Tensiunea spirituală – 1

F. Gulen

 

Tensiunea spirituală (sau metafizică) este o atitudine interioară, un fel de răbdare în fața atracției spirituale și morale. În aspectul său pozitiv, acest lucru înseamnă că individul prezintă o dispoziție puternică, excepțională la tot ceea ce este bun și permis; el fiind preocupat de aceste lucruri și încercând mereu să le obțină.

Această tensiune spirituală mai are și alte înțelesuri: dorința de religie și de tot ceea ce este legat de ea, urmarea tuturor gândurilor și sentimentelor religioase într-un mod ascetic dar cu dragoste, devotamentul minții la religie, așa cum îndrăgostiții din poeziile mistice se gândesc mereu unul la altul; preocuparea de religie mereu și oriunde; tânjirea după religie pentru ca ea să devină “viața vieții”, așa cum tânjesc după regăsire doi îndrăgostiți după ce au stat separați mult timp. Înseamnă de asemenea a-i trezi pe toți și de a-i face să se gândească la sensul religiei, mai ales pe cei apropiați ție, considerând acest lucru un scop în această viață; suferința de dragul religie; stabilirea de sisteme sau instituții ce îi ajută pe oameni în a deveni slujitorii lui Dumnezeu și a te asigura că aceste sisteme continuă să funcționeze eficient; iubirea de Dumnezeu și de Profet mai mult decât orice altceva, precum și încleștarea sinceră de stilul de viață pe care Profetul (s.a.a.w.s) l-a adoptat.

În sens negativ, tensiunea sprituală înseamnă respingerea necredinței, a imoralității și a corupției; exprimarea acestei respingeri în mod constructiv; alungarea răului, a viciilor și a căilor destructive, dar și rezistența în fața tentațiilor și a păcatelor.

spiritualitateAcesta este modul în care tensiunea spirituală poate conserva vigoarea și vitalitatea credinței și stilul de viață al credincioșilor. Dacă cei credincioși au slăbiciuni, ei nu pot fi slujitori adevărați ai lui Dumnezeu, pentru că a îndeplini ceea ce Dumnezeu ordonă este posibil doar prin dorință arzătoare și eforturi mari de a stabili armonia, ordinea și sistemul pe care Dumnezeu Și-l dorește. Dacă ne lipsește perseverența și determinarea sau dacă ne lăsăm influențați de necredință și ne este imposibil să ne eliberăm de ele, atunci putem considera că ne-am pierdut tensiunea spirituală. Adevărații credincioși nu pot păși spre căi greșite și tensiunea los spirituală trebuie să fie maximă, precum iubirea și dorința de credință.

În Hadis sunt precizate metodele prin care putem păstra această tensiune. Printre multe altele, se găsesc următoarele: “Nici unul dintre voi nu poate fi credincios decât atunci când mă veți iubi mai mult decât vă iubiți părinții și copiii” și “Sunt trei lucruri care vă pot face să gustați din dulceața credinței adevărate: atunci când Dumnezeu și Profetul Lui vă sunt mai dragi decât orice altceva, când iubirea pentru cineva este numai de dragul lui Dumnezeu, și când necredința este pentru voi ca și cum ați sări în foc.”

Acei ce au puterea de a găsi aceste trei lucruri în conștiința lor sunt cei conștienți că sunt credincioși. Interesul, iubirea și relația unui individ cu Dumnezeu și cu Profetul Său trebuie să fie mai puternice decât cele naturale, înnăscute. Spunem acestea în lumina logicii, a motivației, a gândiri și a judecății. De fapt, interesul și atașamentul nostru față de Dumnezeu și de Profet sunt doar o expresie a meditării și a percepției, a căutării și a găsirii. Nici un alt lucru nu este de preferat acestei iubiri dacă o putem găsi în conștiința noastră prin gândire și meditație, și este prima calitate a celor care au gustat dulceața credinței.Source Link

Views: 2

Tensiunea spirituală – 3

 

F. Gulen

Menținerea tensiunii spirituale este mai grea decât obținerea ei. De aceea este nevoie de perseverență și hotărâre pentru a o câștiga. Tensiunea încetează treptat din cauza obișnuinței și familiarizării. Credincioșii se pot obișnui cu acel lucru pentru care ei luptă și deci se plictisesc de el. Uneori egoismul, pasiunea, ambiția, invidia, lăcomia, avariția, iubirea de putere și de poziție socială, comoditatea și letargia le înnăbușesc entuziasmul și dorința de a servi căii lui Dumnezeu. O asemenea dezvoltare poate duce la pierderea calităților spirituale deja acumulate și la o voință blocată. Fără tensiune spirituală activă, credincioșii nu Îi pot servi lui Dumnezeu, Islamului și celorlalți oameni.

