Cinstitul rabin evreu devenit profesor al musulmanilor

’ABDULLAH IBN SALAAM (Allah să fie mulțumit de el!) Cinstitul rabin evreu devenit profesor al musulmanilor in Medina (a murit in anul 43 dupa Hijrah) Mai multi istorici ai religiilor au subliniat ca atat profetiile proroocilor din Vechiul Testament, cat si cele apartinand lui Iisus Hristos si regasite in Evanghelii, se refera la sosirea profetului […]


’ABDULLAH IBN SALAAM (Allah să fie mulțumit de el!)

Cinstitul rabin evreu devenit profesor al musulmanilor in Medina (a murit in anul 43 dupa Hijrah)

Mai multi istorici ai religiilor au subliniat ca atat profetiile proroocilor din Vechiul Testament, cat si cele apartinand lui Iisus Hristos si regasite in Evanghelii, se refera la sosirea profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!). Iar aceasta realitate este intarita cu fermitate in Coran.

Cei carora le-am dat Scriptura [evreii si crestinii], il cunosc [pe Muhammad] asa cum ii cunosc pe fiii lor, insa o parte dintre ei ascund adevarul [despre el], cu toate ca il cunosc [dupa semnele profetiei sale]. (Al-Baqarah 2:146)

Iar in povestile vietilor multora dintre primii convertiti la Islam, asa cum este cea a lui Salman Al-Farisi, avem dovada istorica a acestei realitati. Stiind ca va veni Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!) in Arabia (stiinta pe care au dobandit-o de la calugarii cucernici care locuiau in Siria si Irak), acestia si-au parasit propriile meleaguri natale si au emigrat catre desertul Arabiei. Si acesti norocosi cautatori ai adevarului au avut sansa ca in Mecca si Medina sa-l intalneasca pe insusi Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!), Mesia mult-asteptat sau Profetul.

