Tag: qurban

Sunt animalele marine interzise musulmanilor?

Sunt animalele marine interzise musulmanilor? Yusuf Al-Qardawi   Toate animalele marine sunt îngăduite ( halal )     Prin animalele marine avem în vedere toate animalele care trăiesc numai în apă. Toate sunt considerate îngăduite ( halal ), indiferent cum ar fi obţinute: fie că sunt luate din apă vii, fie că sunt luate moarte, […]

Sunt animalele marine interzise musulmanilor?

Yusuf Al-Qardawi

 

Toate animalele marine sunt îngăduite ( halal )

Moofushi_Kandu_fish

 

 

Prin animalele marine avem în vedere toate animalele care trăiesc numai în apă. Toate sunt considerate îngăduite ( halal ), indiferent cum ar fi obţinute: fie că sunt luate din apă vii, fie că sunt luate moarte, fie că plutesc. Aceste criterii sunt valabile atăt pentru peşti, cât şi pentru mamiferele marine, atât pentru câinele de mare, cât şi pentru porcul de mare şi celealte animale de mare, fără să aibă importanţă faptul dacă cel care le prinde sau le vânează este musulman sau nemusulman. Allah a fost îndurător cu robii Săi şi le-a îngăduit lor să mănânce toate soiurile de vieţuitoare care trăiesc în mare, fără nicio oprelişte şi fără să pună condiţia junghierii lor, aşa cum a pus pentru animalele de uscat. El i-a lăsat omului posibilitatea de a le ucide pe acelea dintre ele, evitând chinuirea lor în măsura în care este cu putinţă.

Allah Preaînaltul a grăit, arătându-se cu bunăvoinţă faţă de robii Săi:

 

’’ El este Cel care a supus marea, pentru ca voi să mâncaţi din ea carne proaspătă.’’ ( Al-Nahl: 14 )

 

Şi tot El a grăit:

 

’’Vânatul pe mare vă este îngăduit, iar mâncarea lui este pentru voi, ca şi pentru călătoi, merindă ’’ ( Al-Ma’ida : 96 ).

 

Şi Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul a avut încredere toate vieţuitoarele de mare, fără excepţie, căci a grăit:

 

’’ Şi Domnul tău nu uită niciodată! ’’ ( Maryam: 64 )

 

 

 

(extract din cartea „Permis şi Interzis în Islam”, autor Dr. Yusuf Al-Qardawi, cap. II „Lucrurile permise si interzise in viata credinciosului musulman”, Editura Islam, 1999, Liga Islamică şi Culturală din România)

Source Link

Views: 95

Obligația ritualului sacrificării

    Într-o relatare, Profetul Muhammad ne spune: „Îndepliniţi ritualul sacrificării! Aceasta este tradiţia tatălui vostru, Avram.” (hadis) Musulmanii secolului nostru sunt mai determinaţi decât musulmanii care au trăit în secolele trecute să îndeplinească ritualul sacrificării. Dincolo de condiţiile religioase, naţionale, culturale, economice, sociale şi familiale, există anumiţi factori care-i determină să îndeplinească acest mod de […]

 

 

kurbanÎntr-o relatare, Profetul Muhammad ne spune: „Îndepliniţi ritualul sacrificării! Aceasta este tradiţia tatălui vostru, Avram.” (hadis)

Musulmanii secolului nostru sunt mai determinaţi decât musulmanii care au trăit în secolele trecute să îndeplinească ritualul sacrificării. Dincolo de condiţiile religioase, naţionale, culturale, economice, sociale şi familiale, există anumiţi factori care-i determină să îndeplinească acest mod de a-şi arăta devotamentul faţă de Allah. În esenţa acestor factori stă „conştiinţa de a proteja religia”.

