Notice: Function WP_HTML_Tag_Processor::set_modifiable_text was called incorrectly. SCRIPT text with an unrecognized content type cannot contain a SCRIPT tag. Apply the escaping appropriate for the content type. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.1.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6260

Fenomene paranormale – partea a 2-a

  Şeicul Ibn Taymiia – Allah (swt) fie mulţumit de el – a explicat: “A venera mormitele e primul pas pre politeism; de aceea unii aud voci venind dinspre acele mormite, aţii au viziuni, sunt martorii unor fenomene în care forţe stranii se manifestă, şi care sunt considerate ca fiind miracole ale celor morţi care […]

 

fenomene paranormaleŞeicul Ibn Taymiia – Allah (swt) fie mulţumit de el – a explicat: “A venera mormitele e primul pas pre politeism; de aceea unii aud voci venind dinspre acele mormite, aţii au viziuni, sunt martorii unor fenomene în care forţe stranii se manifestă, şi care sunt considerate ca fiind miracole ale celor morţi care au fost dintre cei pioşi, numai că ceea ce văd sau aud sunt jinni şi diavoli.
Unii spun că mormitele s-au despicat, şi cel mort a ieşit afară şi le-a vorbit şi i-a îmbrăţişat. Acestea se întâmplă de cele mai multe ori lângă mormintele unor apostoli, sau chiar a unor oameni obişnuiţi. Şi acele aparţii tot de la Şaitan sunt. Uneori, apare şeiatn cu chip de om şi spune: «Eu sunt Profetul cutare, ori eu sunt şeicul cutare, ori eu sunt învăţatul cutare» care este cu adevărat o minciună. Şi şeitanii sunt aşa de convingători în amăgirile lor că acela care îi vede chiar crede că acela care i s-a arătat este cel mort, ori sfântul cel venerat. Insă, cel care crede va ştii cu siguranţă că apariţia aceea este o amăgire a lui Satan. ”

In Sunna este explicat că fiecare om are un corespondent jinn care îl înoţeşte peste tot. Acest soi de jinn se numeşte «qariin» şi el instigă la fapte rele.

Trimisul lui Allah a spus: „Fiecăruia dintre voi i s-a atribuit câte un jinn.” A fost întrebat: „Chiar şi tu, o, Trimisul lui Allah, ai unul?” E, Profetul a răspuns: „- Chiar şi eu, numai că Allah (swt) m-a ajutat şi s-a supus. Acum el spune numai ceea ce se cuvine.”

In cazurile în care se pretece „miracolul” în care „spiritul invocat” dă detalii foarte exacte despre viaţa şi caracterul celui mort, mecanismul e simplu: qariin-ul mijolcitorului i-a legătura cu cel care a fost qariin-ul mortului şi acela îi dă detalii exacte despre viaţa şi faptele celui mort.

Desigur că acela care apelează la astfel de mijloace de „comunicare” deja şi-a indus starea de a admite orice din dorinţa de a depăşi barierele dintre cele două lumi şi primeşte acestea ca pe nişte „minuni”, dar ele nu sunt decât amăgiri, pentru că el nu „comunică” cu cel mort, ci cu jinnul acela păcătos.

Acestea toate sunt amăgiri ale diavolului spre a-l abate pe om de la Calea cea drepată strecurându-i în suflet îndoieli de genul «dar dacă…, poate că…., de ce nu ar fi posibilă şi întorcerea sufletului de vreme ce „există” aceste manifestări la care am fost martor?».

Ce urmăreşte Șaytaan cu ceste amăgiri: ca oamenii să creadă în „puterea celor morţi” numai că această aşa zisă putere provine din trucurile lui Satan, iar omul care ajunge să îi venereze pe cei morţi, în fapt, venerează puterea lui Satan de a-i amăgi.

In zile noastre cultul şi venerarea morţilor a luat o amploare extraordinară şi a ajuns să îi amăgească şi pe cei care cred că încă se mai închină Unuia Dumnezeu.

