Versetul 258 din Surah Al-Baqarah

Versetul 258 din Surah Al-Baqarah   Oare nu l-ai văzut pe acela care s-a certat cu Avraam în legătură cu existența Domnului său, după ce Allah i-a dat stãpânia? Și a zis Avraam: „Domnul meu este cel care dă viață și ia viață”. Și i-a răspuns el: „Și eu pot să dau viață și să […]

Versetul 258 din Surah Al-Baqarah

 

Oare nu l-ai văzut pe acela care s-a certat cu Avraam în legătură cu existența Domnului său, după ce Allah i-a dat stãpânia? Și a zis Avraam: „Domnul meu este cel care dă viață și ia viață”. Și i-a răspuns el: „Și eu pot să dau viață și să iau viața!”. Atunci a zis Avraam: „Allah face ca soarele să vină de la Răsărit, deci fă-l tu să vină de la Apus!” Cel care nu credea a rămas descumpănit, căci Allah nu-i călăuzește pe cei nelegiuiți.” (Al-Baqarah 2:258)

Quran iStock Versetul 258 din Surah Al-BaqarahÎn acest verset Allah ne vorbește despre profetul Ibrahim (Avraam) – aleihi salem, care poartă un dialog cu regele Nimrod, un mare conducător în acele vremuri.

Când citim despre viața profeților, observăm că majoritatea au fost însărcinați de Allah subhanahu wa ta’ala să poarte dialog cu regii,  conducătorii mari ai vremurilor respective. De exemplu,  Musa (aleihi salem) a fost trimis la Faraon , Ibrahim (aleihi salem) a vorbit cu Nimrod, profetul Muhammed ﷺ , de asemenea, a trimis diferite scrisori regilor și împăraților ce domneau în timpurile acelea. Oare de ce trebuiau să existe aceste legături între profeți și acești conducători? Profeții transmiteau mesajul lui Allah subhanahu wa ta’ala,  iar dacă acest mesaj ajungea la acești conducători și ei credeau în el devenind credincioși, oamenii  i-ar fi urmat și ar fi devenit un popor credincios. Din acest motiv, profetul Muhammedﷺ acorda o mare atenție și importanță conducătorilor din tribul quraiș.

Versetul 258 din Surah Al-Baqarah

Revenind la verset, observăm chiar de la început că motivul  disputei dintre profetul  Ibrahim (aleihi salem) și regele Nimrod (genealogiştii şi istoricii sunt de părere că acesta a fost regele Babilonului) este  existența lui Allah subhanahu wa ta’ala.

„Când Avraam l-a chemat să slăvească un Dumnezeu Unic, Allah, fără a-I face Lui egali,  îndemnat de neştiinţa şi rătăcirea sa, acesta a respins chemarea. A avut lungi dispute cu Avraam pe această temă şi în loc să accepte credinţa, a pretins că el este Dumnezeu. Când Avraam i-a spus: „Domnul meu este cel care dă viaţă şi ia viaţa”, el a răspuns: „Şi eu pot să dau viaţa şi să iau viaţa!”

Qatada, Suddi şi Ibn Ishaq au spus:

„Doi oameni pe care dorea să-i ucidă au fost aduşi înaintea lui. A poruncit ca unul dintre ei să fie ucis şi a cruţat viaţa celuilalt şi în acest fel a pretins că a dat viaţa unuia dintre aceştia şi a luat viaţa celuilalt.” Aceasta a fost o afirmaţie în afara discuţiei, un argument absurd. Avraam a dorit să mărturisească existenţa Creatorului prin dovada existenţei fenomenelor vieţii şi morţii. Toate aceste întâmplări nu au loc de unele singure, ci există un Creator care a făcut acest univers cu toate corpurile cereşti, cu vântul, norii, ploaia, regnul animal; le-a dăruit lor viaţă şi apoi le-a luat viaţa. Şi de aceea a zis Avraam: „Domnul meu este cel care dă viaţă şi ia viaţa”.