Factorii care-i determină pe musulmanii zilelor noastre să se mobilizeze şi să sacrifice cât mai multe animale sunt următorii:

  • Efortul de a însămânţa, de a extinde şi a-i face pe ceilalţi musulmani să conştientizeze că ritualul sacrificării este un simbol al Islamului care dă naştere numeroaselor beneficii individuale, familiale, sociale, economice şi spirituale.
  • În timpul zilelor Sărbătorii Sacrificiului nu există vreo faptă mai plăcută lui Allah decât îndeplinirea acestui ritual. Convingerea că pe lângă sacrificarea unui animal obligatoriu, sacrificăm şi altele facultativ, nu face altceva decât să intensifice dragostea lui Allah pentru credincioşi.
  • Intenţia de a beneficia de cât mai mult fapte bune, sacrificând mai multe animale decât suntem obligaţi să facem. Cheltuind bani pentru sacrificarea mai multor animale câştigăm titulatura de „persoane care cheltuie din avere pentru a-L mulţumi pe Allah”.
  • Avertizarea şi înştiinţarea musulmanilor, în special a acelora bogaţi, care fie din neştiinţă, ori din ignoranţă nu sacrifică un animal, despre responsabilitatea din punct de vedere religios de a îndeplini acest ritual. De asemenea, prin organizarea unor campanii de conştientizare, nouă ne revine datoria de a le oferi ocazia să recupereze cele trecute.
  • Gândul de a-i ajuta pe cei nevoiaşi, oferindu-le ocazia ca în zilele de sărbătoare să se adune în linişte, pace şi bucurie în jurul mesei îmbelşugate.
  • Întocmai ca Profetul Mohamed (saaws), să arătăm celor sărmani şi nevoiaşi compasiune şi să sacrificăm animale şi în numele lor.
  • Să dăm dovadă de fidelitate şi loialitate faţă de Profetul nostru, învăţaţii musulmani, apropiaţii noştri care au trecut în nefiinţă şi să sacrificăm animale pentru sufletele lor.
  • Scopul de sacrifica mai multe animale este acela ca în Ziua de Apoi să păşim pe Podul Sirat (deasupra Iadului).
  • A oferi bani pentru sacrificarea unui animal nu-i ajutăm numai pe ceilalţi, ci şi pe noi înşine.
  • Dorinţa de a spori numărul faptelor bune prin sacrificarea cât mai multor animale, bazându-ne pe o relatare făcute de Profetul Mohamed conform căreia „acela care sacrifică un animal câştigă tot atâtea fapte bune cât numărul firelor de păr de pe pielea animalului sacrificat.”
  • Crezul potrivit căruia nici carnea şi nici sângele animalului sacrificat nu vor ajunge la Allah. La El va ajunge doar evlavia celui care a sacrificat animalul şi drept urmare, acesta va câştiga mulţumirea Lui.

 

sursa: publicația Zaman

Source Link

Views: 1

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed   Prima sărbătoare a sacrificiului, a profetului Muhammed  (Conform relatărilor autentice)   Profetul îi anunţase pe companionii săi că sărbătoarea începe prin rugăciune, şi aratase ca loc de rugăciune Musallah (spaţiul care înconjoară Moscheea din Medina). El trimise vorbă să se adune acolo toţi musulmanii – copii, bătrâni, femei (chiar […]

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

 

Prima sărbătoare a sacrificiului, a profetului Muhammed

 (Conform relatărilor autentice)

 

Profetul îi anunţase pe companionii săi că sărbătoarea începe prin rugăciune, şi aratase ca loc de rugăciune Musallah (spaţiul care înconjoară Moscheea din Medina). El trimise vorbă să se adune acolo toţi musulmanii – copii, bătrâni, femei (chiar şi cele aflate în perioada de menstruaţie, pentru a simţi şi ele bucuria sărbătorii, desi ele aveau sa nu participe la rugăciune).

Profetul atrasese atenţia asupra zilelor care preced Sărbătoarea Sacrificiului, spunând că nu există răsplată mai mare pentru faptele bune ca în primele zece zile din luna Dhul Hijjah si postul face parte dintre acestea. Profetul nu a pierdut niciodată postul acestor zile, a dat milostenie şi s-a căit mult. El a accentuat postul zilei ce precede sărbătoarea (ziua a 9-a din luna  Dhul Hijjah), menţionând că şterge păcatele anului trecut şi a celui ce urmează. Acestea fiind valabile doar pentrut cei care nu au plecat în pelerinaj.

