Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Tag: craciun

Rromii și Creștinismul

Rromii și Creștinismul

Rromii și Creștinismul: O Relație Istorică și Spirituală

Originea relației dintre rromi și creștinism

Legătura rromilor cu creștinismul datează încă din perioada migrației lor în Europa, în jurul secolelor XIV-XV. Odată stabiliți în țările europene, rromii au intrat în contact cu diverse forme de creștinism:

  • Ortodoxismul în estul Europei.
  • Catolicismul în Europa de Vest și Centrală.
  • Protestantismul în zonele nordice și centrale.

În multe cazuri, convertirea rromilor la creștinism a fost facilitată de biserici locale sau a fost impusă de autoritățile vremii. Cu toate acestea, rromii și-au păstrat anumite elemente culturale distincte, fuzionându-le cu credințele creștine.

Creștinismul în viața spirituală a rromilor

Biserica și comunitatea

Biserica joacă un rol central în viața spirituală și socială a rromilor. Multe comunități rrome participă activ la slujbe, sărbători religioase și ritualuri creștine. Botezul, nunțile și înmormântările sunt ceremonii esențiale în care creștinismul este profund integrat în tradițiile rrome.

Sărbătorile religioase

Rromii celebrează cu entuziasm sărbătorile creștine majore, cum ar fi Paștele, Crăciunul și Rusaliile. Aceste ocazii sunt adesea marcate prin reuniuni de familie, mese festive și cântece tradiționale.

Credințe și superstiții

Deși sunt creștini, mulți rromi păstrează și elemente ale credințelor străvechi, cum ar fi superstițiile legate de noroc, spirite și purificare. Acestea coexistă adesea cu dogmele creștine, reflectând o sinteză unică între religie și tradiție.

Rolul misionarilor și al organizațiilor religioase

În secolul XX, diverse organizații religioase și misionari creștini au început să lucreze intens cu comunitățile rrome. Aceste inițiative au avut scopul de a:

  • Răspândi mesajul creștinismului.
  • Oferi sprijin spiritual și material.
  • Promova integrarea socială și educația.

Printre cele mai active grupuri se numără bisericile evanghelice și penticostale, care au înregistrat o creștere semnificativă în rândul rromilor. Aceste biserici pun accent pe experiențe spirituale intense, cântări și participare comunitară, aspecte care rezonează puternic cu cultura rromă.

Influența creștinismului asupra culturii rrome

  • Muzica religioasă: Rromii au adus o contribuție remarcabilă la muzica religioasă creștină. Cântările lor, adesea acompaniate de instrumente tradiționale, reflectă bucuria, suferința și speranța comunității.
  • Valori morale: Creștinismul a influențat profund valorile morale ale rromilor. Respectul pentru familie, ajutorul reciproc și credința în Dumnezeu sunt piloni esențiali ai vieții lor.
  • Arta și simbolurile religioase: Multe comunități rrome folosesc simboluri creștine, cum ar fi crucile, în decorațiunile lor artistice sau pe monumentele funerare.

Provocările rromilor creștini

Deși creștinismul a fost o sursă de sprijin spiritual, rromii creștini se confruntă cu anumite provocări:

  • Discriminarea: În unele cazuri, rromii sunt excluși chiar și din comunitățile religioase pe motive de prejudecăți.
  • Accesul limitat la biserici: În zonele rurale, lipsa infrastructurii poate împiedica participarea la viața religioasă.
  • Conflictul între tradiție și religie: Unele practici tradiționale pot intra în conflict cu dogmele stricte ale anumitor confesiuni creștine.

Concluzie

Relația dintre rromi și creștinism este una complexă și profundă, bazată pe o fuziune între credințele tradiționale și valorile religioase creștine. De-a lungul istoriei, această legătură a contribuit la formarea unei identități spirituale unice, care continuă să joace un rol esențial în viața rromilor. Înțelegerea acestei relații poate fi un pas important spre promovarea respectului și dialogului intercultural.

