Tag: religie

Toleranța religioasă – part 2

Toleranța religioasă – part 2

A. Hussain

 

Exista numeroase tablouri si marturii, dovezi, intamplari si documente care confirma adevarul spiritului de toleranta al Islamului in relatiile cu lumea, cu oamenii si cu natiunile, in decursul intregii istorii, si cu deosebire in relatiile cu adeptii crestinismului si iudaismului.

Toleranta in Islam este un principiu adevarat, religios si de drept al dogmei Islamului, al musulmanilor si al gandirii coranice, el fiind mentionat in Cartea sacra (Coranul cel Sfant), in traditia despre Profet (As-Sunna an-nabawiyya) si fiind consacrat de modul de viata al primilor musulmani.

Allah Preainaltul a grait :

Spune : ‘O, voi oameni ai Cartii, veniti la un cuvant comun intre noi si voi : sa nu credem decat in Allah, sa nu punem nimic in rand cu El si sa nu luam unii pe altii drept divinitati, in afara de Allah. Apoi, daca ei vor intoarce spatele, spuneti-[le] : Mrturisiti [cel putin] ca noi suntem supusi  divinitatii unice’ ».

Tot Allah Preinaltul a grait :

‘Si de-ar fi voit Domnul tau, toti cei de pe pamant ar fi crezut laolalta ! Si oare tu ii silesti pe oameni sa fie credinciosi ?

Si a mai grait Allah Preainaltul :

‘Nu este cu putinta silirea la credinta ! Razvedita este deosebirea dintre calea cea dreapta si ratacire.

Si Allah Preainaltul a mai grait :

‘Si [adu-ti aminte] cand Iisus, fiul Mariei, a zis : ‘O fii ai lui Israel ! Eu sunt Trimisul lui Allah la voi, intarind Tora de dinainte de mine si vestind un trimis ce va veni dupa mine si al carui nume este Ahmad !’

Si a grait Allah Preainaltul, adresandu-se ‘oamenilor Cartii’ (Ahl al- Kitab), spunandu-le lor sa nu exagereze in privinta religiei sau a fanatismului sau in urmarea acelora care au fost mai inainte rataciti de la calea cea dreapta, calea adevarului, dreptatii, credintei in Allah si egalitatii :

« Spune : ‘O, voi oameni ai Cartii ! Nu treceti in credinta voastra peste adevar si nu urmati poftelor unor oameni care sunt rataciti, de mai inainte, si care i-au adus intru ratacirepe multi si s-au abatut de la calea dreapta ! ‘ »

Iar referindu-se la necesitatea respectarii tuturor  profetilor si trimisilor, fara nici o discriminare intre ei, la necesitatea ca musulmanul si credinciosul in Allah sa-i recunoasca pe toti profetii si trimisii si sa recunoasca unicitatea lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, El a grait astfel :

« Aceia care nu cred in Allah si in trimisii Sai, si vor sa-L separe pe Allah de trimisii Sai, zicand » ‘Noi credem in unii dintre ei, dar nu credem in altii » si voiesc sa gaseasca un drum de mijloc,/aceia sunt intradevar necredinciosi si pentru cei necredinciosi am pregatit Noi pedeapsa rusinoasa./ Acelora care cred in Allah si in trimisii Sai si nu fac deosebire intre ei [ intre trimisi ], acelora le vom darui rasplata cuvenita lor, caci Allah este Iertator si Indurator ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

« Pentru aceia care il urmeaza pe Trimis, profetul neinvatat, despre care se afla scris la ei in Tora si in Evanghelie. »

si a mai grait Allah Preainaltul :

« Sunteti cea mai buna comunitate care s-a ivit pentru oameni. Voi porunciti ceea ce este drept si opriti ceea ce este nedrept si credeti in Allah ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

Allah nu va opreste sa faceti bine acelora care nu au luptat impotriva voastra, din pricina religiei, si nu v-au alungat din caminele voastre si nici sa fiti nedrepti cu ei caci Allah ii iubeste pe cei drepti./Insa va opreste sa-i luati ca aliati pe aceia care au luptat impotriva voastra, din pricina religiei,si v-au alungat din caminele si au ajutat la alungarea voastra. Iar aceia care si-i iau ca aliati sunt nelegiuiti ».