Astazi vom invata despre un alt important caz care ne ofera o noua si puternica dovada istorica in legatura cu faptul ca mai-marii invatati ai Bibliei cunosteau foarte bine datele despre Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!), si aceasta chiar inainte de Islam. Eroul nostru de astazi nu este altul decat cel mai mare rabin si invatat evreu al Medinei de dinainte de Islam, pe numele sau ’Abdullah ibn Salaam (al carui nume fusese Al-Hussain ibn Salaam), personalitate foarte cunoscuta de catre locuitorii din Yathrib, fie ei evrei sau nu. Era un rabbi (invatat) foarte respectat atat pentru cunostintele sale vaste despre scripturi, cat pentru firea sa dreapta si demna de incredere. Istoria ne spune ca Ibn Salaam obisnuia sa-si imparta timpul in trei parti : o treime o petrecea la templu in rugaciune si adorare, o treime ingrijindu-se de gospodarie si o treime dedicand-o studiului Torei. De fiecare data cand citea fragmente din Tora in legatura cu profetul arab si despre proorocirea emigrarii sale in Yathrib (Medina), locul unde eroul nostru locuia, inima incepea sa-i tresalte de bucurie. Cu atat mai mult cu cat, conform semnelor prevestitoare descrise in Tora, sosise timpul ca acest eveniment maret sa se implineasca. Astfel, se ruga sa mai fie inca in viata ca sa-l poata sa intalneasca pe Profetul despre care s-a vorbit atat de mult in Biblie.
Si, ruga eroului nostru a fost ascultata de catre Allah Preainaltul. Dar sa-l ascultam pe insusi Ibn Salaam relatandu-si propria a poveste : „Cand am auzit ca s-a ivit Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!) am incercat sa ii cercetez numele, arborele genealogic, locul unde s-a ivit si toate acestea in lumina descrierilor care ne-au parvenit din scripturile noastre. Si mi-a devenit evident faptul ca Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!) era Profetul al carui nume a fost proorocit in scripturi. Insa, am incercat sa nu fac mare zarva asupra acestui lucru si sa astept pana la sosirea sa in Medina. Cand a sosit la Quba’ (zona situata in vecinatatea Medinei), un barbat s-a ivit pentru a-i anunta sosirea, veste care m-a surprins in varful unui palmier pe care incercam sa-l polenizez. Cand am auzit noutatile, fara sa-mi dau seama am sarit jos plin de bucurie, exclamand, Allah este Cel mai mare! Vazandu-ma, matusa mea a fost tare surprinsa, spunandu-mi, ’Daca ai fi auzit cumva ceva despre sosirea profetului Moise tot nu ai fi facut ceea ce tocmai am vazut.’ Eu i-am replicat, ’Dar, matusica, el (Muhammad) este ca un frate pentru Moise si predica acelasi mesaj.’ Ea a mai intrebat : ‚Inseamna ca el este Profetul despre care tu, rabbi, ne spuneai ?’ ’Da,’ am mai ingaimat si am … alergat intr-un suflet sa-l vad pe Profet, dand din coate in stanga si-n dreapta, prin multimea adunata. Si primele cuvinte pe care le-am auzit de pe buzele sale au fost : ’O, oameni! Salutati-va unii pe ceilalti, dati de mancare celor saraci, rugati-va cand altii dorm si atunci veti pasi cu pace in Paradis.’ ” Eroul nostru a mai continuat : „Am ramas pe loc, cercetandu-i trasaturile si fata (lui Muhammad) si m-am convins inca odata ca nu ar putea sa fie un profet mincinos. Nu am mai stat pe ganduri si am mers la el, declarand, ’Marturisesc ca nu exista nicio alta divinitate demna de adorare in afara de Allah si ca Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!) este Mesagerul Sau.’ M-a privit si m-a intrebat, ’Care este numele tau ?’ ’Al-Hussain ibn Salaam.’ ’Este mai bun ’Abdullah ibn Salaam,’ mi-a spus.’Jur pe Allah ca niciodata nu-mi va mai placea sa fiu chemat decat cu acest nume! Apoi am mers acasa si le-am povestit si sotiei, copiilor si batranei mele matusi Khalida, cu totii imbratisand Islamul. Dar i-am rugat sa tina secreta convertirea lor de fata cu alti evrei. Si din nou am mers la Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!), spunandu-i : ’O Mesager al lui Allah! Evreii sunt oameni barfitori si tradatori. Mi-ar placea sa-i inviti aici pe conducatorii lor, iar eu sa stau ascuns intr-una dintre camere chiar in apropiere. Apoi sa-i intrebi in legatura cu mine, ce parerea au ei, toate acestea fara sa cunoasca ca m-am convertit la Islam. Pentru ca daca afla, vor incepe sa nascoceasca tot felul de neadevaruri in legatura cu persoana mea.’

’Mesagerul lui Allah m-a ascuns in una dintre camerele sale. Apoi i-a invitat pe liderii evreilor, incercand sa le vorbeasca despre Islam, insa ei au inceput sa se contrazica cu el, in vreme ce eu trageam cu urechile. Cand Profetul a inteles ca nu mai exista nicio modalitate prin care sa continue discutia, i-a intrebat, ’Ce parere aveti despre Ibn Salaam ?’ Si ei au raspuns, ’El este stapanul nostru si fiul stapanului nostru. Este invatatul (rabbi) nostru, om de stiinta, fiu de om invatat (rabbi) si savant.’ Auzind acestea, le-a spus, ’Ati accepta Islamul daca el ar face-o ?’ Iar ei au continuat, ’Allah i-a interzis ca el sa faca acest lucru. Asadar, nu ar putea sa se intample.’ Si in acest moment, continua eroul nostru, am iesit afara si le-am grait : ’O evrei! Temeti-va de Allah in inimile voastre si acceptati invataturile lui Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!). Voi sunteti siguri ca el este Mesagerul lui Allah, pentru ca ii gasiti numele si descrierea in Tora. Eu sunt martor pentru voi ca el este Mesagerul lui Allah, avand incredere in el.’ Cand au vazut ce le-am spus, au inceput sa replice, ’Esti un mincinos. Esti cel mai rau dintre noi si fiul celor mai nelegiuiti dintre noi, cel mai ignorant, fiul celor mai ignoranti dintre noi.’ Si au continuat lista cu injurii la adresa mea. Atunci, m-am adresat Mesagerului lui Allah, ’Nu ti-am spus ca evreii sunt un popor de calomniatori, iubind falsitatea, oameni care dau mana cu radarea si coruptia ?’ ”

