Tag: civilizatie

Sunnah, sursă a civilizației

Sunnah, sursă a civilizației   Sunnah este traditia profetului Muhammed – pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui – si reprezinta a doua sursa de baza a Islamului. Sunnah cuprinde vorbele, faptele şi încuviinţările profetului Muhammed pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui, tot ceea ce el a spus, a împlinit sau a […]

Sunnah, sursă a civilizației

tumblr_m2izasZnZM1qgpyoxo1_1280Sunnah este traditia profetului Muhammed – pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui – si reprezinta a doua sursa de baza a Islamului.

Sunnah cuprinde vorbele, faptele şi încuviinţările profetului Muhammed pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui, tot ceea ce el a spus, a împlinit sau a aprobat în diferite împrejurări. Atunci cand dusmanii Islamului au introdus in sunnah ceea ce nu facea parte din ea, invatatii musulmani au expus tot ce s-a relatat de la profetul Muhammed, unor conditii stricte (stiiinta hadis) si asftel, cele false si cele nascocite au fost delimitate de cele autentice.

În urma cuceririlor din secolele al VII-lea și al VIII-lea, se pun bazele Imperiului Islamic, care devine unul dintre primele zece mari imperii ale lumii. Islamul se răspândește din Peninsula Arabică, ajunge in Iran, Siria, Irak, Palestina, Turcia, nordul Africii (Egipt), Spania, Sicilia. Prin secolul al XIII-lea, se răspândește și în India și Asia de Sud-Est.
Epoca de Aur a Islamului (în arabă: حضارة عربية إسلامية), cunoscută și ca Renașterea islamică reprezintă perioada cuprinsă între secolele al VII-lea și al XIII-lea, ajungând chiar până în secolul al XVI-lea, după unii autori.[1] În această perioadă, artiști, ingineri, savanți, poeți, filozofi, geografi și comercianți care aparțineau lumii islamice (fără a fi neapărat musulmani), au adus contribuții notabile în domenii ca: artă, agricultură, economie, industrie, drept, literatură, navigație maritimă, filozofie, știință, sociologie, tehnologie, realizând o serie de inovații peste acest sistem tradițional al concepției islamice. Toate aceste realizări au influențat evoluția civilizației în toate celelalte continente.
 
Fără aceste mari realizări ale islamului, multe din învățăturile Greciei, Romei și Egiptului antic ar fi fost pierdute pentru totdeauna. Multe astfel de scrieri valoroase ar fi fost pierdute dacă nu ne parveneau traducerile acestora din arabă în turcă, persană, ebraică sau latină. Acest focar de cultură s-a alimentat din esența realizărilor marilor civilizații apuse: mesopotamiană, romană, chineză, indiană, persană, egipteană, greacă și bizantină.

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 1

Din istoria tiparului

Din istoria tiparului Afland seretul fabricarii hartiei de la chinezi, musulmanii au transformat-o dintr-o arta luxurianta într-o industrie importantă. Fabricile de hârtie întâi au înflorit în Irak, Siria și Palestina, și-au croit drumul spre Vest. Prima fabrică de hârtie din Africa a fost construită în Egipt în jurul anului 850. O fabrică a fost construită în […]

Din istoria tiparului

Afland seretul fabricarii hartiei de la chinezi, musulmanii au transformat-o dintr-o arta luxurianta într-o industrie importantă. Fabricile de hârtie întâi au înflorit în Irak, Siria și Palestina, și-au croit drumul spre Vest. Prima fabrică de hârtie din Africa a fost construită în Egipt în jurul anului 850. O fabrică a fost construită în Maroc, iar de acolo a ajuns în Andaluzia în anul 950. Din Spania și Sicilia, fabricarea hârtiei s-a răspândit la creștinii din Spania și Italia.

Meșterul german al secolului al XV-lea Johannes Gutenberg din Mainz este adesea creditat cu inventarea artei și meșteșugului de tipărire. Acest fapt reprezinta cu siguranta o revoluție uriașă în comunicarea umană și in acumularea cunoașterii.

Gutenberg pare a fi primul care a proiectat o presă de tipărit, însă tipărirea în sine, care este realizarea unor copii multiple ale unui text prin transferarea lui de la o suprafață în relief la alte suprafețe portabile (în special hârtie) este mult mai veche. Chinezii practicau acest lucru în secolul al IX-lea și cel mai vechi datat text tipărit cunoscut este din 868: Diamond Sutra, o traducere chinezească a unui text budist păstrat acum în Biblioteca Britanică.

Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că, aproape cu 100 de ani mai târziu, musulmanii arabi tipăreau de asemenea texte, incluzând pasaje din Coran. Ei îmbrățișaseră deja meșteșugul chinezesc de realizare a hârtiei, l-au dezvoltat și adoptat pe larg în țările islamice. Acest fapt a dus la o creștere majoră în producția manuscriselor. Însă exista un tip de text care a dus la distribuirea în masă: colecția privată de rugăciuni, incantații, extrase din Coran și „minunatele nume” ale lui Dumnezeu, pentru care era o cerere imensă printre musulmani, bogați și săraci, educați și needucați. Acestea erau folosite în special ca amulete, purtate de o persoană, adesea rulate și puse într-un medalion.

