Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

De ce uităm de moarte?

  Enghin Cherim Podoabele acestei lumi – cele care ne fac să uităm de moarte   Fiecare om are câteva obiective pe care vrea să le atingă în timpul vieţii: bogăţie, respect, soţie (soţ), copii. Iar toate eforturile omului sunt canalizate pentru a le atinge. Aceşti oameni vor afla poate prea târziu că şi-au trăit […]

 

Enghin Cherim

Podoabele acestei lumi – cele care ne fac să uităm de moarte

 

Fiecare om are câteva obiective pe care vrea să le atingă în timpul vieţii: bogăţie, respect, soţie (soţ), copii. Iar toate eforturile omului sunt canalizate pentru a le atinge. Aceşti oameni vor afla poate prea târziu că şi-au trăit viaţa în zadar.

Atunci vor constata că singurul adevăr al acestei lumi este Allah, iar scopul creării noastre este de a-L adora pe El. În Coran Allah spune:

Frumoasă a fost făcută să pară în ochii oamenilor dragostea pentru cele jinduite, cum sunt muierile, progeniturile, comorile îngrămădite de aur şi argint, caii de rasă aleasă, cirezile de vite şi ogoarele înverzite. Acestea sunt plăcerile vieţii celei pământeşti, în vreme ce la Allah este buna întoarcere. (Aal  ‛Imran: 14).

Toate bogăţiile pe care le posedăm sunt încercări pentru noi. Trebuie să-L  adorăm pe Cel care este adevăratul Stăpân al întregului univers şi să-I mulţumim.

Allah ne-a promis că, dacă vom respecta anumite reguli în această viaţă, în Viaţa de Apoi vom fi răsplătiţi cu bogăţii mult mai frumoase.

 

Pregătirea pentru Lumea de Apoi

  Acest pământ este locul unde sufletele noastre se educă. Allah i-a dat fiecăruia dintre noi anumite responsabilităţi şi i-a prescris limitele.

Omul trebuie să îndeplinească poruncile lui Allah şi să se ferească de lucrurile interzise. Îndeplinind poruncile lui Allah şi ferindu-ne de lucrurile interzise ne vom înălţa sufletul şi ne vom dezvolta mintea.

Omul trebuie să înveţe să aibă răbdare în orice situaţie şi să ceară ajutor numai de la Allah. Coranul ne învaţă să medităm asupra Măreţiei lui Allah, privindu-I creaţiile, să-L iubim, să ne fie frică de El. Atunci vom ajunge la credinţa pură în El.  Pe scurt, acestea sunt misterele lumii noastre, testele noastre. În funcţie de nota obţinută la examen, omul va trece în lumea veşnică din Rai sau din Iad.

Nimeni nu are nicio ştiinţă şi nici măcar un indiciu cu privire la momentul încheierii examenului. Moartea este astfel descrisă în Coran:

Niciun suflet nu va putea muri fără de voia lui Allah, după sorocul scris. (Aal ‛Imran: 145).

Tree of forgetfulness Termenul fiecăruia este diferit; el poate fi mai lung sau mai scurt. În medie, omul trăieşte 70-80 de ani. Aşa că în loc să mai facem socoteli cât timp vom mai trăi, mai bine să trăim exact aşa cum Allah ne recomandă în Coran. Dacă nu, atunci vom pierde şansa de a fi în Rai şi nu va fi bine pentru sufletele noastre. Cel care eşuează la acest examen va intra în Iad, loc în care va fi pedepsit veşnic. De aceea fiecare secundă petrecută pe pământ, fără să facem ceva pentru Allah, este încă un pas care ne duce spre pedeapsa eternă. Acesta trebuie să fie scopul vieţii noastre.

Aşa cum ne pregătim din timpul verii pentru iarnă, aşa ar trebui să ne pregătim de acum pentru viaţa de după moarte. Pentru că, la un moment dat, aceasta se va întâmpla:

O, voi cei care credeţi, fiţi cu frică de Allah! Fiecare suflet să bage de seamă ce trimite înainte pentru ziua de mâine! Şi fiţi cu frică de Allah, căci Allah este bine ştiutor a tot ceea ce faceţi voi. Nu fiţi ca aceia care L-au uitat pe Allah şi pe care El i-a făcut de aceea să uite de ei înşişi! Aceştia sunt nelegiuiţii. (Al-Haşr: 18-19).

 

 

sursa: islamromania.com

Source Link

Views: 2

SINUCIDEREA

 SINUCIDEREA Tot ceea ce s-a spus în legătură cu crima uciderii este valabil şi pentru sinucidere. Acela care şi-a luat sufletul, indiferent de mijlocul prin care a făcut-o, a omorât un suflet a cărui ucidere pe nedrept a fost interzisă de Allah.   Viaţa omului nu este proprietatea sa, căci nu el a creat sufletul […]

dinimizdeki-en-buyuk-gunahlar_13306_b SINUCIDEREA

Tot ceea ce s-a spus în legătură cu crima uciderii este valabil şi pentru sinucidere. Acela care şi-a luat sufletul, indiferent de mijlocul prin care a făcut-o, a omorât un suflet a cărui ucidere pe nedrept a fost interzisă de Allah.

