Rugăciunea lui Avraam (a.s) şi vestea lui Iisus
Într-o zi, unul din companioni către Mesagerul lui Allah: „Puteţi să ne spuneţi ceva despre persoana voastră?” Mesagerul lui Allah îi dă următorul răspuns: „Eu sunt ruga lui Avraam şi vestea Măritului Iisus.”
În două versete separate Coranul tratează această chestiune:
1) Măritul Avraam (a.s) s-a rugat astfel: „Domnul nostru! Ridică în mijlocul lor un trimis dintre ei care să le recite versetele Tale, care să-i înveţe Cartea şi înţelepciunea, şi care să le dea curăţenie, căci Tu eşti Puternicul, Înţeleptul!” (Al-Baqarah [Vaca], 129).
2) Vestea Măritului Iisus: „Iisus, fiul Mariei spuse: „O, fii ai lui Israel! Eu sunt, într-adevăr, trimisul lui Allah la voi ca să vă vestesc un trimis ce va veni după mine şi al cărui nume va fi Ahmad.” Şi când acela veni la ei cu dovezi vădite, ei spuseră: „Aceasta este o vrajbă vădită!” (As-Saf [Rândul], 61/6).
Da, Mesagerul lui Allah nu este cineva care a apărut ca o surpriză. El este un profet anunţat cu secole înainte şi a cărui venire a fost aşteptată de tot universul. Cea mai mare dovadă a profeţiei Lui este minunea veşnică, Coranul. Sute de versete din Cartea Minunilor relatează despre faptul că El este profetul de drept. Un om care nu poate să-L nege în totalitate, nu are cum să nege profeţia Lui. Deocamdată nu vom aborda această chestiune, care formează o temă de sine stătătoare. Când va veni momentul, oferind versetele apelate ca argument, şi această temă în parte va fi abordată.
Veştile din Tora
Deoarece la acest capitol am întâmpinat mii de denaturări, dorim să relatăm unele părţi din cărţile sfinte, Tora, Biblie şi Psalmi, care poartă în ele semne şi vestiri despre Mesagerul lui Allah. Încredinţând detaliile problemei operelor independente, care au o legătură directă cu tema şi, în special, lucrării lui Huseyin Gisri, „Risale-i Hamîdiye”; aici vom oferi doar unele chestiuni pe care le considerăm importante.
Munţii Faran
Într-un verset din Tora, tradus în limba arabă la Londra, în anul 1944, se spune: „Allah şi-a întors faţa către oameni la Sina, i-a poftit în Sâîr. Pe munţii Fâran s-a ivit în toată desăvârşirea. ” (Sifr. Tesniye. Bab: 33, verset: 2).
Adică, ocrotirea, compasiunea şi binefacerea lui Allah s-au manifestat la Sina, acolo unde Moise a stat de vorbă cu Cel Drept. Această îndurare s-a mani-festat prin desemnarea lui Moise ca profet. Sair înseamnă Palestina. Acolo, îndurarea Celui Drept venind pe calea profeţiei, l-a învăluit pe Măritul Iisus şi pe cei din jurul lui. Măreţul Iisus este un mare profet, având onoarea de a-L vedea de mai multe ori pe Stăpân. Datorită faptului că mulţi au confundat termenul de „a se arăta” cu „aparıţia”, şi în această problemă au existat replici. Da, ceea ce se poa-te vedea la El este suflul divin. În munţii Faran, Cel Drept a apărut prin taina unicităţii. Faran este Mecca, deoarece, într-un alt loc din Tora se relatează cum Măreţul Avraam şi-a lăsat fiul İsmail, la Faran. Dacă este aşa, Fâran-ul de care se vorbeşte în Tora, este Mecca.
În acest verset se vorbeşte pe rând de trei profeţi. Primul este Moise, al doilea, profetul Iisus (a.s), iar al treilea este ultimul profet, Muhammed Mustafa (s.a.s). Versetul din Tora continuă cu următoarele explicaţii: „În jurul Său va avea mii de companioni neprihăniţi, curaţi precum briliantul. În mâna dreaptă va ţine o secure de foc cu două tăişuri.” Din acest text reiese că El va fi însărcinat cu răz-boiul sfânt.
Este lucru ştiut că, Mesagerul lui Allah, la începutul revelaţiei, se retrage într-o peşteră aflată în Munţii Hira, unde se cufundă în meditaţie şi rugăciuni. Prima revelaţie a sosit în aceşti munţi.
Dacă Fâran nu este Mecca, atunci ce loc poate fi, de unde o religie precum religia islamică, făcându-şi apariţia, să se răspândească de la răsărit la apus. În lume neexistând un asemenea loc, Faran-ul pomenit în Tora, desemnează Mecca. Aşa cum am arătat mai sus, în versetul 21 din Tora, în care se relatează locul în care s-a stabilit İsmail, demonstrează acest lucru, fiind dovada cea mai elocventă. Nimeni n-are puterea să se opună acestei dovezi. Contestaţiile în legătură cu această temă sunt departe de a fi ştiinţifice, fiind consideraţii personale. Deoarece părţile de la sfârşitul versetului despre companioni şi misiunea de a purta războiul sfânt nu lasă loc nici unei îndoieli sau dubii, ele arată că acea Persoană este Muhammed Mustafa (s.a.s).
Din neamul lui Ismail
În versetul al doilea din Tora, Cel Drept îi spune Măreţului Moise (Musa): „Pentru ei (fiii lui İzrael), dintre fraţii săi voi face un profet ca tine; Voi pune vorbele mele în gura Lui şi El le va spune tot ceea ce am poruncit.” (Sifr: Tesniye Bab: 18, Verset:18).
Versetul 19 completează acest lucru: „Mă voi răzbuna pe cei care nu se supun cuvintelor pe care le va rosti în numele meu!”
În acest verset, relatat de către unul din fiii lui İzrael, se semnalează venirea unui profet din neamul lui İsmail. Or, se ştie că singurul profet din neamul lui İsmail este Domnul nostru, Muhammed (s.a.s). El, ca şi profetul Moise, va veni cu o legislaţie. Pe de altă parte, în acest verset se precizează că profetul ce ur-mează a veni, este „fără carte”
Răzbunarea împotriva celor care nu se supun se va face prin sancţiuni şi pedepse specifice religiei, şi acest lucru se găseşte numai în religia islamică.
Probabilitatea ca profeţii specificaţi în Tora să poată fi profetul Iisus sau profetul İoşua, nu are nici un temei, deoarece aceşti profeţi sunt din neamul lui Izrael. În multe probleme, profetul Iisus nu a adus o nouă legislaţie, el conformându-se profetului Moise. Este evident faptul că profetul İoşua nu seamănă cu profetul Moise. Deoarece el nu a venit cu o nouă legislaţie. Versetul: „Noi v-am trimis vouă un profet care este martor a ceea ce sunteţi, aşa cum am trimis un profet şi la Faraon.” (Müzzemmil [Cel înfăşurat], 73/15) comunică asemănările dintre profetul Moise şi Domnul nostru.
sursa: fgulen.com
Source Link
Views: 4