Cum a fost ‘Ali ales calif?

    Care este background-ul în cazul alegerii celui de-al patrulea calif dreptcălăuzit?               În timpul conducerii lui ’Osman au existat unele greutăţi şi periode dificile, însă mulţi istorici sunt de acord că motivul cel a important a fost că răspândirea Islamului era una rapidă şi un număr mare de oameni începuseră să urmeze […]

 

 

Care este background-ul în cazul alegerii celui de-al patrulea calif dreptcălăuzit?

 

shutterstock_93404287            În timpul conducerii lui ’Osman au existat unele greutăţi şi periode dificile, însă mulţi istorici sunt de acord că motivul cel a important a fost că răspândirea Islamului era una rapidă şi un număr mare de oameni începuseră să urmeze Islamul în atât de multe şi variate zone, iar dintre aceştia nu toţi avuseseră şansa să se dezvolte în Islam sub supravegherea Profetului, aşadar erau unele aspecte cu care ei veneau din trecutul lor. Greutăţile au sfărşit prin asasinarea celui de-al treilea calif, ’Osman, un om foarte pios.

După asasinarea lui ’Osman situaţia era destul de confuză şi depresivă, iar ’Ali era foarte deprimat şi nefericit din cauza celor întâmplate. El se izolase şi s-a retras în singurătate. Unii dintre companionii proeminenţi ai Profetului au mers la el şi l-au implorat spunându-i că în timpurile de faţă, în situaţia dată  ei nu se puteau gândi la altcineva care să fie mai calificat şi competent pentru a fi cel de-al patrulea calif. Unii istorici afirmă că  el a ezitat şi a preferat să fie mai mult un sfătuitor decât un conducător. Acesta a fost caracterul şi firea tuturor califilor drept-călăuziţi. Ei erau toţi umili şi nu ajunseseră la conducere pentru putere, pentru că acea funcţie necesita foarte mult sacrificiu, nu precum în zilele noastre când conducătorii au tot felul de beneficii.

El a spus că nu poate accepta aceasta decât în moschee, locul comun pentru fiecare musulman şi musulmană de a-şi exprima opinia, şi cu accepţiunea şi consensul celorlalţi musulmani. Aceasta ne arată, din nou, aceleaşi principii de bază la care aderau toţi cei patru califi. Aceasta arată că indiferent de metoda sau mecanismul prin care fiecare dintre aceşti patru califi drept-călăuziţi a fost ales, fiecare dintre aceştia a fost ales după ba’iah.

 

 

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 0

Cum a fost ales Osman calif?

    Aţi putea explica circumstanţele în care a fost ales Osman calif?   O situaţie similară precum la alegerea celui de-al doilea calif a apărut atunci când Omar era pe moarte acolo unde a făcut sugestii pentru a evita prea multe conflicte şi diviziuni. El a numit şase companioni proeminenţi ai Profetului care erau […]

 

 

Aţi putea explica circumstanţele în care a fost ales Osman calif?

 

Namib_Desert_Namibia(2)O situaţie similară precum la alegerea celui de-al doilea calif a apărut atunci când Omar era pe moarte acolo unde a făcut sugestii pentru a evita prea multe conflicte şi diviziuni. El a numit şase companioni proeminenţi ai Profetului care erau cunoscuţi a fi dintre cei zece. În tradiţia islamică există zece companioni ai Profetului care au primit în mod explicit vestea că ei vor merge în Paradis. Aceasta înseamnă că, atât Allah cât şi Profetul erau foarte mulţumiţi de credinţa şi cu practica lor şi de faptul că ei aveau să-şi trăiască vieţile lor, dar şi să moară ca dreptcredincioşi. Aceştia şase îi includeau pe ’Ali, ’Osman (care a fost ales cel de-al treilea calif), AbdulRahman ibn ‘Auf, Sa’ad ibn Mu’adh, Al Zubair şi Talha. Aceştia erau cei şase pe care ’Omar i-a nominalizat.

El a fost destul de strict şi a spus că toţi cei şase ar trevui să se întâlnească şi să numească pe cineva dintre ei pentru a fi sugerat oamenilor şi că nu ar trebui să existe vreo diviziuneşi nimeni nu ar trebui să devieze. Odată ce exista o înţelegere asupra acestui lucru, cu toţii ar fi trebuit să fie uniţi pentru ca ei să aleagă unul dintre cei şase, pe care să-l spijine cu toţii. În timpul întrunirii celor şase, AbdulRahman bin ’Auf a făcut o sugestie şi a întrebat „Cine dintre voi se oferă să-şi retragă nominalizarea?”. A urmat un moment de linişte, iar el a luat iniţiativa şi a afirmat că îşi va retrage nominalizarea şi că nu vrea să devină un conducător.

