SINUCIDEREA

 SINUCIDEREA Tot ceea ce s-a spus în legătură cu crima uciderii este valabil şi pentru sinucidere. Acela care şi-a luat sufletul, indiferent de mijlocul prin care a făcut-o, a omorât un suflet a cărui ucidere pe nedrept a fost interzisă de Allah.   Viaţa omului nu este proprietatea sa, căci nu el a creat sufletul […]

dinimizdeki-en-buyuk-gunahlar_13306_b SINUCIDEREA

Tot ceea ce s-a spus în legătură cu crima uciderii este valabil şi pentru sinucidere. Acela care şi-a luat sufletul, indiferent de mijlocul prin care a făcut-o, a omorât un suflet a cărui ucidere pe nedrept a fost interzisă de Allah.

 

Viaţa omului nu este proprietatea sa, căci nu el a creat sufletul său, nici un mădular din trupul său şi nici o celulă din el, ci sufletul său a fost depus în el de către Allah şi de aceea el nu are voie să-l neglijeze şi cu atât mai puţin să-l atace! Atunci cum ar putea să se elibereze de el? Allah Preaînaltul a grăit:

Şi nu vă ucideţi voi înşivă! Allah este îndurător cu voi! (An-Nisaa’ 4:29).

 

Islamul voieşte ca omul să fie puternic şi hotărât în înfruntarea cu nenorocirile şi nu i-a îngăduit cu nici un chip să fugă de viaţă, să arunce veşmintele ei din pricina unei nenorociri care s-a abătut asupra lui sau din cauza unei speranţe la care a visat şi nu i s-a împlinit. Credinciosul a fost creat pentru luptă, nu pentru a fugi. Credinţa şi firea sa refuză ca el să fugă de pe arena vieţii, având cu el arma care nu se toceşte şi provizia care nu se termină – arma credinţei trainice şi provizia firii puternice.

 

Trimisul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – l-a avertizat pe acela care ar cuteza la această crimă oribilă – crima sinuciderii – cu lipsirea de îndurarea lui Allah în Rai şi cu mânia care i se va cuveni din partea lui Allah în Iad.

 

Profetul – Pacea asupra lui! – a zis: „Printre cei de dinaintea voastră s-a aflat un bărbat rănit pe care l-a cuprins teama şi a luat un cuţit şi şi-a făcut o incizie la mână şi sângele nu s-a mai oprit până ce a murit. Şi Allah a grăit atunci: Robul Meu s-a grăbit şi şi-a luat sufletul înainte de a i-l lua Eu. l-am oprit lui intrarea în Rai”.

 

Dacă acestuia i s-a interzis intrarea în Rai din pricina unei răni a cărei durere îi devenise insuportabilă şi şi-a luat sufletul, atunci cum stau lucrurile cu acela care îşi ia zilele din pricina unei afaceri în care a pierdut mai puţin sau mai mult sau din cauza unui examen la care nu a reuşit sau a unui eșec în viața sentimentală?!

 

Cei slabi să asculte acestă ameninţare cu care a venit acest hadis, tunând şi fulgerând: „Acela care s-a aruncat de pe o stâncă şi a murit se va afla în focul Gheenei, în care va rămâne veşnic; acela care a sorbit o otravă şi şi-a luat zilele va sta cu otrava aceea şi va sorbi din ea în focul Gheenei în vecii vecilor; acela care-şi va lua zilele cu un cuţit va rămâne cu cuţitul acela în mână în focul Gheenei şi se va lovi cu el în neştire în vecii vecilor”.

 

 

___

islamromania.ro

Source Link

Views: 1

Moartea celor apropiați

  Enghin Cherim   Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi. Moartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în […]

Enghin Cherim

Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi.

Moartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în care omul poate împlini cât mai multe fapte bune pentru care va fi răsplătit atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi. El are posibilitatea de a alege între bine şi rău, între a face fapte bune, a se supune poruncilor divine şi între a face rău şi a tăgădui divinitatea. Însă, odată ce vine clipa morţii, omul pierde ocazia de a mai face vreo alegere. Faptele lui sunt singurele care-l vor urma după moarte, conform celor relatate de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mortul este condus la cimitir de trei [lucruri]: familia, averea şi faptele sale. Două se întorc şi unul rămâne cu el. Familia şi averea se întorc şi rămân cu el doar faptele.”

Cel care vrea să obţină răsplata lui Allah trebuie să se străduiască, atât timp cât este în viaţă, în primul rând să respecte stâlpii Islamului şi anume: rugăciunea zilnică, să postească în luna Ramadan, să plătească dania şi să meargă la Casa lui Allah, dacă are posibilitatea şi apoi să facă cât mai multe fapte bune, căci în Ziua de Apoi va fi judecat conform principiului după faptă şi răsplată.

Fiecare va fi răsplătit pentru ceea ce a făcut:

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuşi, iar cel care rătăceşte, rătăceşte tot pentru sine însuşi. Şi nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia… (Al-Israa’: 15).

