Tag: musulmani

Musulmanii romani

Musulmanii romani Malina Draghici   Mi-am propus sa scriu acest scurt articol pentru Ziua Nationala a Romaniei, desi de doi ani locuiesc in strainatate. Pe cand eram in tara, mama obisnuia sa imi reproseze extrem de urat faptul ca am renuntat la religia crestina, dar adauga spunand ca mi-am abandonat ”neamul” si ”românitatea”. Oricat as […]

Musulmanii romani

Malina Draghici

 

Mi-am propus sa scriu acest scurt articol pentru Ziua Nationala a Romaniei, desi de doi ani locuiesc in strainatate. Pe cand eram in tara, mama obisnuia sa imi reproseze extrem de urat faptul ca am renuntat la religia crestina, dar adauga spunand ca mi-am abandonat ”neamul” si ”românitatea”. Oricat as fi incercat sa ii explic ca eu ca sunt acelasi copil al lor care ii iubeste cel putin la fel de mult, care isi iubeste la fel de mult tara si neamul, parea ca ii spun in zadar. Astfel, am hotarat sa scriu aceste randuri care sper ca vor fi lamuritoare pentru cei care le vor citi.

Musulmanii romani

Islamul ne invata ca iubirea si respectul fata de poporul, de comunitatea din care facem parte, de tara noastra, sunt indatoriri ale fiecarui musulman. Sa ne ingrijim de bunastarea patriei noastre, sa ne simtim responsabili de situatia ei. Plecand de la premisa ca tara noastra este precum caminul nostru (dupa cum chiar este), casa noastra, ar trebui sa ne purtam cu grija in toate privintele. Si spun asta gandindu-ma la aspecte precum securitate, sanatate, educatie, dar si la unele banale (desi si ele de importanta maxima), cum ar fi grija in fata poluarii, degradarii mediului natural… si altele asemanatoare.

Profetul Muhammad  (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) ne-a invatat ca:

“Toate fapturile se afla in grija lui Allah si cel mai drag Ii este acela care este mai folositor celor aflati in grija sa.”

Astfel, este important pentru caracterul drept-credinciosului sa fie de folos celorlalti, sa fie de ajutor atat cat ii sta in putinta celorlalti, sa fie bun si respectuos cu toti ceilalti, indiferent de statutul lor social, de etnia sau credinta lor.

“Intrajutorati-va in plinirea faptelor bune si in evlavie, dar nu va ajutati la pacat si la nedreptate!” 

Islamul ne invata ca musulmanul bun este cel care nu asteapta neaparat o rasplata pentru ceea ce face, cel care stie si constientizeaza spusele Profetului Muhammad:  “Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi”.

Musulmanii romani

0d0cBD0 Musulmanii romaniDupa cum am explicat si mamei mele de atatea ori, convertirea la Islam nu inseamna in niciun fel renuntarea la sentimentul patriotismului. Musulmanii isi iubesc tara, isi respecta si isi iubesc parintii, colegii… acestea sunt invataturile Profetului Muhammad. Musulmanii invata de mici sa fie prietenosi si drepti cu cei alaturi de care traiesc, dar si loiali fata de patria lor. Din ceea ce am citit in istoria recenta a tarii noastre, musulmanii din Romania au luptat pentru ea, si-au dat viata pentru Romania, au flamanzit si au fost luati prizonieri pentru Romania, dar au ramas loiali acestei tari, interesele ei fiind mai presus chiar decat viata lor. Sigur ca ei nu sunt cu nici un procent mai putin romani din cauza religiei lor. Ei sunt romani, dar sunt musulmani.

In concluzie, vreau sa subliniez faptul ca apartenenta la religia islamica nu scade cu nimic romanitatea din nimeni. Exista romani care s-au convertit la Islam, dar exista si o comunitate mai veche in Dobrogea. Sunt cetateni romani cu aceleasi drepturi ca si ceilalti, cu aceeasi cultura ca si ceilalti, insa ei se roaga diferit – aspect care tine de sfera spiritualitatii individuale.

Acum, cand sunt departe de tine si cunosc popoare care au depasit gandiri limitate ca acestea, imi doresc sa fii din ce in ce mai bine si sa ai parte de oameni mai buni! La multi ani, patrie! La multi ani, Romania! La multi ani, romani!

