o viata de 63 de ani, omul va dormi tot 21 de ani.

Adunind, ne vom da seama ca din cei 63 de ani ai vietii sale, omul lucreaza 21 de ani si doarme la fel de mult, deci, foloseste 42 de ani, doar pentru acestea.

Mai stim, ca omul pina la virsta de 13 ani, virsta pubertatii, nu este obligat sa practice legile lui Allah ta’ala, acesti ani, ii va petrece cu jocuri.

Aceasta inseamna ca, ramin, din viata sa, 8 ani…
Draga frate, draga sora, poti marturisi cu toata sinceritatea ca ai petrecut sau petreci acesti 8 ani in slujba lui Alllah?

Cei 8 ani ramasi, din viata noastra, ii petrecem cu familia, rudele si cu problemele noastre de zi cu zi….

Musulmanul care se roaga, are nevoie pentru cele 5 rugaciuni zilnice, cca. 1 ora, pina la 1 ora si jumatate, din cele 24 de ore , insemnind 2 ani, 7 luni si 15 zile, in slujba lui Allah, daca ar fi sa traim 63 de ani.

Iar acum sa ne gindim bine, cit timp , cite ore petrecem noi in satisfacerea placerilor si nevoilor noastre si cite ore petrecem in slujba lui Allah?!…
Este trist, ca din intreaga viata pe care Allah ta’ala ne-a daruit-o , petrecem doar 2-3 ani, in slujba Sa.

Am vorbit despre cei care isi fac rugaciunea, insa doar Allah stie daca aceste rugaciuni vor fi acceptate.

Cei care insa, nu fac rugaciunea, nu petrec nici macar un minut din aceasta viata, in slujba lui Allah , in schimb petrec aproape tot timpul, umplindu-si burtile, si satisfacindu-si poftele.

Insa noi, ne dorim pentru acest scurt timp, Paradisul, care este atit de intins, cit cerul si pamintul?!

Deci, draga frate, sa stii ca cei 2-3 ani din cei de 63 de ani, sint adevarata ta viata, pentru care vei fi rasplatit!

musulmanAllah ta’ala insa , stie ca robii Sai pot deveni usor delasatori, si ne-a aratat cai prin care putem dobindi multa rasplata.

Caci mersul, sederea , ridicarea in picioare, mincatul, bautul, toate actiunile noastre, chiar si somnul, toate, apartin lui Allah, Stapinul Lumilor.

 

 

sursa: rasarit.comSource Link

Views: 0

Recunostinta – una dintre cele mai mari binecuvantari

 

 Ibn Rajab Al-Hanbali

 

recunostintaPrivitor la cel ale carui fapte sunt marete si multe, el trebuie sa se straduiasca sa arate gratitudine pentru ele, pentru ca vointa de a arata gratitudine este una dintre cele mai mari binecuvantari pe care Allah le revarsa asupra robului Sau. Este obligatoriu pentru el sa insoteasca aceste fapte de recunostinta si sa implineasca lipsa etalarii acestora, potrivit gratitudinii.

Wahd ibn al-Ward, atunci cand fu intrebat despre rasplata pentru o anume fapta, spuse: “Nu intreba despre rasplata ei, ci intreaba despre gratitudinea datorata de catre cel care a fost calauzit catre ea.” (1)

Abu Sulayman a spus, “Cum poate o persoana inteligenta sa se uimeasca de faptele sale? Faptele sunt una dintre binecuvantarile lui Allah, ca si faptul ca el este obligat sa arate recunostinta si umilinta. Doar Qadariyyah* sunt cei care se uimesc de faptele lor.” (2) -(*cei care nu cred ca faptele robului sunt create de Allah, Azza wa Jall).

Cât de remarcabile sunt cuvintele lui Abu Bakr al-Nahshali in ziua in care Dawud al-Ta’I muri. Dupa inmormantarea acestuia, ibn al-Sammak (3) se ridica si il lauda pentru faptele sale bune si planse facandu-i pe toti cei prezenti sa planga si sa marturiseasca adevarul spuselor sale… Atunci Abu Bakr al-Nahshali se ridica si spuse: “O Allah, iarta-l si indura-te de el si nu-l lasa faptelor sale!” (4)

Abu Dawud insemna prin autoritatea lui Zayd ibn Thabit (radiAllahu ‘anhu) ca Trimisul lui Allah (salAllaahu alayhi wa sallam) spunea: “Daca Allah ar fi sa pedepseasca locuitorii cerului si locuitorii pamantului, El ar putea face aceasta, fara sa fie in nici un fel nedrept cu ei. Daca ar fi sa se indure de ei, Mila Sa ar fi mai buna pentru ei, decat faptele lor.”(5)

Note explicative:

1 – Abu Nu’aym, vol. 8, p. 155

2 – Ibid, vol. 9, p. 276 #13896

3 – Ibid, vol. 8, p. 223 #11949, insemneaza ca obisnuia sa spuna: “Uimitor este faptul ca ochiul poate gasi placere in somn, cand Ingerul Mortii sta la capataiul omului.”

4 – Ibid, vol. 7, p. 396 #10977

5 – Abu Dawud #4699 si ibn Majah #77. Clasificat sahih de catre ibn Hibban [#727] si Albani, Sahih al-Jami’ #5244

Allah subhanahu wa ta’ala spune (traducerea sensurilor):

Iar daca Allah i-ar pedepsi pe oameni pentru ceea ce au dobandit, n-ar mai lasa pe fata lui [a pamantului] nici o vietate. Insa El ii psuieste pana la un termen hotarat si cand va sosi termenul lor, atunci Allah va fi cu robii Sai Binevazator. (35:45)

 

Ibn Hibban #659 insemneaza prin autoritatea lui Abu Hurayrah ca Trimisul lui Allah  spunea: “Daca Allah ne-ar judeca pe mine si pe Isa pentru pacatele nostre, El ne-ar putea pedepsi fara sa ne nedreptateasca catusi de putin!”
Clasificat sahih de catre ibn Hibban si Albani, Sahih al-Taghrib #2475Source Link

Views: 2