 

______________________________

Extras din lectiile saptamanale tinute de domnul profesor Demirel Gemaledin si editate de doamna Camelia H.

Source Link

Views: 4

Versetul 258 din Surah Al-Baqarah – part 2

Versetul 258 din Surah Al-Baqarah – part 2 Qatada, Suddi şi Ibn Ishaq au spus: „Doi oameni pe care dorea să-i ucidă au fost aduşi înaintea lui. A poruncit ca unul dintre ei să fie ucis şi a cruţat viaţa celuilalt şi în acest fel a pretins că a dat viaţa unuia dintre aceştia şi […]

Versetul 258 din Surah Al-Baqarah – part 2

Qatada, Suddi şi Ibn Ishaq au spus:

„Doi oameni pe care dorea să-i ucidă au fost aduşi înaintea lui. A poruncit ca unul dintre ei să fie ucis şi a cruţat viaţa celuilalt şi în acest fel a pretins că a dat viaţa unuia dintre aceştia şi a luat viaţa celuilalt.” Aceasta a fost o afirmaţie în afara discuţiei, un argument absurd. Avraam a dorit să mărturisească existenţa Creatorului prin dovada existenţei fenomenelor vieţii şi morţii. Toate aceste întâmplări nu au loc de unele singure, ci există un Creator care a făcut acest univers cu toate corpurile cereşti, cu vântul, norii, ploaia, regnul animal; le-a dăruit lor viaţă şi apoi le-a luat viaţa. Şi de aceea a zis Avraam: „Domnul meu este cel care dă viaţă şi ia viaţa”.

Avraam, aleihi salem, a adus o altă dovadă a existenţei Creatorului şi, pentru a combate pretinderea lui Nimrod, a spus: „Allah face ca soarele să vină de la Răsărit, deci fă-l tu să vină de la Apus!” I-a spus că Allah, Cel ce este Creatorul fiecărui lucru şi Cel ce este Unic Dumnezeu, porunceşte în fiecare zi soarelui să răsară dinspre răsărit. „De crezi însă că tu poţi să dai viaţă şi să iei viaţa, atunci fă ca soarele să răsară dinspre apus. „Cel care dă viaţă şi ia viaţa” poate face orice fără nici o greutate. Dacă pretinzi viaţa şi moartea, atunci fă ca soarele să răsară dinspre apus. Dacă nu eşti capabil să înfăptuieşti acest lucru, atunci nu poţi să-l faci nici pe cel dinainte. Şi tu ştii asta mai bine. Nu eşti în stare să creezi nici măcar un ţânţar.”

Avraam i-a înfăţişat propria-i neştiinţă şi slăbiciune şi acesta nu a ştiut ce să mai răspundă. A rămas uluit, fără cuvinte. Şi de acea în Quran sunt dezvăluite aceste cuvinte: „Cel care nu credea a rămas descumpănit, căci Allah nu-I călăuzeşte pe cei nelegiuiţi.”   (Istorisiri despre profeți)

dealing Versetul 258 din Surah Al-Baqarah – part 2Extragem câteva lucruri foarte importante din acest verset:

  • obligativitatea transmiterii mesajului lui Allah subhanahu wa ta’ala,  adică Dawah  (care este fard);
  • un dialog să fie bazat întotdeauna pe înțelepciune, știință, convingere;
  • călăuzirea despre care Allah subhanahu wa ta’ala vorbește în verset este acea călăuzire pe calea islamului; El PreaÎnaltul călăuzește unii oamenii către credință, însă pe cei „nelegiuiți” nu îi călăuzește către credință;
  • oamenii sunt bogați prin ceea ce dețin din punct de vedere spiritual, al convingerilor și prin mulțumirea față de Allah subhanahu wa ta’ala pentru toate binecuvântările oferite.

 

______________________________

Extras din lectiile saptamanale tinute de domnul profesor Demirel Gemaledin si editate de doamna Camelia H.