Source Link

Views: 11

Rugăciunea pentru musulmani

  Si porunceste neamului tau Rugaciunea [As-Salat] si fii statornic in ea ! Noi nu-ti cerem castig, fiindca Noi iti dam castig tie, iar urmarea buna este a evlaviei. (Ta-Ha 20:132) Iar intrun hadis se relateaza : „Cine a indeplinit-o, a indeplinit Islamul, iar cine a pierdut-o, a pierdut Islamul”. De asemenea, profetul Muhammed (Pacea […]

Si porunceste neamului tau Rugaciunea [As-Salat] si fii statornic in ea ! Noi nu-ti cerem castig, fiindca Noi iti dam castig tie, iar urmarea buna este a evlaviei. (Ta-Ha 20:132)

Iar intrun hadis se relateaza : „Cine a indeplinit-o, a indeplinit Islamul, iar cine a pierdut-o, a pierdut Islamul”.

De asemenea, profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a mai spus : „Primul lucru despre care oamenii vor fi intrebati in Ziua Judecatii este rugaciunea. Daca ea este buna, atunci si faptele sale vor fi bune. Daca ea va fi necorespunzatoare, faptele sale vor fi deopotriva. ” (relatat de Tabarani)

Abdullah ibn Mas’ud (Allah sa fie multumit de el !) a relatat ca l-a intrebat pe Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) care fapta este cea mai iubita de Allah Preainaltul, iar acesta a raspuns : „Rugaciunea facuta la timpul cuvenit.” Apoi l-a intrebat ce urmeaza rugaciunii, el raspunzandu-i : „Sa fii bun si recunoscator cu parintii tai.” Si la ultima intrebare graduala, raspunsul primit a fost : „Sa participi la lupta pe Calea lui Allah (ar. jihad).” (relatat de Bukhari)

‘Aisa, mama credinciosilor, (Allah sa fie multumit de ea !), ne-a relatat cum, atunci cand timpul rugaciunii sosea, Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) se schimba complet, nemairecunoscandu-si parca nici sotiile sale.

‘Ali (Allah sa fie multumit de el !) a relatat ca odata cu intrarea timpului rugaciunii Trimisul lui Allah (Allah sa fie multumit de el !) se clatina si-si schimba culoarea fetei. Si oricine il intreba care sunt motivele, el le raspundea ca a sosit momentul ca omul sa-I multumeasca lui Allah Preainaltul pentru tot ceea ce i-a fost daruit numai lui, inzestrari pe care nu le-au primit nici cerurile, pamantul, ori muntii.

Frati musulmani, rugaciunea este izvorul sanatatii, fericirii si al traiului ordonat. Iar rugaciunea alaturi de ceilalti membri ai comunitatii are cele mai mari virtuti. Asezarea umar langa umar in fata lui Allah Preainaltul este asemanatoare pietrelor care se sprijina unele pe celelalte, intrun loc nisipos. Rugaciunea este simbolul unitatii, intregirii, fratiei, apartenentei la comunitate si reprezinta suflarea musulmanilor. Sufletul musulmanilor se deschide la dragostea, la iubirea lui Allah. La rugaciune, cine se daruie lui Allah, se deschide catre zarile sufletului.

Totodata, rugaciunea este un jihad cu dorintele sufletesti. Omul care efectueaza de cinci ori rugaciunea pe zi se pune sub controlul lui Allah Preainaltul si se fereste sa faca fapte pacatoase.

Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus : „Acela care efectueaza rugaciunea timp de 40 de zile alaturi de ceilalti musulmani, de la primul takbir [n.t. chiar de la inceput, fara a pierde nimic] se elibereaza de doua lucruri : focul Iadului si ipocrizie.” (relatat de Tirmizi)

Frati musulmani, mai sunt si oameni care nu se feresc de fapte pacatoase, in ciuda faptului ca efectueaza rugaciunea si alte lucruri frumoase. Motivul este acela ca rugaciunea nu le patrunde in suflet, astfel incat ea si faptele bune nu au nicio valoare, fiind doar ca o lucratura in van. Cand efectuam rugaciunea trebuie sa ne daruim trup si suflet lui Allah Preainaltul. Numai atunci patrund in noi, in sufletele noastre, faptele si activitatile frumoase, asa trebuind sa procedeze un musulman adevarat.

Asa cum ne indruma si profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !), sa efectuam rugaciunea ca si cum l-am vedea pe Allah Preainaltul, caci daca noi nu-L vedem, El stie si vede toate faptele si gandurile noastre si stie ce rugaciuni oficiem si ce rugaciuni nu oficiem. Tocmai din aceasta cauza, rugaciunea efectuata cu evlavie rodeste in sufletele noastre si isi arata fructul in toate activitatile intreprinse, facandu-ne sa respectam intocmai poruncile si interdictiile lui Allah Preainaltul.

