Toleranța religioasă – part 2

Toleranța religioasă – part 2

A. Hussain

 

Exista numeroase tablouri si marturii, dovezi, intamplari si documente care confirma adevarul spiritului de toleranta al Islamului in relatiile cu lumea, cu oamenii si cu natiunile, in decursul intregii istorii, si cu deosebire in relatiile cu adeptii crestinismului si iudaismului.

Toleranta in Islam este un principiu adevarat, religios si de drept al dogmei Islamului, al musulmanilor si al gandirii coranice, el fiind mentionat in Cartea sacra (Coranul cel Sfant), in traditia despre Profet (As-Sunna an-nabawiyya) si fiind consacrat de modul de viata al primilor musulmani.

Allah Preainaltul a grait :

Spune : ‘O, voi oameni ai Cartii, veniti la un cuvant comun intre noi si voi : sa nu credem decat in Allah, sa nu punem nimic in rand cu El si sa nu luam unii pe altii drept divinitati, in afara de Allah. Apoi, daca ei vor intoarce spatele, spuneti-[le] : Mrturisiti [cel putin] ca noi suntem supusi  divinitatii unice’ ».

Tot Allah Preinaltul a grait :

‘Si de-ar fi voit Domnul tau, toti cei de pe pamant ar fi crezut laolalta ! Si oare tu ii silesti pe oameni sa fie credinciosi ?

Si a mai grait Allah Preainaltul :

‘Nu este cu putinta silirea la credinta ! Razvedita este deosebirea dintre calea cea dreapta si ratacire.

Si Allah Preainaltul a mai grait :

‘Si [adu-ti aminte] cand Iisus, fiul Mariei, a zis : ‘O fii ai lui Israel ! Eu sunt Trimisul lui Allah la voi, intarind Tora de dinainte de mine si vestind un trimis ce va veni dupa mine si al carui nume este Ahmad !’

Si a grait Allah Preainaltul, adresandu-se ‘oamenilor Cartii’ (Ahl al- Kitab), spunandu-le lor sa nu exagereze in privinta religiei sau a fanatismului sau in urmarea acelora care au fost mai inainte rataciti de la calea cea dreapta, calea adevarului, dreptatii, credintei in Allah si egalitatii :

« Spune : ‘O, voi oameni ai Cartii ! Nu treceti in credinta voastra peste adevar si nu urmati poftelor unor oameni care sunt rataciti, de mai inainte, si care i-au adus intru ratacirepe multi si s-au abatut de la calea dreapta ! ‘ »

Iar referindu-se la necesitatea respectarii tuturor  profetilor si trimisilor, fara nici o discriminare intre ei, la necesitatea ca musulmanul si credinciosul in Allah sa-i recunoasca pe toti profetii si trimisii si sa recunoasca unicitatea lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, El a grait astfel :

« Aceia care nu cred in Allah si in trimisii Sai, si vor sa-L separe pe Allah de trimisii Sai, zicand » ‘Noi credem in unii dintre ei, dar nu credem in altii » si voiesc sa gaseasca un drum de mijloc,/aceia sunt intradevar necredinciosi si pentru cei necredinciosi am pregatit Noi pedeapsa rusinoasa./ Acelora care cred in Allah si in trimisii Sai si nu fac deosebire intre ei [ intre trimisi ], acelora le vom darui rasplata cuvenita lor, caci Allah este Iertator si Indurator ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

« Pentru aceia care il urmeaza pe Trimis, profetul neinvatat, despre care se afla scris la ei in Tora si in Evanghelie. »

si a mai grait Allah Preainaltul :

« Sunteti cea mai buna comunitate care s-a ivit pentru oameni. Voi porunciti ceea ce este drept si opriti ceea ce este nedrept si credeti in Allah ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

Allah nu va opreste sa faceti bine acelora care nu au luptat impotriva voastra, din pricina religiei, si nu v-au alungat din caminele voastre si nici sa fiti nedrepti cu ei caci Allah ii iubeste pe cei drepti./Insa va opreste sa-i luati ca aliati pe aceia care au luptat impotriva voastra, din pricina religiei,si v-au alungat din caminele si au ajutat la alungarea voastra. Iar aceia care si-i iau ca aliati sunt nelegiuiti ».

