Tag: profetul Muhammed

EXEMPLUL DESAVARSIT AL PROFETULUI

EXEMPLUL DESAVARSIT AL PROFETULUI Simple invataturi si porunci de permis si interzis nu reprezinta fundatia bunului caracter in societate, pentru ca aceste lucruri singure nu sint suficiente ca sa dezvolte aceste calitati in firea omului. Un invatator poate simplist sa porunceasca a se face asta si a nu se face cealalta, iar societatea devine moralista. […]

EXEMPLUL DESAVARSIT AL PROFETULUI

Mohammed Islam Prophet by LIFE VOICE 690x431 EXEMPLUL DESAVARSIT AL PROFETULUISimple invataturi si porunci de permis si interzis nu reprezinta fundatia bunului caracter in societate, pentru ca aceste lucruri singure nu sint suficiente ca sa dezvolte aceste calitati in firea omului. Un invatator poate simplist sa porunceasca a se face asta si a nu se face cealalta, iar societatea devine moralista.

Invataturile de succes ale bunei purtari au nevoie de lung timp de implementare si atentie in aplicare. Invatarea nu poate avea succes daca exemplul pentru societate nu este unul de incredere, pentru ca o persoana cu caracter moral prost nu are cum sa lase o impresie buna in jurul sau.

Cea mai buna invatare este din partea acelui om a carui personalitate, si deci moralitate creaza admiratie printre cei din jur. Vor simti dorinta sa-l ovationeze pentru noblețea caracterului si vor simti o dorinta puternica de a-i urma exemplul de viata. Lumea ar simti instantaneu dorinta de a-i urma pasii.
Pentru a sadi si dezvolta semintele bunului comportament printre companioni, liderul trebuie sa aiba un caracter mai nobil si calitati mai bune decit acestia. Profetul insusi era cel mai bun exemplu de caracter bun, pentru a fi un bun model pentru urmasii sai. Inainte de a-i sfatui sa adopte un stil de viata moral, el planta semintele moralitatii printre companioni prin exemplul propriului sau comportament.

Abdullah ibn Amar a spus : « Trimisul lui Allah nu era nici fara maniere, nici nepoliticos. Obisnuia sa spuna ca cei mai buni dintre voi sint aceia cu cel mai bun caracter” (Bukhari)

Anas a spus : « L-am slujit pe Profet vreme de zece ani. Niciodata nu a zis « Of » (ca expresie a nemultumirii), nici nu m-a intrebat de ce am facut sau nu am facut un anume lucru” (Muslim)

Tot el a mai spus : « Mama mea obisnuia sa-l tina pe Profet de mina si sa-l duca pe unde voia ea. Daca cineva venea sa-i stringa mina, Profetul niciodata nu-si retragea mina din mina celuilalt pina cind acesta nu si-o retragea pe a lui, si niciodata nu-si indeparta privirea de la cel cu care vorbea pina cind acesta nu o indeparta. Si in intilniri nu statea niciodata in asa fel incit genunchii lui sa iasa in evidenta fata de cei ai companionilor » (Tirmidhi)

Aișah a spus : « Daca existau doua optiuni, Profetul o alegea pe cea mai usoara, cu conditia ca ea sa nu implice vreun pacat. Daca implica pacat, atunci el fugea cel mai departe de ea. Profetul nu s-a razbunat pe nimeni pe considerente personale. Insa daca era stirnita minia lui Allah, atunci si minia lui era stirnita. Trimisul lui Allah nu a batut pe nimeni cu mâinile lui : nici pe sotiile sale, nici pe servitori. Insa da, se lupta in razboaie in cauza lui Allah » (Muslim)

Anas a relatat : « Mergeam odata cu Profetul. Corpul ii era infasurat intr-o mantie groasă. Un arab a tras atit de tare de mantie, incit i-am putut vedea o parte a umarului si am fost ingrijorat de taria cu care acela a tras de ea. Arabul a spus : « O, Muhammad, da-mi partea mea din ceea ce Allah ti-a dat tie ». Profetul s-a intors catre el si a ris si a dat ordin ca sa-i fie facuta o donatie » (Bukhari)

