Notice: Function WP_HTML_Tag_Processor::set_modifiable_text was called incorrectly. SCRIPT text with an unrecognized content type cannot contain a SCRIPT tag. Apply the escaping appropriate for the content type. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.1.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6260

Calea de mijloc – partea a 2-a

Calea de mijloc

Se repetă şi versetele în care Allah Preaînaltul opreşte de la abandonarea căii de mijloc şi moderaţiei pentru a urma calea exagerării şi a extremismului:

 O, voi oameni ai Cărţii! Nu exageraţi în privinţa religiei voastre şi nu spuneţi despre Allah altceva decât adevărul! (An-Nisaa’ 4:171).moderatie

Spune: «O, voi oameni ai Cărţii! Nu treceţi în credinţa voastră peste adevăr şi nu urmaţi poftelor unor oameni care sunt rătăciţi de mai înainte şi care i-au adus întru rătăcire pre mulţi şi s-au abătut de la calea cea dreaptă(Al-Ma’idah 5:77)

 

Deci rămâi pe calea cea dreaptă, aşa cum ţi s-a poruncit, laolaltă cu cei care s-au căit împreună cu tine şi nu treceţi peste linişte (Hud 11:112).

Iar printre hadith-urile (relatări ale profetului Muhammad) nobile întâlnim următoarele afirmaţii:

                        ,,Feriţi-vă de întrecerea măsurii, fiindcă întrecerea măsurii i-a făcut să piară pe cei dinaintea voastră!

,,Nu fiţi aspri cu voi înşivă, căci Allah va fi aspru cu voi. Allah a fost aspru cu un neam ai căror fii au fost aspri cu ei înşişi!

,,Această religie este uşoară şi nimeni nu se va putea opune acestei religii, căci ea îl va învinge“.

,,Cea mai iubită religie de către Allah este religia tolerantă“.

                        Există, de asemenea, hadith-uri care poruncesc uşurarea lucrurilor atât pentru sine, cât şi pentru celelalte făpturi, precum următoarele: „Allah nu m-a trimis pe mine ca să aduc suferinţe şi nici ca să fiu neînduplecat, ci m-a trimis ca învăţător şi pentru a uşura lucrurile“.

Ci aţi fost trimişi ca să uşuraţi lucrurile şi nu aţi fost trimişi ca să le îngreunaţi“.

Uşuraţi lucrurile şi nu le îngreunaţi; vestiţi binele şi nu stârniţi aversiunea!“

Allah este Blând şi iubeşte blândeţea“.

Blândeţea dintr-un lucru nu face decât să-l împodobească, iar absenţa ei dintr-un lucru nu face decât să-l urâţească“.

Aş-Şatibi (un savant clasic al lumii islamice) a afirmat în lucrarea sa intitulată  „Potrivirile“:  „Oprirea de la asprime este într-atât de vestită în legea islamică, încât a devenit o normă categorică“.

 

 

 

______________

Sursa: Islamul și Toleranța, autor Ahmad Hasin, Editura Islamul AziSource Link

Views: 3

Multiculturalitatea în spațiul european – 1

 

Istoricii menționează primele contacte ale musulmanilor cu Europa ca fiind reprezentate de formarea statului musulman omeyad Andaluzia. Este conscut faptul că din sec. al VIII-lea și pînă în sec. al XV- lea, lumea islamică era superioară lumii creștine în cele mai multe aspecte. Nenumărați istorici, sociologi, cercetători și academicieni menționează rolul cel puțin însemnat al Islamului în renașterea civilizației Europene. Astfel că operele de artă inedite, centrele de traduceri ale operelor clasice din greaca veche în arabă, lucrările în diferite domenii ale savanților musulmani ai vremii, contribuția fundamentală în domenii precum medicina, geografia, astronomia, chimia, botanica, matematica au continuat să fie amintite până în zilele noastre. Statul Andaluzian rămâne în istorie și unul dintre puținele state care a reușit să creeze o adevărată comunitate interculturală în care creștini, musulmani și evrei au format o societate puternică cu principii indivizibile. A urmat mai târziu o perioadă în care și-a lăsat Imperiul Otoman amprenta multiculturalismului. În momentul de față Islamul în Europa se află tot în ascensiune prin fenomenul de imigrație al musulmanilor ce a început în anii ’50 – ’60. Din păcate, islamul nu a revenit în atenția Europei prin prisma științei, culturii, progresului civilizațional și a bunăstării, ci a început să fie eticheta terorismului. Atacul asupra Statelor Unite de la 11 septembrie 2001 a devenit punct de referință pentru întreaga lume, reprezentând momentul din care musulmanii au început să fie etichetați drept teroriști, violenți, radicali, extremiști. Atacurile teroriste din Madrid, Londra, Bali sau Istanbul au pătat destul de mult imaginea toleranței islamice și a conviețuirii interculturale.