 

În dimineaţa sărbătorii, Profetul s-a îmbrăcat cu cele mai frumoase haine şi a pornit spre Musallah salutându-i pe toţi cei din drum. A văzut că unii îşi sacrificaseră deja animalul.

Aceasta era prima sărbătoare a sacrificiului, iar companionii erau curioşi în legătură cu ce urma să se întâmple. Profetul s-a rezemat pe un toiag şi a spus următoarele „Azi, prima dată ne vom face rugăciunea, după care ne vom sacrifica animalele, iar cel care face astfel, implineste tradiţia noastra”, după care a condus rugăciunea de sărbătoare precum implinise rugăciunea Sărbătorii Postului.

Dupa aceasta, s-a aşezat pe un loc special amenajat pt khutba, aflat la o înălţime mai mare fata de  nivelul celorlalţi. A început khutba lăudându-l pe Allah, apoi a adus vorba la sacrificiul animalelor şi a spus astfel: „Fiul lui Adam nu face o faptă mai plăcută lui Allah în ziua de sacrificiu decât prin sacrificare. Coarnele animalului sacrificat, blana, copitele şi toate i se vor inturna [celui care sacrifica] drept fapte bune. Allah îi acceptă sacrificiul înainte ca săngele să atingă pământul. De aceea, acest lucru să va fie drag.

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

Cat priveste animalul taiat înainte de rugăciune, [sa stie ca] acela nu este sacrificiu; el să se ducă şi să sacrifice un alt animal.” Unul dintre companioni se ridică şi spune că el a intenţionat să-l taie mai repede penrtu a-l împărţi sărmanilor. Profetul i-a răspuns astfel: ”Animalul tău nu este acceptat ca sacrificiu.” Companionul a ramas tacut in legatura cu aceasta, insa a intrebat apoi daca poate sacrifica un taur care, deşi are 6 luni, arată ca de 1 an. Profetul i-a raspuns astfel: „Bine, sacrifică-l, dar asta e valabil doar pentru tine.” 071020130758096086917_2Profetul a coborat de la amvon în timp ce companionii îl pomeneau pe Allah.

După terminarea predicii, companionii s-au îndreaptat să-şi sacrifice animalele, aşa cum fusesera învăţaţi. Profetul alesese pentru aceea zi doi berbeci frumoşi care îi fusesera aduşi acolo.

Animalul trebuia să fie frumos, sănătos, întreg, pentru că urma să-i fie dăruit Celui mai Frumos. Profetul incepe sa le spuna companionilor să nu chinuie animalele, să îşi ascuta bine cuţitele si să fie atenti sa nu fie vazute de animale, să actioeze rapid pentru ca ele sa nu se chinuie. Profetul a luat primul berbec, l-a aşezat cu capul orientat spre qiblah, a verificat cuţitul fără să i-l arate animalului. Apoi s-a aplecat, şi spunând În numele lui Allah, Allah este cel mai Mare a taiat gâtul animalelor.

După unele relatări, intenţia facuta la primul sacrificiu a fost pentru Muhammed şi familia lui, iar intentia la cel de-al doilea a fost  pentru cei din comunitate care nu au putut să sacrifice.

Profetul a specificat că acest obicei este din tradiţia parintelui nostru Ibrahim.

Tot atunci le-a spus ca în maximum trei zile ei ar trebui să termine de împărţit carnea animalului. Dar în anii următori a revenit asupra acestei reguli şi le-a spus companilonilor că pot împărţi carnea oricând vor ei şi că pot să-şi şi oprească o parte din ea pentru că atunci musulmanii nu mai erau atât de sărmani. Cel mai potrivit ar fi ca acea carne a animalului să fie împărţită în 3 părţi, una pentru cei nevoiasi, una sa fie servita musafirilor veniti in vizita de sarbatoare, iar una poate fi păstrată pentru locuitorii casei.

 

 

______________________

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 4