Aishah a relatat ca Trimuisul lui Allah a spus : « Allah are inima buna. Ii plac cei cu inima buna. Iar rasplata ce o da pentru inima buna, El nu o da pentru o inima impietrita, nu, asemenea rasplata El nu da pentru nimic” (Muslim)

Intr-o alta relatare se spune : « Bunatatea in orice lucru il face pe acesta frumos. Si din orice lucru se ia bunatatea, el va deveni urit ».

Jarir a relatat ca Profetul a spus: “Rasplata pe care Allah o da pentru bunatatea inimii El nu o da pentru nesabuiti, iar cind Allah ia un supus printre cei aleși de EL, ii da bunatate. Acele familii unde nu e bunatate sint saracite de orice virtute. » (Tabarani)

Abdullah bin Harith a relatat ca nu a vazut pe nimeni care sa zimbeasca mai mult decit Trimisul lui Allah (Tirmidhi).

Aișah (radiyallahu anha) a fost intrebata ce facea Profetul acasa ? Ea a raspuns : « Ii servea pe cei de acasa, iar cind intra timpul de rugaciune facea ablutiune si mergea la rugaciune » (Muslim)

Anas a relatat : « Trimisul lui Allah avea cele mai bune maniere dintre toti oamenii. Aveam un frate adoptiv, al carui nume era Abu Umair. Avea o vrabiuta bolnava, pe care o chema Naghiyr. Trimisul lui Allah se juca cu el si il intreba « O, Abu Umair, ce s-a intimplat cu Naghiyr a ta ? » (Bukhari)

Dintre trasaturile Profetului, una era extreme de cunoscuta : aceea ca era un mare filantrop. Nu era niciodata zgircit. Era mereu curajos. Niciodata nu a intors spatele Adevarului. Era drept si inimos. In deciziile pe care le-a luat niciodata nu a comis excese sau nedreptati. Toata viata lui a fost sincer si de incredere.

 

Source Link

Views: 2

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed   Prima sărbătoare a sacrificiului, a profetului Muhammed  (Conform relatărilor autentice)   Profetul îi anunţase pe companionii săi că sărbătoarea începe prin rugăciune, şi aratase ca loc de rugăciune Musallah (spaţiul care înconjoară Moscheea din Medina). El trimise vorbă să se adune acolo toţi musulmanii – copii, bătrâni, femei (chiar […]

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

 

Prima sărbătoare a sacrificiului, a profetului Muhammed

 (Conform relatărilor autentice)

 

Profetul îi anunţase pe companionii săi că sărbătoarea începe prin rugăciune, şi aratase ca loc de rugăciune Musallah (spaţiul care înconjoară Moscheea din Medina). El trimise vorbă să se adune acolo toţi musulmanii – copii, bătrâni, femei (chiar şi cele aflate în perioada de menstruaţie, pentru a simţi şi ele bucuria sărbătorii, desi ele aveau sa nu participe la rugăciune).

Profetul atrasese atenţia asupra zilelor care preced Sărbătoarea Sacrificiului, spunând că nu există răsplată mai mare pentru faptele bune ca în primele zece zile din luna Dhul Hijjah si postul face parte dintre acestea. Profetul nu a pierdut niciodată postul acestor zile, a dat milostenie şi s-a căit mult. El a accentuat postul zilei ce precede sărbătoarea (ziua a 9-a din luna  Dhul Hijjah), menţionând că şterge păcatele anului trecut şi a celui ce urmează. Acestea fiind valabile doar pentrut cei care nu au plecat în pelerinaj.

 

În dimineaţa sărbătorii, Profetul s-a îmbrăcat cu cele mai frumoase haine şi a pornit spre Musallah salutându-i pe toţi cei din drum. A văzut că unii îşi sacrificaseră deja animalul.