Ca o persoana care a imbratisat Islamul cu sinceritate, avand inclinatii spre stiinta, eroul nostru ’Abdullah ibn Salaam si-a dedicat intreaga sa viata studierii Coranului si invataturilor lui Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!), devenind unul dintre cei mai cunoscuti invatatori in propovaduirea mesajului Islamului; datorita tuturor acestora, el a devenit si primul fost rabin care s-a ostenit in raspandirea invataturilor Islamului.

 

_______________________________

http://groups.yahoo.com/group/resurseislamice/

Source Link

Views: 1

Scurt istoric al Pietrei Negre

  Saad Al-Qahtani   Se relatează că, pe vremea când construia Ka’aba, profetul Avraam l-ar fi trimis pe fiul său, Ismail, să caute o piatră de mărimea celei existente acum. Acesta, după ce a căutat prin împrejurimi, a hotărât să se întoarcă. Pe drum l-a văzut însă pe îngerul Gavriil care aducea piatra aceasta. Într-o […]

Saad Al-Qahtani

Se relatează că, pe vremea când construia Ka’aba, profetul Avraam l-ar fi trimis pe fiul său, Ismail, să caute o piatră de mărimea celei existente acum. Acesta, după ce a căutat prin împrejurimi, a hotărât să se întoarcă. Pe drum l-a văzut însă pe îngerul Gavriil care aducea piatra aceasta. Într-o altă relatare se spune că Adam ar fi coborât cu ea din Rai în India, de unde mai apoi a cărat-o în locul revelat de Allah și a lăsat-o acolo pentru a-i fi semn lui Avraam.

Se spune că piatra ar fi fost albă la început, însă păcatele oamenilor ar fi înnegrit-o, de unde i se trage și numele. Profetul Muhammed – Allah să-l binecuvânteze și să-l miluiască! – a vorbit cu această piatră astfel: „Știu cu siguranță că ești o piatră care nici nu folosește, nici nu face rău.” Cu toate acestea însă, a sărutat-o. La rândul său, companionul  Profetului, Abu Bakr, a spus: „Ești o piatră ce nu face nici rău, nici bine și de nu l-aș fi văzut pe Profet că te-a sărutat nu te-aș fi sărutat nici eu.”

Scurt istoric al Ka’abei

Într-o relatare se spune că primul care a clădit-o și a pus primele pietre de temelie este îngerul Gavriil care a primit porunca de a ridica o casă de adorare pe pământ precum Beit-ul Ma’mur (Casa trainică) din cer.

Când a fost coborât primul om și primul profet, Adam, i s-a poruncit și acestuia să ridice Ka’aba pe vechile temelii. Mult mai apoi aceeași poruncă i-a fost dată și profetului Avraam.

De atunci până la apariția islamului au avut-o în custodie triburile: Amalika, Giurhun, Kussei și Quraiș. În toată această perioadă, de câte ori se întâmpla să cadă din diferite motive, era imediat reparată. Măreția, importanța și dragostea pe care o simțim pentru Ka’aba nu se aseamănă cu cea a acelora care se roagă la icoane, statuete sau idoli, deoarece musulmanii nu preamăresc stâlpii, pietrele sau lăcașul în sine, ci faptul că aceasta a fost construită de profeți în urma unei porunci divine și Însuși Allah a ales-o pentru ca oamenii să se îndrepte spre ea în timpul rugăciunilor.