Si tot Allah Preainaltul a grait:

« Astfel noi am fi facut din voi o comunitate cumpatata, pentru ca sa fiti martori in legatura cu oamenii si pentru ca Profetul sa fie martor in legatura cu voi ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

« Avraam nu a fost nici un iudeu, nici un crestin.El a fost credincios adevarat si intrutotul supus [ lui Allah si nu a fost dintre cei care fac semeni ».

si tot Allah Preainaltul a grait :

« O, oameni ai Cartii ! A venit la voi Trimisul Nostru ca sa va arate multe lucruri din cele pe care voi le-ati ascuns din Scriptura, trecand peste multe altele. V-au venit voua o lumina si o Carte limpede de la Allah ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

« Si spune celor carora li s-a dat Scriptura, precum si celor in nestiinta : « Voi ati imbratisat Islamul ? » Si daca primesc Islamul, sunt bine calauziti, iar daca nu voiesc, datoria ta este transmiterea [ mesajului ] si Allah este cel Care ii Vede Bine pe robii Sai ».

Si a mai grait Allah Preainaltul :

« Iar aceia de dupa ei, carora le-a fost daruita Carte aspre mostenire, sunt in mare indoiala in privinta ei./ De aceea cheama-i tu [ pe oameni ] si mergi pe calea cea dreapta – asa cum ti s-a poruncit – si nu urma poftelor lor ! si spune : « Cred in toate scripturile pe care ;e-a trimis Allah ! Mi s-a poruncit mie sa judec cu dreptate intre voi. Allah este Domnul nostru si Domnul vostru. Faptele noastre sunt ale noastre si faptele voastre sunt ale voastre. Nu este cearta intre noi, Allah ne va aduna pe noi, caci la El este intoarcerea ! » 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAziSource Link

Views: 2

Despre dragoste în Coran – 2

 

 

Despre dragoste în CoranCând un musulman îl întâlnește pe Dumnezeu în rugăciune, aceasta este văzută ca expresia ultimă de dragoste prin smerenie și supunere din partea unei creaturi iubitoare față de Creatorul ei/lui slăvit. Este considerată de asemenea a fi o șansă de a vorbi lui Dumnezeu în mod direct de cinci ori pe zi prin recitarea Coranului, precum și prin cuvinte sincere, simple, oneste și spontane izvorâte direct din inima celei/celui care se roagă în timpul prosternării.

Același lucru se aplică tuturor formelor de practicare a Islamului, indiferent dacă sunt obligatorii sau opționale, ritualurilor și comportamentelor. Răspunsul lui Dumnezeu și răsplata unei asemenea onestități de sentimente și acte de sinceritate sunt detaliate în Coran și resimțite de milioane de adoratori. De ce altceva ar fi nevoie pentru dovedirea unei relații de iubire reciprocă?

Jeffrey Lang a abordat acest subiect în cartea sa „Losing My Religion: A Call for Help[1]:

Adorarea în Islam este holistică. Capitularea în fața lui Dumnezeu este revelată mai mult de comportamentul nostru de zi cu zi față de ceilalți decât doar de practica noastră de rituri religioase. Viața castă îmbunătățește relația noastră cu Dumnezeu. Coranul amintește adesea de dragostea lui Dumnezeu față de binefăcători.  (2:195; 3:134; 3:148; 5:13; 5:195), față de cei care se căiesc (2:222), față de cei care se curățesc (2:222; 9:108), față de cei care sunt cu conștiință în relația lor cu Allah (3:76; 9:4; 9:7), față de cei perseverenți (3:146), față de cei care își pun încrederea în Allah (3:159), de susținătorii dreptății (5:42; 49:9; 60:8) și față de cei care se străduiesc pe calea lui Dumnezeu (61:4).

Numele și atributele lui Dumnezeu menționate în Coran însumează virtuțile care ne ajută să obținem dragostea Lui. Cele mai întâlnite nume sunt cele referitoare la îndurarea lui Dumnezeu,compasiunea și iertarea Lui: cele mai pure manifestări ale iubirii. Așadar, observăm că relația dintre un credincios sincer și Dumnezeu este caracterizată în mod consistent de legătura de iubire.