Astfel ei au convenit ca el să fie mediator. El a luat de la ei jurământul că indiferent d ce se decide, cu toţii vor urma acel lucru. Ela  încercat în mai multe feluri să afle care era consensul. Astfel el a ales doi membri mai proeminenţi ai acestei comisii pe ’Ali şi pe ’Osman. El a mers la fiecare în parte atunci când ei erau singuri. A mers la ’Osman şi i-a spus „Presupune că nu vei fi tu cel ales să fii conducător; cine crezi că ar fi în acest caz cel care merită cel mai mult?”. El a răpuns că acela ar fi ’Ali (vărul Profetului). Apoi a mers la ’Ali şi i-a pus aceeaşi întrebare, iar ’Ali i-a spus că ’Osman. În afară de aceştia doi, alţi doi membri proieminenţi, Al-Zubair şi Sa’a şi-au manifestat preferinţa accentuată pentru  ’Osman. Aceasta fusese una dintre căile prin care a obţinut o părere de la membrii comisiei. În plus, AbdulRahman ibn ’Auf şi-a petrecut mai ulte nopţi întrunindu-se, discutând şi consultându-se cu companioni ai Profetului pe lângă consultarea cu oameni obişnuiţi. El a constatat că atât ’Ali cât ’Osman păreau a fi candidaţii cei mai puternici şi mai mult acceptaţi, cu o uşoară inclinaţie spre ’Osman. În acel moment nevoia părea să încline balaţa spre ’Osman.

Pe lângă aceasta, el a ţinut o întrunire generală după rugăciunea din zori (fajr) care se împlineşte cu 75 de minute înainte de răsăritul soarelui. La acea rugăciune erau foarte mulţi oameni prezenţi în moschee, printre care oameni care emigraseră de la Mecca la Medina şi unii dintre bătinaşi (Al-Ansar), unii comandanţi de luptă sau alţi comercianţi cunoscuţi. Ei au vorbit acolo despre virtuţile lui ’Osman şi ale lui ’Ali, iar în opinia lui AbdulRahman ibn ’Auf au sfârşit cu concluzia în favoarea lui ’Osman. Atunci când el a propus că legământ ar trebui făcut faţă de ’Osman, oamenii au acceptat. Încă o dată vreau să punctez că această numire a avut loc abia după ce ’Osman a câştigat legitimitatea din partea maselor drept al treilea succesor sau conducător după Profetul Muhammed.

 

 

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 4

Islamul si traditia

    Adnan Oktar     Dacă Islamul este o religie a păcii, de unde provine neînţelegerea? Cum poate o religie a păcii să obţină reputaţia de a fi o religie a războiului sau a terorii? Răspunsul se găseşte în modul greşit în care scripturile islamice sunt interpretate pentru a servi drept unealtă de distrugere. […]

 

 

Adnan Oktar

 

 

indexDacă Islamul este o religie a păcii, de unde provine neînţelegerea? Cum poate o religie a păcii să obţină reputaţia de a fi o religie a războiului sau a terorii? Răspunsul se găseşte în modul greşit în care scripturile islamice sunt interpretate pentru a servi drept unealtă de distrugere. Sensul unor cuvinte şi fraze care sunt adesea repetate în mass-media a fost în mod intenţionat denaturat, pentru a da semnificaţii incorecte.

De exemplu, aşa-zişii experţi islamici au tradus cuvântul jihad prin acte de teroare, acestea două devenind sinonime în accepţiunea lumii întregi.

 

Încă de la sfârşitul califatului otoman din 1924,  lumea musulmană a fost fragmentată. Pierderea unităţii a creat multe dificultăţi de pe urma cărora musulmanii încă au de

suferit. Faptul că în zilele noastre nu există un stat islamic tradiţional  oferă acum cale liberă unor indivizi extremişti de a reinterpreta textele islamice în favoarea propriilor convingeri  radicale. Acest lucru s-a reflectat în interpretarea ambiguă a multor termeni islamici importanţi.

 

Islamul a dat naştere unei credinţe care, pusă în practică în fiecare situaţie, ca mod de viaţă, face ca luarea de vieţi nevinovate să fie practic de neimaginat, constituind un act interzis de Allah, concepţie împărtăşită de vasta majoritate a lumii musulmane.

 

Principiul islamic ce interzice curmarea unei vieţi nevinovate este total opus încercărilor diferiţilor extremişti care par să fi omis acest aspect şi care au interpretat legea sacră după bunul plac, lipsiţi fiind de simţul raţiunii, mânaţi parcă numai de instincte animalice ucigaşe.

Aşa cum a remarcat Tim Winter, conferenţiar la facultatea de Religii Divine din cadrul Universităţii  Cambridge:

 

„Adevăratul Islam a triumfat în lumea modernă prin completa sa eliberare de orice implicare teroristă  sau de orice act terrorist […]

.

Oricine, chiar şi duşmanii Islamului ştiu că această idee este total absurd. ”Demolarea locurilor tradiţionale de învăţătură islamică  de către colonialişti a permis diferitelor persoane să ofere interpretări literale şi extreme ale legii sacre care sunt radical diferite de interpretările specifice secolelor anterioare de practică şi de învăţătură islamică tradiţională.

 

Profetul  Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a avertizat asupra acestui lucru:

 

„Vor veni timpuri când oamenii îi vor lua pe cei ignoranţi şi neştiutori drept conducători, iar când acestora li se va cere un verdict Islamic nu vor face decât să îi atragă în eroare prin sfaturile lor.”

 

Rezultatul s-a putut observa în exemplele de practică religioasă extremistă, lipsită de orice fundament real, caracterizată prin fanatism, intoleranţă, severitate şi caracter excesiv – toate astea opunându-se principiilor islamice, aşa cum ne arăta Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), cel care întotdeauna a folosit calea cea mai simplă – calea de mijloc.

 

 

 

____________________________

sursa: Asociatia Musulmanilor din Romania

 

Source Link

Views: 1