Source Link

Views: 5

Minunile profetilor

Minunile profetilor   Și [adu-ți aminte când] Avraam a zis: „Doamne, arată-mi mie cum îi readuci la viață pe cei morți?!”, I-a răspuns: „Tot nu crezi?” El i-a zis: „Ba da! Ci numai să se liniștească inima mea!” El [Allah] i-a zis atunci: „Ia patru păsări și taie-le mărunt, apoi pune pe fiecare munte o […]

Minunile profetilor

 

Și [adu-ți aminte când] Avraam a zis: „Doamne, arată-mi mie cum îi readuci la viață pe cei morți?!”, I-a răspuns: „Tot nu crezi?” El i-a zis: „Ba da! Ci numai să se liniștească inima mea!” El [Allah] i-a zis

atunci: „Ia patru păsări și taie-le mărunt, apoi pune pe fiecare munte o bucată din ele, apoi cheamă-le și ele vor veni la tine în grabă. Și să știi că Allah este Atotputernic, Înțelept [‘Aziz, Hakim]!” (Al-Baqarah 2:260)

Versetul prezintă o ipostază în care Ibrahim, aleihi salem,  îi cere lui Allah subhanahu wa ta’ala să vadă o minune.

Profeții sunt oamenii  cei mai bine pregătiți în credință, evlavie și cunoașterea lui Allah subhanahu wa ta’ala. Atunci, ne punem întrebarea: se cuvine ca un profet să îi ceară lui Allah PreaÎnaltul să vadă cum învie morții? Ar părea  că acest lucru ar știrbi din sacralitatea acestui profet!

Întrebarea pune în discuție,  ca și în versetele anterioare,  Viața de Apoi (oare toți oamenii care mor, vor fi readuși la viață?).

Minunile profetilor

Întrebare: Oare a avut profetul Ibrahim,  aleihi salem, vreo îndoială în ceea ce privește credința,  atunci când i-a cerut lui Allah subhanahu wa ta’ala să vadă această minune?

Răspuns: Acest lucru nu se poate admite sub nici o formă. Profeții nu au avut niciodată vreo îndoială în ceea ce privește credința.

Ceea ce s-a întâmplat cu Moise,  aleihi salem, când a cerut să îl vadă pe Allah subhanahu wa ta’ala, cu profetul Muhammed ﷺ ( îndoielile pe care le avea când se retrăgea în peștera Hira)  sau Ibrahim,  aleihi salem,  au fost diferite ipostaze înaintea primirii Revelației.

„Tot nu crezi?” El i-a zis: „Ba da! Ci numai să se liniștească inima mea!”   – dintr-o altă perspectivă, reiese faptul că nivelul credinței unui om poate crește și scade, de aceea uneori omul are nevoie de certitudine,  siguranță sau anumite dovezi pentru a-și liniști inima, dar acest lucru nu înseamnă că el nu are credință.

Ibrahim,  aleihi salem, credea în Allah, doar că vroia să vadă o minune pentru ca inima lui să se liniștească.  Atunci Allah i-a trimis minunea cu păsările: „Ia patru păsări și taie-le mărunt, apoi pune pe fiecare munte o bucată din ele, apoi cheamă-le și ele vor veni la tine în grabă. Și să știi că Allah este Atotputernic, Înțelept [‘Aziz, Hakim]!”

Minunile profetilor

Thumbnail 1 Minunile profetilorAcest lucru nu înseamnă că profeții au avut nevoie de aceste minuni pentru a crede în Allah subhanahu wa ta’ala,  ci doar de o liniștire a inimii.

Allah este Atotputernic, Înțelept [‘Aziz, Hakim]!”   – am mai vorbit despre legătura dintre putere și înțelepciune; dacă Allah ar da unei persoane înțelepciune fără putere,  acea înțelepciune s-ar răsfrânge doar asupra persoanei respective sau asupra câtorva persoane apropiate,  însă , dacă acea persoană va avea și putere (o funcție de conducere, de exemplu) alături de înțelepciune, el va putea schimba totul în bine.

Source Link

Views: 5