Si tot Allah Preainaltul a grait:

« Astfel noi am fi facut din voi o comunitate cumpatata, pentru ca sa fiti martori in legatura cu oamenii si pentru ca Profetul sa fie martor in legatura cu voi ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

« Avraam nu a fost nici un iudeu, nici un crestin.El a fost credincios adevarat si intrutotul supus [ lui Allah si nu a fost dintre cei care fac semeni ».

si tot Allah Preainaltul a grait :

« O, oameni ai Cartii ! A venit la voi Trimisul Nostru ca sa va arate multe lucruri din cele pe care voi le-ati ascuns din Scriptura, trecand peste multe altele. V-au venit voua o lumina si o Carte limpede de la Allah ».

Si tot Allah Preainaltul a grait :

« Si spune celor carora li s-a dat Scriptura, precum si celor in nestiinta : « Voi ati imbratisat Islamul ? » Si daca primesc Islamul, sunt bine calauziti, iar daca nu voiesc, datoria ta este transmiterea [ mesajului ] si Allah este cel Care ii Vede Bine pe robii Sai ».

Si a mai grait Allah Preainaltul :

« Iar aceia de dupa ei, carora le-a fost daruita Carte aspre mostenire, sunt in mare indoiala in privinta ei./ De aceea cheama-i tu [ pe oameni ] si mergi pe calea cea dreapta – asa cum ti s-a poruncit – si nu urma poftelor lor ! si spune : « Cred in toate scripturile pe care ;e-a trimis Allah ! Mi s-a poruncit mie sa judec cu dreptate intre voi. Allah este Domnul nostru si Domnul vostru. Faptele noastre sunt ale noastre si faptele voastre sunt ale voastre. Nu este cearta intre noi, Allah ne va aduna pe noi, caci la El este intoarcerea ! » 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAziSource Link

Views: 2

Toleranța religioasă – part 1

Toleranța religioasă – part 1

A. Hussain

 

 

10Toleranta religioasa in Islam a fost si este, de aproape cinsprezece veacuri, o realitate esentiala, incontestabila a Coranului si o marturie a Traditiei despre Profet (Sunna) si a Islamului, o realitate permanenta a dogmei, a Islamului si a musulmanilor, o realitate istorica si contemporana cunoscuta si stabila, devenita axioma a Islamului si a propovaduirii lui.

Se stie ca toleranta islamica cea buna, toleranta cea generoasa, insotita de virtutile morale, de blandete, de iertare, de ingaduinta, de tratamentul bun si de prietenia si tovarasia buna, a devenit una din trasaturile de seama ale Islamului si ale musulmanilor, din calitatile conduitei musulmanilor si propovaduitorilor, conducatorilor si comerciantilor lor.

Nu suntem departe de adevar, ci dimpotriva, afirmam numai adevarul atunci cand spunem ca toleranta in Islam fata de nemulsumanii aflati sub protectia statelor musulmane (ahl az-zimma) este un motiv principal si un factor puternic si important al stragerii a milioane de oameni sub stindardul acestei religii unice, a acestei doctrine monoteiste, fiindca toleranta, modestia, blandetea, apropierea, convietuirea, prietenia pe care, musulmanii le manifesta fata de ceilalti din statul islamic, societatea islamica si propovaduitorii musulmani sunt tot atatea calitati care i-au determinat pe multi sa imbratiseze Islamul de buna voie, din convingere, credinta si dupa chibzuinta, sa adopte Islamul impreuna cu valorile cuceririlor islamice eliberatoare si civilizatoare, impreuna cu propovaduitorii din diverse tari si din diverse epoci.

Exista si alti factori care au favorizat raspandirea Islamului, cresterea numarului celor care l-au imbratisat, adunarea multor oameni sub stindardul si crezul « Nu exista nici o alta divinitate in afara de Allah, iar Muhammad este Trimisul lui Allah ».Aceasta se datoreaza si propovaduitorilor Islamului, invatatilor sai, simbolurilor sale, califilor sai, barbatilor sai si comerciantilor musulmani care au fost pilda inalta de conduita etica si ravnei propovaduitorului musulman al lui Allah.

Acesti propovaduitori luptatori si mandri, care s-au caracterizat prin calitati morale inalte, printr-o conduita frumoasa, daruiti de Allah cu pricepere, indemanare, inteligenta, avant, entuziasm, curaj deosebit, capacitate de a risca si de a se sacrifica pe calea lui Allah, au avut un rol deasebit in proclamarea cuvantului lui Allah, a adevarului si dreptatii, in inaltarea stindardului Islamului si al monteismului in cele mai indepartate zari ale pamantului.