Din fericire, există oameni în jurul nostru care ar trebui lăudați pentru că sunt bune exemple în acest sens. De exemplu,nu voi uita niciodată răspunsul unei asemenea persoane atunci când am întrebat-o dintr-un anume motiv dacă a stat acasă pentru câteva zile: ” Nu stau niciodată acasă dacă am de îndeplinit o sarcină.”

Doctorii prescriu medicamente și vaccinuri pentru diferite boli și ne sfătuiesc să le urmăm îndeaproape, chiar dacă vrem sau nu. Noi urmăm aceste sfaturi medicale pentru a ne rezolva problemele fizice. Nu ar trebui să fim mai atenți la ceea ce ne este prescris pentru afecțiunile noastre spirituale? Cum am putea noi conserva această tensiune spirituală și a ajunge la rangul Profetului (s.a.a.w.s) și cel al Companionilor săi dacă nu ne îndreptăm atenția spre aceste lucruri?

Am câteva recomandări:

Nu sta singur, căci “lupul va devora oaia ce stă departe de turmă.” Cei ce stau separați de prieteni sau de congregația lor, sunt ușor de acaparat de către Satan. Declinul lor începe atunci când aceștia se lamentează asupra a ceea ce nu au putut realiza. Oricum, la scurt timp ei vor critica faptele prietenilor lor, o atitudine ce înrăutățește totul treptat până când ei ajung să nege scopul și idealurile cauzei și spun că ceea ce se întâmplă este neadecvat sau nu este necesar. Când este atins acest punct, asemenea oameni se află în pericolul de a se pierde pe ei înșiși.

Caută mereu căi noi de a-ți extinde cunoașterea și înțelegerea, mai ales cunoașterea spirituală, și continuă să cauți mereu și să afli lucruri noi. Dumnezeu ne-a deschis Universul precum o carte și a trimis Profeții și Cărți Divine care să ne învețe despre el. Nenumărați învățați și erudiți au trudit în a căuta cunoașterea și înțelepciunea, în a înțelege și a explica aceste cărți ale Legilor (Shari’a) și cartea creației. Precum albinele colecteză mierea din mii de flori, așa și ei au contribuit la producerea mierii în stupii cunoașterii. Totul trebuie studiat cu atenție și evaluat ca întâmplări ce se petrec în concordanță cu cererile și scopul Înțelepciunii Divine. Dacă am fi capabili să facem acest lucru, am putea considera că acționăm în armonie cu Divinitatea. Cei ce nu pot face asta își pierd vitalitatea căzând în corupție, devenind ineficaci.

Contemplarea morții este un factor important. A muri înainte de timpul care îți este prescris reprezintă un mod de a descoperi adevărata viață. Stoparea ambițiilor lumești ce ne obosesc la maxim este posibilă doar prin moarte, prin a înțelege că adevărații noștri prieteni ne așteaptă acolo și că adevărata fericire există dincolo de mormânt.

spiritualitateIdealul nostru cel mai mare nu este să ajungem la prietenul nostru drag (Profetul), la Paradis și la Frumusețea Divină? Ar trebui să facem tot posibilul să nu renunțăm niciodată la a lupta pentru asta. Îmi plac foarte mult caii și folosesc comparația cu caii pentru a descrie oamenii care urmează calea lui Dumnezeu. Un cal nu spune niciodată că este obosit și nu oferă scuze pentru a nu mai alerga; aleargă până când inima i se oprește și apoi moare. Moartea este scuza lui de a nu mai alerga. Toți cei dintre noi care luptăm pentru Cauza Lui ar trebui să fim precum caii- să alergăm spre calea lui Dumnezeu, fără pauză, fără scuză, până la moarte.

Alege-ți un prieten care te va ridica atunci când vei fi jos și te va preveni în momentele grele. Asemenea prieteni vor observa moleșirea noastră și ne vor ridica prin sfaturi și avertismente. Deși ar fi puțin incomodă la început, această sugestie te va ajuta foarte mult.

În momentul în care simți o moleșire, o suferință în inima ta, o lipsă de entuziasm, vorbește cu prietenul tău și spune-i ceea ce ți se întâmplă deoarece el te va ajuta să îți revii, salvându-te de la situații chiar mai dureroase și înlocuindu-ți durerea cu plăcerea spirituală. Am apelat adesea la o asemenea persoană, mai tânără decât mine, o persoană care a fost studentul meu, iar sugestiile lui întotdeauna mi-au fost de folos. Oricine poate forma o astfel de legătură, dacă este gratuită și în numele lui Dumnezeu.