 

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 10

Conștiința

F. Gulen   Conştiinţa, care este definitorie în a-l face pe om să fie şi să se simtă fiinţă umană, este un mecanism spiritual care voieşte, simte, percepe şi este înto­deauna deschis către eternitate. Voinţa, simţirea, mintea şi inima, care sunt „simţurile” sau facultăţile perceptivităţii spiritului, sunt şi cele mai puternice forţe ale conştiinţei, prin […]

F. Gulen

 

Conştiinţa, care este definitorie în a-l face pe om să fie şi să se simtă fiinţă umană, este un mecanism spiritual care voieşte, simte, percepe şi este înto­deauna deschis către eternitate.

Voinţa, simţirea, mintea şi inima, care sunt „simţurile” sau facultăţile perceptivităţii spiritului, sunt şi cele mai puternice forţe ale conştiinţei, prin care omul poate atinge perfecţiu-nea omenească în această lume şi fericirea veşnică şi vederea Atotputernicului în lumea viitoare.

Constiinţa este o oglindă limpede şi luminoasă a existenţei lui Allah, şi tot ea este fără de pereche în a-L recunoaşte şi a-L face cunoscut şi altora, dar numai dacă are ochi care să ştie să privească.

Conştiinţa colectivă este un judecător drept şi nemincinos, şi de aceea trebuie să-i acceptăm judecăţile şi să o recunoaştem ca arbitru în disputele noastre.

Cu cât este omul mai disciplinat din punct de vedere inte­lectual şi spiritual, cu atât gândurile şi acţiunile sale sunt mai consecvente şi mai armonioase, şi cu cât conştiinţa omului este mai deschisă către tărâmurile de dincolo, cu atât purtă-rile sale sunt mai bine inspirate şi călăuzite de Divinitate.

Deoarece conştiinţa este facultatea de simţire şi de percepţie a spiritului, ea a fost mereu privită ca fiind deschisă către tă-râmurile de dincolo, în afara spaţiului, guvernată de criterii trainice şi la fel de curată ca îngerii.

Există mulţi judecători şi mai toţi judecă pe baza aceloraşi surse, dar judecăţile lor pot fi diferite; conştiinţa este însă un judecător cu o asemenea forţă de pătrundere încât poate da judecăţi pe baza adevărului şi judecăţile sale nu trădează ni-ciodată pe nimeni.

Conştiinţa colectivă este percepţia, discernământul şi înţelegerea la nivelul marii majorităţi, şi de aceea rareori greşeşte, mai ales atunci când cunoaşterea sa se sprijină pe o sursă de inspiraţie Divină.

Datoria este ceea ce ne porunceşte Allah şi ceea ce Profeţii îndeplinesc şi împărtăşesc altora. Ea trebuie acceptată şi îndeplinită de fiecare. Allah, Adevărul, este Judecătorul Abso­lut, iar conştiinţa este cea mai limpede oglindă a Lui. Ea reflectă totul cu o asemenea claritate şi forţă încât numai spai­ma de a nu putea putea privi adevărul în faţă o poate umbri, dar şi aceasta numai rareori.

Source Link

Views: 5

Științele moderne și Coranul

  F. Gulen   În ziua de azi facem referire la multe ramuri ale științei și la fapte științifice pe care le folosim pentru a analiza diferite lucruri și evenimente-chiar și chestiunile legate de religie. Menționăm aceste fapte pe rând sau grupate, pentru a dovedi existența și Unicitatea lui Dumnezeu celor care au nevoie de […]

 

F. Gulen

 

În ziua de azi facem referire la multe ramuri ale științei și la fapte științifice pe care le folosim pentru a analiza diferite lucruri și evenimente-chiar și chestiunile legate de religie. Menționăm aceste fapte pe rând sau grupate, pentru a dovedi existența și Unicitatea lui Dumnezeu celor care au nevoie de asemenea dovezi.

În mod similar, când privim știința prin lumina Coranului,subliniem faptul că acesta conține informații despre natura lucrurilor ce sunt în acord cu descoperirile științifice. Să luăm în discuție medicina. Am citit o dată o carte ce se numea Medicina este Niche al Științei; chiar așa și este, și trebuie să îl pomenim pe Dumnezeu atunci când studiem existența noastră trupească și dezvoltarea noastră. De exemplu, descrierea coranică a embrionului corespunde exact cu ceea ce știm astăzi despre acest lucru. În plus, în Coran nu există nici măcar o singură greșeală referitoare la asta, pe care știința să o poată critica. Cum ar fi putut ști un arab neînvățat ce trăia în deșert acum mai mult de 1.400 de ani despre toate aceste lucruri abia descoperite cu ajutorul razelor X și a altor echipamente mult mai sofisticate doar după multe secole de cercetări științifice asidue? Noi folosim asemenea argumente coranice pentru a demonstra originea Divină a Coranului, care la rândul lui arată că Profetul Mahomed (s.a.a.w.s) spunea lucruri adevărate.