Views: 5

Iisus Christos în Coranul cel Sfânt

IISUS CHRISTOS – PACEA LUI ALLAH ASUPRA LUI! – ÎN CORANUL CEL SFÂNT   Unicitatea lui Dumnezeu este crezul lui Isus Dacă urmărim versetele Coranului cel sfânt care îl menţionează pe Isus Christos – pacea asupra lui! – şi pe religia sa, constatăm că Coranul stabileşte că unicitatea deplină este crezul lui Christos; unicitatea în […]

pakistan art 02 Iisus Christos în Coranul cel Sfânt

IISUS CHRISTOS – PACEA LUI ALLAH ASUPRA LUI! – ÎN CORANUL CEL SFÂNT

 


Unicitatea lui Dumnezeu este crezul lui Isus

Dacă urmărim versetele Coranului cel sfânt care îl menţionează pe Isus Christos – pacea asupra lui! – şi pe religia sa, constatăm că Coranul stabileşte că unicitatea deplină este crezul lui Christos; unicitatea în ceea ce priveşte adorarea unui singur Dumnezeu, în ceea ce priveşte creaţia, căci numai Allah este creatorul cerului şi al pământului şi al celor dintre ele, fără nici un asociat la această unicitate, în ceea ce priveşte esenţa şi calităţile, căci esenţa Sa nu este compusă, iar calităţile Sale nu au seamăn, iar El se situează mai presus de tată şi fiu.

Allah Preaînaltul a grăit în această privinţă:

O, voi oameni ai Scripturii! Nu exageraţi în privinţa religiei voastre şi nu spuneţi despre Allah decât adevărul! Mesia Isus, fiul Mariei, este trimisul lui Allah, cuvântul Său pe care El l-a transmis Mariei şi un duh de la El. Credeţi, aşadar, în Allah şi în trimişii Săi! şi nu spuneţi “Trei!” Opriţi-vă de la aceasta şi va fi mai bine pentru voi! Allah nu este decât un Dumnezeu Unic! Slavă Lui! Să aibă El un copil? Ale Lui [Allah] sunt cele din ceruri şi de pre pământ şi Allah este cel mai bun Ocrotitor [Wakil]. (An-Nisaa’ 4 : 171).

Și a mai grăit Allah Preaînaltul:

Necredincioşi sunt aceia care zic: “Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei”. Spune: “Cine L-ar putea împiedica pe Allah, dacă ar voi să-l facă să piară pe Mesia, fiul Mariei, ca şi pe mama lui şi pe toţi care se află pe pământ? (Al-Ma’idah 5 : 17).

Aceste texte coranice fac cunoscut faptul că Isus este un om pe care Allah l-a ales pentru a fi profet şi trimis. Allah i-a pogorât lui Isus Christos scriptura, adică Evanghelia, pentru a întări prin ea Tora, pentru a o întregi pe ea şi pentru a vesti un trimis cu numele de Ahmad care va veni după el, adică pe trimisul Muhammed, şi pentru a cuprinde călăuzirea dreptcredincioşilor pe calea cea dreaptă.

Allah Preaînaltul a grăit:

Și [adu-ţi aminte] când Isus, fiul Mariei, a zis: O, fii ai lui Israel! Eu sunt Trimisul lui Allah la voi, întărind Tora de dinainte de mine şi vestind un Trimis ce va veni după mine şi al cărui nume este Ahmad! (As-Saff 61 : 6).

Chemarea lui Isus Christos – aşa după cum afirmă istoricii – a fost o chemare la viaţa spirituală bazată pe cumpătare şi pe luarea din viaţa lumească doar a ceea ce este strict necesar pentru vieţuire. Isus Christos îndeamnă la credinţa în Allah şi în Ziua de Apoi, la considerarea Vieţii de Apoi ca fiind supremul ţel al omului în această lume.

 

 

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 2

MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL

MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL Ziua de Crăciun este o zi în care creștinii comemorează nașterea lui Iisus (Pacea fie asupra lui!), figura centrală a creștinismului. Această dată este cunoscută  drept ziua de naștere a lui Iisus. Musulmanii nu cred că Iisus este Dumnezeu sau fiu al lui Dumnezeu și nu sărbătoresc în vreun fel Crăciunul. Musulmanilor […]

MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL

Ziua de Crăciun este o zi în care creștinii comemorează nașterea lui Iisus (Pacea fie asupra lui!), figura centrală a creștinismului. Această dată este cunoscută  drept ziua de naștere a lui Iisus. Musulmanii nu cred că Iisus este Dumnezeu sau fiu al lui Dumnezeu și nu sărbătoresc în vreun fel Crăciunul.