La momentul acestor atacuri în Europa trăiau zeci de milioane de musulmani proveniți din diverse culturi, procentul lor diferind de la stat la stat. Dacă în 1950 în Europa trăiau 800.000 de musulmani, astăzi numărul lor se ridică la peste de 50.000.000 (conform statisticilor oferite de Federtația Organizațiilor Islamice din Europa).

Deși poate că în unanimitate musulmanii din Europa și-ar exprima dezacordul față de invadarea Irakului și a Afganistanului, tot la fel, în unamitate ar refuza să catalogheze guvernele respective guverne sioniste cruciate. Musulmanii au condamnat acele atacuri, cu atât mai mult cu cât cei care se pare că au săvârșit acele atacuri sunt considerați păcătoși conform Coranului și în niciun caz nu „eroici mujahedini”, iar atacul un atac terorist condamnabil, și nu un „atac militar slăvit” sau un „atac binecuvântat”.

uniunea europeanaPentru prevenirea radicalizării noului terorism în spaţiul UE au fost stabilite unele direcţii prioritare: dezvoltarea dialogului inter-cultural, în interiorul şi în afara spaţiului european; promovarea democraţiei, educaţiei şi prosperităţii economice în statele UE, dar şi în statele asistate de către aceasta; dezvoltarea unei strategii media şi de comunicare adecvate unei mai bune înţelegeri a politicii UE în domeniu.

Organizațiile islamice și comunitățile musulmane din Europa și din întreaga lume au condamnat atacurile teroriste într-o voce cu autoritățile europene, indiferent care au fost autorii lor sau pretextele care au orbit mintea și sufletele acelora care au crezut că prin aceste acte o cauză a lor va găsi soluția. Musulmanii din Europa sunt și ei vizați odată cu europenii de acest tip de atacuri care nu semnează în numele unei religii sau culturi anume, așa cum țintele lor se știe că nu sunt îndreptate asupra unor religii sau culturi anume.

 

Source Link

Views: 3

Primul îndemn – 1

 

F. Gulen

 

Comanda Divină de a proclama Islamul se deschide cu imperativul sublim iqra. Tradus de obicei ca recită, înseamnă de asemenea și repetă cu voce tare sau citește. Aceste vorbe sunt adresate umanității, deoarece Profetul (s.a.a.w.s) reprezintă umanitatea în relația ei cu Dumnezeu. Iqra este deci o comandă universală, o deschidere a fiecărui individ de a se depărta de imperfecțiune spre virtute și fericire atât în această lume cât și în cea care va urma.

primul verset din CoranIqra este poruncă de a citi semnele pe care Creatorul le-a plasat în creație pentru ca noi să putem înțelege Milostivenia Sa, Înțelepciunea și Puterea. Aceasta este comanda de a învăța, prin experiență și înțelegere, semnificația creației Lui. Cu cât învățăm mai mult să o citim, cu atât mai bine putem înțelege că lumea creată este un singur Univers al cărui frumusețe și armonie reflectă Tabla Păstrată (85:21) pe care este scris tot.

Fiecare ființă creată se aseamănă unui creion ce își înregistrează faptele. Dar numai oamenii pot citi ceea ce este scris. De aceea Coranul ne îndeamnă să citim și nu doar să privim. Noi trebuie să înțelegem creația, nu numai să experimentăm, așa cum se întâmplă cu toate celelalte creații.

Știința reprezintă studiul naturii, a modului în care funcționează Universul și a armoniei și principiilor ce guvernează toate interacțiunile. Știința se dezvoltă prin observare și clasificare, prin explicații și experimente. Ordinea balanțată, interrelaționarea delicată și dinamismul prolific nu pot fi atribuite șanselor (sau norocului). Logica ne dictează că numai o Ființă Supremă a creat și susține toate acestea.

Orice ordine sau sistem sunt concepute și decorate înainte de a fi instaurate. Gândește-te la Tabla Păstrată ca la un semn detaliat decorat, iar la Coran ca expunerea verbală a acestuia. Acestea fiind date, Universul poate fi considerat ca o reflectare a decorațiunii finale în lumea noastră. Datoria noastră este de a căuta și de a încerca să înțelegem sensul fiecărui lucru și facem acestea învățând din greșelile noastre.

 

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Views: 0