 

Viaţa omului nu este proprietatea sa, căci nu el a creat sufletul său, nici un mădular din trupul său şi nici o celulă din el, ci sufletul său a fost depus în el de către Allah şi de aceea el nu are voie să-l neglijeze şi cu atât mai puţin să-l atace! Atunci cum ar putea să se elibereze de el? Allah Preaînaltul a grăit:

Şi nu vă ucideţi voi înşivă! Allah este îndurător cu voi! (An-Nisaa’ 4:29).

 

Islamul voieşte ca omul să fie puternic şi hotărât în înfruntarea cu nenorocirile şi nu i-a îngăduit cu nici un chip să fugă de viaţă, să arunce veşmintele ei din pricina unei nenorociri care s-a abătut asupra lui sau din cauza unei speranţe la care a visat şi nu i s-a împlinit. Credinciosul a fost creat pentru luptă, nu pentru a fugi. Credinţa şi firea sa refuză ca el să fugă de pe arena vieţii, având cu el arma care nu se toceşte şi provizia care nu se termină – arma credinţei trainice şi provizia firii puternice.

 

Trimisul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – l-a avertizat pe acela care ar cuteza la această crimă oribilă – crima sinuciderii – cu lipsirea de îndurarea lui Allah în Rai şi cu mânia care i se va cuveni din partea lui Allah în Iad.

 

Profetul – Pacea asupra lui! – a zis: „Printre cei de dinaintea voastră s-a aflat un bărbat rănit pe care l-a cuprins teama şi a luat un cuţit şi şi-a făcut o incizie la mână şi sângele nu s-a mai oprit până ce a murit. Şi Allah a grăit atunci: Robul Meu s-a grăbit şi şi-a luat sufletul înainte de a i-l lua Eu. l-am oprit lui intrarea în Rai”.

 

Dacă acestuia i s-a interzis intrarea în Rai din pricina unei răni a cărei durere îi devenise insuportabilă şi şi-a luat sufletul, atunci cum stau lucrurile cu acela care îşi ia zilele din pricina unei afaceri în care a pierdut mai puţin sau mai mult sau din cauza unui examen la care nu a reuşit sau a unui eșec în viața sentimentală?!

 

Cei slabi să asculte acestă ameninţare cu care a venit acest hadis, tunând şi fulgerând: „Acela care s-a aruncat de pe o stâncă şi a murit se va afla în focul Gheenei, în care va rămâne veşnic; acela care a sorbit o otravă şi şi-a luat zilele va sta cu otrava aceea şi va sorbi din ea în focul Gheenei în vecii vecilor; acela care-şi va lua zilele cu un cuţit va rămâne cu cuţitul acela în mână în focul Gheenei şi se va lovi cu el în neştire în vecii vecilor”.

 

 

___

islamromania.ro

Source Link

Views: 3

Moartea celor apropiați

  Enghin Cherim   Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi. Moartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în […]

Enghin Cherim

Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi.

Moartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în care omul poate împlini cât mai multe fapte bune pentru care va fi răsplătit atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi. El are posibilitatea de a alege între bine şi rău, între a face fapte bune, a se supune poruncilor divine şi între a face rău şi a tăgădui divinitatea. Însă, odată ce vine clipa morţii, omul pierde ocazia de a mai face vreo alegere. Faptele lui sunt singurele care-l vor urma după moarte, conform celor relatate de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mortul este condus la cimitir de trei [lucruri]: familia, averea şi faptele sale. Două se întorc şi unul rămâne cu el. Familia şi averea se întorc şi rămân cu el doar faptele.”

Cel care vrea să obţină răsplata lui Allah trebuie să se străduiască, atât timp cât este în viaţă, în primul rând să respecte stâlpii Islamului şi anume: rugăciunea zilnică, să postească în luna Ramadan, să plătească dania şi să meargă la Casa lui Allah, dacă are posibilitatea şi apoi să facă cât mai multe fapte bune, căci în Ziua de Apoi va fi judecat conform principiului după faptă şi răsplată.

Fiecare va fi răsplătit pentru ceea ce a făcut:

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuşi, iar cel care rătăceşte, rătăceşte tot pentru sine însuşi. Şi nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia… (Al-Israa’: 15).

Dar ce se va întâmpla după moarte? Cei care sunt în viaţă îşi pot ajuta morţii? Ce le mai poate fi util în mormânt? M-am gândit să pregătesc această broşură cu scopul de a le arăta celor ai căror apropiaţi au părăsit această viaţă cum să-i ajute într-un mod permis de religia islamică, dat fiind că numai aşa le pot fi de folos. În zilele noastre este evidentă îndepărtarea de religie şi ignoranţa în ceea ce priveşte cultura islamică. Unii oameni apelează la fapte interzise în Islam sau alunecă în erezii pentru a-şi comemora morţii, fără să ştie că aceste lucruri nu numai că nu-i sunt de folos decedatului, ba chiar îl deranjează.

Din acest motiv am ţinut să dau şi câteva exemple de obiceiuri din viaţa religioasă a comunităţii musulmane din Dobrogea, care nu au o bază în sursele principale ale Islamului: Coranul şi Sunnah.

Îi cer Bunului Allah să primească această faptă modestă şi să fie utilă celor care o vor citi.

sursa: islamromania.ro

Source Link

Views: 3