Dar ce se va întâmpla după moarte? Cei care sunt în viaţă îşi pot ajuta morţii? Ce le mai poate fi util în mormânt? M-am gândit să pregătesc această broşură cu scopul de a le arăta celor ai căror apropiaţi au părăsit această viaţă cum să-i ajute într-un mod permis de religia islamică, dat fiind că numai aşa le pot fi de folos. În zilele noastre este evidentă îndepărtarea de religie şi ignoranţa în ceea ce priveşte cultura islamică. Unii oameni apelează la fapte interzise în Islam sau alunecă în erezii pentru a-şi comemora morţii, fără să ştie că aceste lucruri nu numai că nu-i sunt de folos decedatului, ba chiar îl deranjează.

Din acest motiv am ţinut să dau şi câteva exemple de obiceiuri din viaţa religioasă a comunităţii musulmane din Dobrogea, care nu au o bază în sursele principale ale Islamului: Coranul şi Sunnah.

Îi cer Bunului Allah să primească această faptă modestă şi să fie utilă celor care o vor citi.

sursa: islamromania.ro

Source Link

Views: 1

Ruga pentru cel decedat

  Copilul drept-credincios care se roagă pentru cel decedat  Enghin Cherim   Şi Domnul tău a orânduit să nu-L adoraţi decât pe El şi să vă purtaţi frumos cu părinţii voştri, iar dacă bătrâneţile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amândoi lângă tine, nu le ziceţi lor: «Of» şi nu-i certa pe ei, […]

 

Copilul drept-credincios care se roagă pentru cel decedat

 Enghin Cherim

 

Şi Domnul tău a orânduit să nu-L adoraţi decât pe El şi să vă purtaţi frumos cu părinţii voştri, iar dacă bătrâneţile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amândoi lângă tine, nu le ziceţi lor: «Of» şi nu-i certa pe ei, ci spune-le lor vorbe cuviincioase. şi din îndurare coboară pentru ei aripa smereniei şi îndurării şi spune: «Doamne, fii îndurător cu ei, căci ei m-au crescut când am fost mic!» (Al-Israa’: 23-24).

„Când moare fiul lui Adam nu i se mai scrie nicio faptă în afară de trei lucruri: pomana dăinuitoare, ştiinţa folositoare şi copilul drept-credincios care se roagă pentru el.” (Hadis relatat de Bukhari și Muslim).

„Drept-credinciosului îi sunt de folos odată cu moartea sa următoarele fapte: ştiinţa pe care a transmis-o şi a răspândit-o mai departe copilul dreptcredincios pe care l-a lăsat în viaţă, Coranul pe care l-a lăsat ca moştenire, moscheea pe care a construit-o, casa pe care a construit-o pentru drumeţi, râul căruia i-a croit drumul sau pomana pe care a dat-o când era în viaţă.” (Ibn Majeh).

„Bunul Allah îi va ridica nivelul robului în Rai şi acesta va întreba: «Pentru ce am primit acest lucru?» I se va răspunde: «Datorită rugii copilului tău pentru tine.»”

Copilul drept-credincios, fie el băiat sau fată, le poate fi de folos părinţilor dacă se roagă pentru ei, căci prin părinţi au fost aduşi la viaţă. Dacă părinţii au ştiut să-şi educe copiii în spiritul învăţăturilor Islamului, aceştia vor culege roadele acestei educaţii atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi.

Astfel şi părinţii decedaţi primesc răsplata rugăciunii pe care o împlineşte, a postului pe care îl ţine, a pomenii pe care o dăruieşte şi a oricărei fapte bune pe care o face copilul lor. Islamul le porunceşte copiilor să se comporte frumos cu părinţii, să nu-i supere nici măcar prin rostirea cuvântului „of” şi să fie îndurători cu ei, mai ales la bătrâneţe, iar după moartea lor ne porunceşte să ne rugăm pentru iertarea lor:

Doamne, fii îndurător cu ei, căci ei m-au crescut când am fost mic! (Al-Israa’: 23-24).

În prezent, unii copii nu-şi mai respectă şi nu-şi mai ascultă părinţii, ba chiar se comportă foarte urât cu ei; odată cu moartea părinţilor se bucură că vor intra în posesia bunurilor lor. Fără îndoială că acesta nu este un comportament islamic. Pe altă parte, părinţii nu-şi educă copiii în spiritul Islamului, dar când aceştia cresc au pretenţia să-i asculte şi să se roage pentru ei după moarte.

Unii părinţi îi pregătesc pe copiii lor în toate domeniile acestei vieţi, mai puţin în cel religios, crezând că acesta din urmă nu este folositor. Astfel, copiii ajung ingineri, doctori sau directori, însă omit cel mai important lucru: credinţa în Allah.

În zadar cunoşti toate aspectele acestei vieţi, dacă nu-ţi cunoşti Stăpânul, pe Cel Care te-a creat şi la Care te vei întoarce.

Aşadar, dacă vrem ca şi copiii noştri să ne fie de folos atunci când vom ajunge în mormânt, trebuie să avem mare grijă de educaţia lor, căci ei vor face ceea ce le-am arătat şi ceea ce au văzut la noi, precum zice proverbul: „Omul culege ceea ce a semănat.” Unii învăţaţi musulmani îi consideră pe copii ca fiind o parte din răsplata părinţilor, datorită faptului că părinţii sunt cei care-i educă pe copii şi tot ei sunt cei care îi îndrumă la împlinirea faptelor bune şi-i opresc de la săvârşirea de păcate.

 

sursa: islamromania.com

Source Link

Views: 4