Frati musulmani, sa efectuam cele cinci rugaciuni care reprezinta stalpul de baza al religiei noastre. Sa-i invatam, de asemenea, pe copiii nostri inainte ca ei sa atinga varsta maturitatii si sa semanam in sufletele lor dragostea fata de Allah Preainaltul, precum si frumusetea actelor de adorare. Si sa-i invatam inca de mici ca adevarata podoaba a moscheilor sunt oamenii.

In aceasta zi de vineri sa ne rugam lui Allah Preainaltul sa nu ne lase moscheile fara oameni drept-credinciosi si sufletele noastre fara credinta (ar. iman). Si la ultima suflare, cand sufletele se vor intoarce la Domnul nostru, sa parasim aceasta lume pronuntand „Nu exista alta divinitate in afara de Allah si Muhammed este profetul Sau” (ar. „La ilaha il Allah, Muhammed Rasul Allah”)

Sursa: Predică de vineri susținută la Moscheea din București (Material preluat de pe grupul Islam Romania)

Source Link

Views: 7

Cucerirea Meccăi

Cucerirea Meccăi   Conform calendarului gregorian, la 1 ianuarie (20 Ramadan conform calendarului islamic) se comemoreaza cucerirea Meccai de catre Profetul Muhammad, cucerire care nu a implicat nicio forma de violenta, de agresiune fizica sau de orice alt fel. Profetul Muhammad s-a intors in Mecca cuceritor, dupa ce fusese constrans, chiar in pericol de a […]

Cucerirea Meccăi

 

Conform calendarului gregorian, la 1 ianuarie (20 Ramadan conform calendarului islamic) se comemoreaza cucerirea Meccai de catre Profetul Muhammad, cucerire care nu a implicat nicio forma de violenta, de agresiune fizica sau de orice alt fel.

Profetul Muhammad s-a intors in Mecca cuceritor, dupa ce fusese constrans, chiar in pericol de a isi pierde viata, dupa o perioada de rele tratamente aplicate primilor musulmani, perioada in care Profetul i-a pierdut pe unchiul sau care l-a crescut si pe draga lui sotie, cel mai de seama sprijin al sau de pana atunci.

Cucerirea Meccăi

În anul, al şaselea după Hijra, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), împreună cu 1400 de adepţi, a călătorit la Mekka pentru a îndeplini Umra (pelerinajul), conform mai multor tradiţii din vremea respectivă. Erau neînarmaţi, dar conducătorii quraişiţi, în pofida tuturor tradiţiilor acceptate şi prestabilite, le-au refuzat intrarea.

Oricum, quraişiţii decăzuseră atât de mult din punct de vedere moral şi politic, încât au trebuit să semneze un tratat de pace cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) − tratatul Hudaybiyah.

Deşi termenii tratatului erau extrem de nefavorabili şi chiar umilitori pentru musulmani, s-au obţinut câştiguri imense prin această înţelegere. Cei care au fost exilaţi din Mekka şi atacaţi de trei ori erau recunoscuţi acum ca o forţă egală, trataţi cu respect şi luaţi în serios.

Pacea a fost o oportunitate pentru cei şovăitori şi neutri, chiar ostili în a mărturisi Islamul; mulţi au presimţit victoria iminentă a Islamului. Rezultatul a fost că mulţi oameni din Mekka şi din triburile arabe fie au îmbrăţişat Islamul, fie au făcut pace cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

Cucerirea Meccăi

De îndată ce Tratatul de la Hudaybiyah a fost semnat, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trimis scrisori mai multor conducători arabi şi ne-arabi învecinaţi, inclusiv lui Chosroes din Iran şi lui Heraclit din Imperiul Bizantin. El i-a chemat la religia islamică şi i-a asigurat că nu râvnea la regatele sau bogăţiile lor. Ei le puteau păstra, dacă se dăruiau pe sine pentru a-L servi şi adora pe Unicul Dumnezeu.

Quraişiţii au încălcat curând Tratatul de la Hudaybiyah şi a venit astfel timpul să se acţioneze împotriva ostilităţii lor continue. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a înaintat spre Mekka şi a capturat oraşul.

Cucerirea Mekkăi a făcut dovada unor acte de milă, generozitate şi iertare fără precedent; niciun strop de sânge nu s-a vărsat. Tuturor celor care au rămas în case li s-a garantat protejarea vieţii şi a proprietăţii. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a iertat pe toţi cei care, toată viaţa, îi fuseseră cei mai crunţi duşmani, care îl persecutaseră şi plănuiseră să-l omoare, care îl scoseseră afară din Mekka şi înaintaseră de trei ori spre Medina pentru a-i înfrunta pe musulmani.

 

Source Link

Views: 9