Aceasta era prima sărbătoare a sacrificiului, iar companionii erau curioşi în legătură cu ce urma să se întâmple. Profetul s-a rezemat pe un toiag şi a spus următoarele „Azi, prima dată ne vom face rugăciunea, după care ne vom sacrifica animalele, iar cel care face astfel, implineste tradiţia noastra”, după care a condus rugăciunea de sărbătoare precum implinise rugăciunea Sărbătorii Postului.

Dupa aceasta, s-a aşezat pe un loc special amenajat pt khutba, aflat la o înălţime mai mare fata de  nivelul celorlalţi. A început khutba lăudându-l pe Allah, apoi a adus vorba la sacrificiul animalelor şi a spus astfel: „Fiul lui Adam nu face o faptă mai plăcută lui Allah în ziua de sacrificiu decât prin sacrificare. Coarnele animalului sacrificat, blana, copitele şi toate i se vor inturna [celui care sacrifica] drept fapte bune. Allah îi acceptă sacrificiul înainte ca săngele să atingă pământul. De aceea, acest lucru să va fie drag.

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

Cat priveste animalul taiat înainte de rugăciune, [sa stie ca] acela nu este sacrificiu; el să se ducă şi să sacrifice un alt animal.” Unul dintre companioni se ridică şi spune că el a intenţionat să-l taie mai repede penrtu a-l împărţi sărmanilor. Profetul i-a răspuns astfel: ”Animalul tău nu este acceptat ca sacrificiu.” Companionul a ramas tacut in legatura cu aceasta, insa a intrebat apoi daca poate sacrifica un taur care, deşi are 6 luni, arată ca de 1 an. Profetul i-a raspuns astfel: „Bine, sacrifică-l, dar asta e valabil doar pentru tine.” 071020130758096086917_2Profetul a coborat de la amvon în timp ce companionii îl pomeneau pe Allah.

După terminarea predicii, companionii s-au îndreaptat să-şi sacrifice animalele, aşa cum fusesera învăţaţi. Profetul alesese pentru aceea zi doi berbeci frumoşi care îi fusesera aduşi acolo.

Animalul trebuia să fie frumos, sănătos, întreg, pentru că urma să-i fie dăruit Celui mai Frumos. Profetul incepe sa le spuna companionilor să nu chinuie animalele, să îşi ascuta bine cuţitele si să fie atenti sa nu fie vazute de animale, să actioeze rapid pentru ca ele sa nu se chinuie. Profetul a luat primul berbec, l-a aşezat cu capul orientat spre qiblah, a verificat cuţitul fără să i-l arate animalului. Apoi s-a aplecat, şi spunând În numele lui Allah, Allah este cel mai Mare a taiat gâtul animalelor.

După unele relatări, intenţia facuta la primul sacrificiu a fost pentru Muhammed şi familia lui, iar intentia la cel de-al doilea a fost  pentru cei din comunitate care nu au putut să sacrifice.

Profetul a specificat că acest obicei este din tradiţia parintelui nostru Ibrahim.

Tot atunci le-a spus ca în maximum trei zile ei ar trebui să termine de împărţit carnea animalului. Dar în anii următori a revenit asupra acestei reguli şi le-a spus companilonilor că pot împărţi carnea oricând vor ei şi că pot să-şi şi oprească o parte din ea pentru că atunci musulmanii nu mai erau atât de sărmani. Cel mai potrivit ar fi ca acea carne a animalului să fie împărţită în 3 părţi, una pentru cei nevoiasi, una sa fie servita musafirilor veniti in vizita de sarbatoare, iar una poate fi păstrată pentru locuitorii casei.