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 1

Dar al-Nadwa și capitalul meccan

  Dan Michi   După spusele unor învățați, nomazii acelor timpuri au căutat Mecca pentru bunurile aduse aici din diferite locuri. Până la sfârșitul sec. al VI-lea meccanii au câștigat controlul întregului comerț din Peninsula Arabă și regiunile învecinate, cu toate că existau și alte centre comerciale regionale.1 Astfel, ei au obținut supremația în fața […]

 

Dan Michi

 

old caravanesDupă spusele unor învățați, nomazii acelor timpuri au căutat Mecca pentru bunurile aduse aici din diferite locuri. Până la sfârșitul sec. al VI-lea meccanii au câștigat controlul întregului comerț din Peninsula Arabă și regiunile învecinate, cu toate că existau și alte centre comerciale regionale.1 Astfel, ei au obținut supremația în fața târgului de la Ta’if, un alt important centru comercial și financiar.

În acea perioadă locuitorii Meccăi erau caracterizați printr-o anume naturalețe arabă în conduită, dar și în capacitatea de a asimila o cantitate apreciabilă de cunoștințe în urma contactelor cu ceilalți membri ai triburilor arabe, cu romanii, sasanizii și abisinienii, în special în materie comercială și de relații diplomatice.

Printre cei mai influenți meccani putem găsi oameni de afaceri cu fler speculativ, buni manipulatori ai creditului, în special al împrumuturilor cu dobândă, într-o permanentă căutare de afaceri profitabile oriunde în regiune. Activitățile financiare s-au extins nu doar în sânul meccanilor, ci deopotrivă la figurile reprezentative pentru triburile din afara orașului.

În Mecca s-a pus problema înființării unei instituții care să vegheze la aplicarea tratatelor sau înțelegerilor comerciale. Astfel, Senatul sau Consiliul Suprem (Dar al-Nadua), în ciuda autorității morale cu care era înzestrat, a fost implicat în chestiuni de planificare și îndrumare comercială a comunității, fiind și beneficiarul profiturilor obținute din expertizele făcute.

Dar al-Nadua era punctul de plecare pentru caravanele din Mecca. Toate taxele comerciale erau colectate prin intermediul unui birou deschis în acest scop. De asemenea, în magazinele meccane, pe lângă cărțile pentru contabili, se găseau atât instrumente pentru măsurarea și verificarea plăților în orice tip de tranzacție, cât și cântare pentru bunuri.

Monedele aflate în circulație pe piață nu erau numeroase, fiind completate cu metale prețioase, lingouri de aur și argint și praf de aur (tibr). În această situație, instrumentele de măsurare puteau să determine valoarea. În cazurile mai complexe sau delicate se putea apela la serviciile unui cantaragiu expert (uazzan).

Capitalul meccan se bucura de o viteză ridicată de circulație, oamenii de afaceri beneficiind de resurse nelimitate în activitățile de creditare. Agenții comerciali, asemenea marii majorități a populației, trăiau din credit sau împrumuturi, în acest timp practicându-se pe scară largă contractul tip mudaraba. Era vorba de un parteneriat în care se investea o anumită sumă (capital). Ca urmare a flexibilității acestei forme de asocieri, oricine putea să participe, inclusiv săracii, și să contribuie cu oricât, chiar și cu o jumătate de dinar (un nashsh), însă partea leului revenea unui grup restrâns de antreprenori.

 

 

1. În afară de Mecca, ‘Ukaz era un alt centru comercial situat între Mecca și al-Ta’if, care găzduia, deopotrivă, întâlniri de afaceri și științifice

 

 

sursa: economie-islamica.blogspot.com

Source Link

Views: 2