istoria tiparuluiAstfel că în Egipt, a fost adoptată tehnica de tipărire a acestor texte pe benzi de hârtie și livrarea lor în copii multiple pentru a face față cererii în masă. Multe dintre ele au fost găsite de arheologi în timpul excavărilor în Fustat (vechiul Cairo), ele fiind datate în secolul al X-lea. Alte exemple au venit din locuri diferite din Egipt, unde climatul uscat a ajutat la păstrarea lor. Caligrafia araba folosita, variază între cel Kufic și diferite naskh cursive și alte stiluri folosite în perioada mamelucă (secolele al XIII-lea – al XVI-lea). Un exemplu bun este cel tipărit pe hârtie filigranată italiană în secolului al XV-lea. Astfel că tipărirea islamică a continuat pentru aproape 500 de ani. Nu știm dacă a influențat eventuala adoptare a tipăririi în Europa: nu există vreo dovadă, dar posibilitatea nu poate fi exclusă, mai ales că cele mai precoce exemple europene erau tipăriturile cu ajutorul unor blocuri de lemn sau metal. S-a sugerat că termenul italian tarocchi, însemnând cărți tarot (care au fost printre cele mai timpurii artefacte tipărite cu blocuri de lemn sau metal din Europa), ar fi derivat din cuvântul arab tarsh. Însă aceasta este doar o teorie speculativă și este nevoie de mai multe dovezi înainte de a fi acceptată.

Multe documente tipărite aveau  modele destul de sofisticate incluzând coroane caligrafice, inscripții transversale, panouri geometrice, cercuri, culori si stiluri caligrafice.

Din pacate, mai tarziu, musulmanii aveau sa piarda mult din acest avânt al progresului lor. Retinerile indelungate ale otomanilor fata de tipar au cauzat un regres considerabil al civilizatiei islamice.

Source Link

Views: 2

Prima religie a omului de la facerea sa – 4

– continuare –   1200 î.Ch – civilizaţia aztecă şi incaşă. Este vorba despre civilizaţiile care s-au dezvoltat în America de Sud, în zona Peru, Mexic. Religia aztecă are ca zeiţă creatoare pe Coatlicue – cea care a născut luna, stelele şi pe zeul soarelui si al războiului. Ea a creat focul şi ea este […]

– continuare –

 

1200 î.Ch – civilizaţia aztecă şi incaşă. Este vorba despre civilizaţiile care s-au dezvoltat în America de Sud, în zona Peru, Mexic. Religia aztecă are ca zeiţă creatoare pe Coatlicue – cea care a născut luna, stelele şi pe zeul soarelui si al războiului. Ea a creat focul şi ea este zeiţa fertilităţii. In religia Inca, zeul creator este Viracocha. Religia incaşă este, de asemenea, o religie polietistă.

1000 î.Ch – civilizaţia mediteraneeană care include civilizaţia feniciană, greacă şi romană. Civilizaţia feniciană se naşte pe ruinele neexplicatului final al civilizaţiei egeene, în anii 1000 î.Ch., mai exact pe apusa civilizaţie minoică. Fenicienii îşi întemeiază baza în Liban, iar în zona de coastă a Mării Meditereane, aceştia întemeiază multe colonii, în insule Mediteranei, dar şi în zona continentală, precum Byblos, Tyr, Carthagina. Carthagina a cunoscut o dezvoltare deosebită, devenind punctul central al coloniilor feniciene. Religie lor nu este una proprie ci este una rezultată din interferenţa religiilor din zonă: canaanită, mesopotamiană, egipteană, greacă, romană, fiind o religie politeistă, idolatră (soare, lună, stele, etc.) Asemenea cosmogoniei civilizaţiilor egeene, cosmogonia feniciană se bazează pe formarea universului din principii primordiale din care se naşte zeul creator – Mot, zeul morţii şi al creaţiei din care descind toate celelalte elemente care alcătuiesc universul: soare, lună, pământ, etc.

religia omului
Civilizaţia greacă ia naştere în jurul anilor 1200 – 800 î.Ch, sub influenţa puternicelor elemente ale civilizaţiei egeene amestecate cu elemente ale civilizaţiilor imperialiste mediteraniene. Religia lor este aceeaşi ca şi a grecilor antici care au format civilizaţia egeeană.
Civilizaţia romană se naşte pe vechea civilizaţie etruscă care a existat în jurul anilor 750 î.Ch, in Peninsula Italică, în zona Toscana, sub puternica influenţă a civilizaţiei greceşti, de aceea şi pantheonul roman va fi identic cu pantheonul grec. Religia vechilor romani se baza nu pe zeităţi personificate ci pe spirite sacre ori suflete divine – gnius – ale lucrurilor, locurilor şi fiinţelor. Contactul cu civilizaţia greacă produce asocierea „genius” cu zeităţile greceşti.

400 – 1500 d.Ch – civilizaţii regionale – născute din împletirea tradicţiilor locale cu influenţele statelor dominante care formau imperii, precum civilizaţia bizantină, civilizaţia arabă, civilizaţia chineză, civilizaţia japoneză, civilizaţia latino-americană.

7. Creştinismul – apare odată cu devierea discipolilor lui Iisus de la învăţăturile lui. Iisus s-a născut în anul pe 2 decembrie (nu 25) în anul 7 î.e.n. conform datelor si atestărilor istorice (cei care nu cred să caute singuri, nu vreau să devină un nou subiect de polemică).
Începând cu plecarea lui dintre muritori, discipolii lui au deviat, numindu-l Dumnezeu, şi născând o nouă religie. De reţinut că nimic din practica preoţilor de azi nu apare în Noul Testament, o compilaţie de Evanghelii distorsionate, din păcate! (Voi reveni cu altă postare.)
Pentru cei care nu cred că Iisus este un profet le aştept dovezi că el a propovăduit creştinismul, că El a spus eu sunt Dumnezeu şi că de acum încolo să nu vă mai închinaţi lui DUmnezeu, ci mie!, precum şi să răspundă la întrebarea, ce religie avea Iisus, când a fost copil şi ce învăţături a primit el în Templu, până la vârsta de 33 de ani, când a început să predice.

 

 

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 1