 

 

______________________

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 4

CUVÂNTUL DE BUN RĂMAS

 Cuvantul de bun ramas al Profetului Muhammad   Rugându-se şi mulţumindu-I lui Allah, profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a spus la Arafah: „O, oameni! Ascultaţi-mi cu atenţie cuvintele, pentru că nu ştiu dacă vă voi mai întâlni într-o asemenea ocazie. O, oameni! Aşa cum priviţi această lună, această […]

 Cuvantul de bun ramas al Profetului Muhammad

Rugându-se şi mulţumindu-I lui Allah, profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a spus la Arafah:

„O, oameni! Ascultaţi-mi cu atenţie cuvintele, pentru că nu ştiu dacă vă voi mai întâlni într-o asemenea ocazie.

O, oameni! Aşa cum priviţi această lună, această zi, acest oraş ca fiind sacre, astfel priviţi viaţa şi proprietatea fiecărui musulman − ca o îndatorire sacră! Amintiţi-vă că veţi apărea într-adevăr în faţa lui Allah şi veţi răspunde pentru faptele voastre!

Înapoiaţi lucrurile păstrate ca zălog (amanet) proprietarilor de drept!

O, oameni! Soţiile voastre au anumite drepturi asupra voastră şi voi aveţi anumite drepturi asupra lor. Purtaţi-vă bine şi fiţi buni cu ele, căci ele sunt tovarăşele şi ajutoarele voastre! Rămâneţi fideli credinţei voastre şi nu vă însoţiţi cu şeitan!

O, oameni! Urmaţi-mă cu umilinţă, adoraţi-L pe Allah, împliniţi cele cinci rugăciuni zilnice, postiţi în luna Ramadan, daţi milostenie cu generozitate, iar dacă este posibil, duceţi-vă la Mekka! Toţi sunteţi fraţi între voi şi sunteţi egali. Niciunul nu e mai presus de celălalt decât prin devotamentul faţă de Allah şi prin fapte bune. Şi nu fiţi nedrepţi!

O, oameni! După mine nu va mai veni niciun profet şi nicio nouă religie nu se va mai naşte. Las în urma mea două lucruri: Coranul şi Sunna. Urmaţi-le şi nu vă veţi pierde drumul cel drept. Feriţi-vă de Satana şi protejaţi-vă religia! Transmiteţi cuvintele mele şi altora, pentru ca aceia la rândul lor să le transmită mai departe.

Allah, îmi eşti Martor că, iată, am împlinit mesajul Tău!”

Când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a terminat, următoarea revelaţie i-a venit:

„În ziua aceasta am desăvârşit religia voastră şi am împlinit harul Meu asupra voastră şi am încuviinţat Islamul ca religie pentru voi!” (Coran 5: 3).

    Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) relatează că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a zis: „Călăuzirea şi cunoaşterea cu care Allah m-a înzestrat se aseamănă cu o ploaie torenţială care a căzut peste o bucată de pământ. Partea fertilă a pământului absoarbe apa şi face să crească din abundenţă iarba şi plantele. O altă parte, care este goală (pe dinăuntru), reţine apa şi prin aceasta Allah îngăduie oamenilor să tragă foloase. Ei beau apă, adapă animalele şi sădesc seminţe. Dar ploaia cade şi pe o porţiune de teren uscat care nici nu reţine apa, nici nu îngăduie vegetaţiei să crească. Tot aşa se poate asemăna omul care înţelege religia lui Allah şi trage foloase din învăţătura cu care m-a trimis Allah, care învaţă şi le arată şi altora, precum şi omul care nici nu-şi ridică capul în această direcţie, nici nu acceptă călăuzirea lui Allah cu care am fost trimis.”

    „Ceea ce vă dăruieşte Trimisul primiţi, iar cele de la care vă opreşte, de la acelea opriţi-vă!” (Coran 59: 7);

    „Spune: «Dacă Îl iubiţi pe Allah, urmaţi-mă şi Allah vă va iubi şi vă va ierta păcatele voastre! Allah este Iertător şi Îndurător!»” (Coran 3: 31).

sursa: www.islamulazi.ro

Source Link

Views: 2