Există un proverb ce spune: “Bate fierul cât e cald.” Acest proverb se aplică celor ce Îi servesc lui Dumnezeu. Este un criteriu psihologic acela că suntem mai mult interesați de afacerile noastre decât ale celor din jur, căci chiar dacă acestea sunt importante în principiu, ne afectează doar pe plan secundar și indirect. Toți ar trebui să ne asumăm răspundere și sarcini, mai mari sau mai mici asupra sarcinilor ce le avem de îndeplinit.

Atâta timp cât urmăm aceste sugestii cu adevărat, in sha Allah ne vom conserva și ne vom întări tensiunea spirituală.Source Link

Views: 0

Femeile musulmane – trecut si prezent part 1

Femeile musulmane – trecut si prezent part 1

 

De exemplu, Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obișnuia să primească delegații de femei care își prezentau cazurile lui. Printre ele se afla Asma bint Yazid al-Ansari, care era o femeie directă. Ea obișnuia să vorbească și să argumenteze în numele femeilor musulmane, prietenele ei, și Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obișnuia să o încurajeze și își exprima admirația pentru personalitatea ei puternică.15 Soțiile lui, în special Umm Salama și Aișa (Allah să fie mulțumit de ele!) nu au ezitat niciodată să întrebe ce le preocupa și să își expună gândurile, oricând simțeau că e necesar; și Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a admirat această atitudine.

De fapt, odată, el s-a bazat pe sfatul uneia dintre soțiile sale, Umm Salama, pentru a rezolva o problemă care dezorientase musulmanii într-un punct crucial în istoria islamică. Umm Salama, cu înțelepciunea, prudența și buna judecată l-a ajutat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) să rezolve problema, astfel evitând o situație care ar fi divizat comunitatea și ar fi slăbit misiunea Profetului.

Aișa (Allah să fie mulțumit de ea!), renumită pentru inteligența și spiritul ei, a fost învățată de către Profet să întrebe, discute, argumenteze și să corecteze. Când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a părăsit această lume, ea deja devenise o mare savantă și obținuse poziția de judecător religios. Arwa ibn Zubayr spune: „Nu am văzut pe cineva care să cunoască mai bine Coranul, dintre cele permise și interzise, dintre cele obligatorii, dintre cele ale jurisprudenței, dintre cele ale medicinii, dintre cele ale poeziei, dintre cele lingvistice, dintre geneaologie decât Aișa (Allah să fie mulțumit de ea!).

Ea a fost acceptată ca o autoritate religioasă pe timpul califatului lui Abu Bakr, Omar și Osman (Allah să fie mulțumit de ei!). Ei obișnuiau să o consulte foarte des și să îi ceară sfatul dacă erau puși în fața unor chestiuni dificile. Dacă ei nu erau de acord cu ea, soluția pe care ea o recomanda se dovedea a fi cea corectă și atunci era acceptată. De asemenea, a dat un verdict în favoarea unui companion împotriva altuia și la un moment dat ea i-a criticat și corectat. Abu Musa al-Așari spune: „Nu ne contraziceam niciodată asupra unui hadis fără a merge la Aișa și a găsi rezolvare și răspuns la ea.” Elocvența și calitățile ei au fost descrise cu următoarele cuvinte: „Am auzit discursurile califilor Abu Bakr, Omar, Osman și Ali. Dar cuvintele care ies dingura Aișei au o calitate și o excelență care nu există în cuvintele  altcuiva”.

Femeile musulmane – trecut si prezent part 1

01 primrose kdn8j7 Femeile musulmane - trecut si prezent part 1Hafsa, fiica celui de-al doilea calif Omar (Allah să fie mulțumit de el!) și una dintre soțiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost de asemenea foarte activă în chestiunile publice. Înțelegerea și orientarea ei erau foarte des căutate de către companioni. De exemplu, odată, tatăl ei a consultat-o înainte de a lua o decizie referitoare la limita timpului pe care un bărbat putea să stea departe de soția sa. (De asemenea, după consultările cu alte femei, el ori a modificat sau anulat decizii pe care le considera contra intereselor femeilor.)

Hafsa, mai mult, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația politică imediat următoare după asasinarea tatălui ei. Pe când el era pe patul de moarte, ea l-a grăbit pe fratele ei Abdullah să discute chestiunea cu tatăl lor și să asigure o tranziție lină și pașnică. De asemenea, a jucat un rol crucial în convingerea fratelui ei, care nu dorea să se implice în conflictul care izbucnise între Ali și Muauiyah, să participe la arbitrajul care fusese stabilit pentru a discuta conflictul și a-l soluționa pașnic și amiabil.Source Link

Views: 2