Odată ce Dumnezeu este perfecțiunea virtuților pe care noi le dobândim, noi ne vom dezvolta în ele, abilitatea noastră de a ne apropia de EL crescând. Cu cât vom fi mai îndurători, cu atât ne vom putea bucura mai mult de infinita îndurare a lui Dumnezeu. Cu cât vom fi mai miloși, cu atât mai mult vom putea cunoaște infinita compasiune a lui Dumnezeu. Același lucru poate fi afirmat despre dragoste.” (90:295)

În Islam, credința reprezintă sursa supremă a tuturor lucrurilor referitoare la relația omului cu Dumnezeu. Așadar, credința este sursa din care izvorăște iubirea, înflorind și întărind credința, în felul acesta producând mai multă iubire pentru a consolida credința mai mult, și tot așa, într-un cerc de aur infinit.

 

 

Sursa:

  • new-muslims.info/ro
  • onislam.com

 


[1] Lang, Jeffrey. Losing My Religion: A Call for Help. Beltsville, MD: Amana Publications, 2004

Source Link

Views: 1

Despre dragoste în Coran – 1

Sahar El-Nadi

 

Despre dragoste în CoranCu siguranță, dragostea este un subiect ce ocupă un rol important în Coran, fiind ilustrată într-un mod elevat, sofisticat, atât din punct de vedere lingvistic, cât și intelectual.

Conform dicționarelor, verbul „a iubi” înseamnă:

1. a avea inclinațiune pentru cineva;

2. a simți plăcere, a avea gust pentru ceva;

3. (persoane de sex opus) A trata cu sentimente de dragoste;

4. A trata cu un deosebit atașament sufletesc.

În limba arabă, același verb poartă mai mult decât simple conotații emoționale precum cele ilustrate mai sus, pentru că limba arabă este o limbă foarte complexă și bogată. Mai mult decât atât, profundele umbre ale iubirii pot fi exprimate în limba noastră în mod elocvent și în absența cuvântului „dragoste”.

Exprimarea manifestării  iubirii și obligațiile/responsabilitățile de compasiune, grijă, stimă, respect, sacrificiu de sine, dedicare, iertare și așa mai departe, reprezintă o formă frumoasă de a exprima iubirea în limba arabă, limba originală a Coranului.

Coranul este plin de  versete care subliniază manifestarea de iubire a lui Dumnzeu față de creația Sa, dar și dragostea credincioșilor față de El. În Islam, credința este o faptă practică, nu doar o emoție. Trebuie exprimată practic în fapte, precum și verbal în rugăciuni. În consecință, veți observa că în Coran, de fiecare dată când se menționează credința, va fi întotdeauna urmată de sintagma „cei care împlinesc fapte bune”.

În mod similar, ori de câte ori se menționează dragostea lui Dumnezeu, se amintește de darurile practice cu care El îi binecuvântează pe credincioși, după cum aplicațiile practice ale iubirii acestora pentru Dumnezeu, îi vor apropia de El.

Abordarea coranică față de natura umană este echilibrată: recunoașterea emoțiilor pendulează între pozitiv și negativ, iar oamenii , se știe că nu sunt îngeri care să nu cunoască slăbiciuni sau sentimente negative. În consecință, Coranul reglementează emoțiile și disciplinează manierele, răsplătindu-l pe cititor cu o gingășie miraculoasă, speranță și emoții delicate înțesate în text.

Unele dintre cele mai frumoase versete din Coran care pot fi recitate drept rugi, sunt cele rostite de profeți când ÎL invocau pe Dumnezeu, precum și cele rostite de Dumnezeu credincioșilor, detaliând recompensele Sale promise lor în această viață și în cea care va urma, chiar și celor care greșesc, promițându-le iertare și milă nesfârșită dacă se căiesc și se întorc la calea Sa.

De asemenea, există versete magnifice care amintesc de numele frumoase ale lui Dumnezeu, recitate pentru a preaslăvi îndurarea Lui.

Source Link

Views: 1