Atunci când explicăm Islamul ne referim la fapte științifice deoarece unii oameni sunt determinați să respingă tot ceea ce nu este “științific”. Materialiștii, dar și oponenții (sau cei indiferenți) religiei au încercat să exploateze știința pentru a sfida religia și pentru a folosi prestigiul pentru a răspândi modul lor de gândire. Mulți oameni au urmat modul lor de gândire, ceea ce înseamnă că noi trebuie să folosim aceleași unelte ale științei și tehnologiei pentru a demonstra că ele nu contrazic Islamul și să încercăm să aducem oamenii pe calea cea bună.

Sunt de acord cu ideea că musulmanii ar trebui să cunoască foarte multe fapte științifice pentru a combate afirmațiile materialiștilor și ale ateilor. Multe versete coranice ne fac să privim în jurul nostru, să învățăm, să studiem, să observăm galaxiile și stelele. Toate acestea ne impresionează într-un asemenea fel încât ne fac să vrem să călătorim pentru a cunoaște miracolul creației. Coranul ne spune că cei care într-adevăr se tem de El, dintre servitorii Lui, sunt cei știutori (35:28), și astfel ne încurajează să reflectăm și să cunoaștem[1]; dar numai dacă o facem în acord cu spiritul Coranului.

Cunoștințele noastre în ceea ce privește faptele științifice ar trebui folosite pentru a explica faptele islamice și nu pentru a-i impresiona pe ceilalți sau a-i face să nu-și mai expună argumentele. Scopul nostru principal trebuie să fie acela de a câștiga satisfacția lui Dumnezeu și de a-i face pe cei ce ne ascultă capabili să înțeleagă ceea ce noi le explicăm.

Este greșit să privim știința ca fiind superioară religiei și să justificăm chestiunile islamice sau Islamul prin fapte științifice. A face acest lucru înseamnă că avem dubii în ceea ce privește Islamul și de aceea avem nevoie de știință, pentru a ne consolida credința. Nu va putea fi confirmat niciodată Coranul etern, neschimbător de lucrurile schimbătoare, temporare. Fiind date acestea, musulmanii ar trebui să folosească știința doar ca pe o unealtă de a trezi la realitate mințile confuze.

coranul si stiintele moderneFaptele științifice și știința sunt adevărate doar atâta timp cât sunt de acord cu Coranul și hadis-ul. Nici chiar faptele științifice bine stabilite nu pot susține adevărul credinței; ne pot folosi doar ca instrumente ce ne oferă idei sau ne împing să reflectăm. Dumnezeu este Cel ce stabilește adevărul credinței în conștiința noastră, și nu știința, căci credința o primim doar prin ghidarea Divină. Cei care vor să acumuleze credința cu ajutorul științei nu vor simți niciodată prezența lui Dumnezeu în conștiința lor și vor venera doar natura, nu și pe Dumnezeu.

Suntem credincioși datorită credinței din inimile noastre și nu datorită cunoașterii din mințile noastre. Doar până aici ne pot conduce dovezile subiective și obiective, de aici încolo trebuie să renunțăm la tot pentru a progresa spiritual. Atunci când urmăm ceea ce ne dictează inimile și conștiința în lumina și ghidarea Coranului, Dumnezeu ne îndreaptă pașii spre iluminarea pe care o așteptăm. Așa cum a afirmat filozoful german Kant: ” Trebuie să las în urmă tot ce am citit pentru a putea crede în Dumnezeu”.

[1] În termeni islamici cunoașterea nu este restrănsă doar la cunoaștere religioasă, ci include toate tipurile de cunoaștere benefică umanității. Pentru noi, acest lucru include și cunoașterea științifică.
Source Link

Views: 3