Musulmanilor nu le este permis să sărbătorească evenimentele și sărbătorile religioase ale nemusulmanilor, însă sunt încurajați ca din respect pentru prieteni, rude, colegi de-ai lor, să le ureze acestora sărbători fericite în aceste ocazii.

Musulmanii nu serbează Crăciunul și nu cred în natura divină a acestei zile. Ei cred ca este o zi ca oricare alta, data de 25 decembrie fiind una discutabilă și în cadrul orientărilor creștine. Tradițiile creștinilor din această zi, dar și din zilele premergătoare sau care o succedă, nu sunt respectate de către musulmani. Ei nu consumă carne de porc, nu consumă băuturi alcoolice și nu merg la biserică pentru ritualurile specifice creștinești. Credința lor rămâne puternică în valențele monoteismului și statornică în ceea ce privește unicitatea divină. Aceasta nu îi împiedică pe musulmani să îi felicite pe creștinii din anturajul lor, urându-le sărbători fericite și  adresându-le cuvinte respectuoase.

Indiferent de religia pe care o au vecinii, colegii sau rudele lor, musulmanii ar trebui să fie respectuoși și să aibă relații de prietenie și cordialitate. Este de datoria musulmanilor să arate și cu această ocazie că Islamul este religia păcii și că ceea ce îi definește pe cei supuși acestei religii este bunătatea și bunul caracter. Să fi bun nu înseamnă să fi slab în credința ta, ci din contră, înseamnă că tocmai credința ta puternică este cea care te motivează să fi bun cu cei din jurul tău și să îți împlinești îndatorirea de musulman. Trebuie să îi faci să înțeleagă că prezența ta alături de ei înseamnă foarte mult pentru tine, dar tu nu te poți întoarce la vechile tale obiceiuri precum consumul de alcool sau distracția. Ei trebuie să știe că așteptarea ta este ca ei să respecte aceste alegeri ale tale.

Ceea ce trebuie noi să facem înțeles este că odată ce noi am ales Islamul ca mod de viață, nu ar trebui să facem nimic care să contrazică principiile religiei noastre. Trebuie să facem înțeles crezul nostru familiilor noastre și faptul că noi urmăm învățăturile islamice cu privire la Iisus, și prin urmare că nu sărbătorim Crăciunul.

Musulmanii relaționează cu oamenii și interacționează social cu ei, însă nu trebuie să uite niciodată de identitatea lor unică. Această identitate înseamnă declarația lor de credință și supunere în fața legilor lui Allah, una dintre ele fiind și aceea de a nu amesteca credinței lor ceva străin religiei Lui.

MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL

Musulmanii nu ar trebui să împodobească brazi de Crăciun, să  participe la petreceri sau evenimente în cadrul cărora se consumă alcool sau se petrec lucruri care contravin învățăturilor islamice, iar cadourile oferite de ei vor fi conforme Islamului.

Dacă acesta va fi primul an în care implicarea noastră  în evenimentele de Crăciun va fi una inactivă, s-ar putea ca familia noastră să nu primească aceasta în mod bucuros, însă cu timpul ei se vor înțelege alegerea făcută de noi și ne vor respecta valorile.

Islamul clădește o personalitate puternică, de neclintit, statornică indiferent de circumstanțe. Islamul nu crează obstacole între nooi și părinții noștri nemusulmani, ci încurajează păstrarea bunelor relații cu ei; ei sunt cei față de care suntem datori să ne purtăm respectuos și cu supunere, atât timp cât aceasta nu presupune o nesupunere a Creatorului nostru, a lui Allah Preaînaltul.

            Noi l-am povățuit pe om [să facă bine] părinților săi, mama lui l-a purtat, [suportând pentru el] slăbiciune după slăbiciune, iar înțărcarea lui a fost după doi ani, [așadar]: „Adu mulțumire Mie și părinților tăi, căci la Mine este întoarcerea! dar dacă se străduiesc pentru ca tu să-Mi faci ca asociat altceva, despre care tu nu ai cunoștință, atunci nu te supune lor! Rămâi împreună cu ei în această lume, cu dreptate, dar urmează calea acelora care se întorc către Mine, căci apoi la Mine este întoarcerea și Eu vă voi vesti ceea ce ați făcut!” (Luqman 31:14,15)

Source Link

Views: 20