Islamul s-a raspandit rapid si pe scara larga, gratie cuceririlor islamice, influentei conducatorilar campaniilor de cuceriri, comportamentului ideal, corect fata de toata lumea indivizi si comunitati -, fata de adeptii tuturor religiilor si credintelor.

Asadar, Islamul s-a raspandit gratie propovaduitorilor, eforturilor invatatilor, ca urmare a vecinatatii dialogului, comertului, calatoriilor, participarii, inrudirii prin casatorie, contactului cu celelalte popoare si natiuni. Islamul s-a raspandit datorita comportamentului ales, relatiilor bune, trasaturilor de caracter deosebite, prieteniilor frumoase prin care s-au caracterizat musulmanii, Nemusulmanii aflati sub protectia statelor musulmane, adeptii la alte credinte, paganii si altii au fost profund impresionati de inaltele trasaturi etice ale musulmanilor si au gasit in Islam raspuns la cautarile lor si pentru sperantele lor. Islamul a pus capat nedumeririi si nelinistii lor, datorita realismului, simplitatii, maleabilitatii, claritatii pe care le-au gasit in Islamul care raspundea legilor firii si nevoilor omului, intrunind spiritul si materia, aceasta lume si Lumea de Apoi, ratiunea si sentimentele.

Cele mentionate in Coran si in Traditia despre Profet (As-Sunna an-nabawiyya), cele proclamate de musulmani si de propovaduitorii lui sunt spre binele omului si in interesul lui, pentru a raspunde tuturor nevoilor sale, pentru fericirea  lui in aceasta viata si in Lumea de Apoi.

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul AziSource Link

Views: 1

Rromii și Creștinismul

Rromii și Creștinismul

Rromii și Creștinismul: O Relație Istorică și Spirituală

Originea relației dintre rromi și creștinism

Legătura rromilor cu creștinismul datează încă din perioada migrației lor în Europa, în jurul secolelor XIV-XV. Odată stabiliți în țările europene, rromii au intrat în contact cu diverse forme de creștinism:

  • Ortodoxismul în estul Europei.
  • Catolicismul în Europa de Vest și Centrală.
  • Protestantismul în zonele nordice și centrale.

În multe cazuri, convertirea rromilor la creștinism a fost facilitată de biserici locale sau a fost impusă de autoritățile vremii. Cu toate acestea, rromii și-au păstrat anumite elemente culturale distincte, fuzionându-le cu credințele creștine.

Creștinismul în viața spirituală a rromilor

Biserica și comunitatea

Biserica joacă un rol central în viața spirituală și socială a rromilor. Multe comunități rrome participă activ la slujbe, sărbători religioase și ritualuri creștine. Botezul, nunțile și înmormântările sunt ceremonii esențiale în care creștinismul este profund integrat în tradițiile rrome.

Sărbătorile religioase

Rromii celebrează cu entuziasm sărbătorile creștine majore, cum ar fi Paștele, Crăciunul și Rusaliile. Aceste ocazii sunt adesea marcate prin reuniuni de familie, mese festive și cântece tradiționale.

Credințe și superstiții

Deși sunt creștini, mulți rromi păstrează și elemente ale credințelor străvechi, cum ar fi superstițiile legate de noroc, spirite și purificare. Acestea coexistă adesea cu dogmele creștine, reflectând o sinteză unică între religie și tradiție.

Rolul misionarilor și al organizațiilor religioase

În secolul XX, diverse organizații religioase și misionari creștini au început să lucreze intens cu comunitățile rrome. Aceste inițiative au avut scopul de a:

  • Răspândi mesajul creștinismului.
  • Oferi sprijin spiritual și material.
  • Promova integrarea socială și educația.

Printre cele mai active grupuri se numără bisericile evanghelice și penticostale, care au înregistrat o creștere semnificativă în rândul rromilor. Aceste biserici pun accent pe experiențe spirituale intense, cântări și participare comunitară, aspecte care rezonează puternic cu cultura rromă.

Influența creștinismului asupra culturii rrome

  • Muzica religioasă: Rromii au adus o contribuție remarcabilă la muzica religioasă creștină. Cântările lor, adesea acompaniate de instrumente tradiționale, reflectă bucuria, suferința și speranța comunității.
  • Valori morale: Creștinismul a influențat profund valorile morale ale rromilor. Respectul pentru familie, ajutorul reciproc și credința în Dumnezeu sunt piloni esențiali ai vieții lor.
  • Arta și simbolurile religioase: Multe comunități rrome folosesc simboluri creștine, cum ar fi crucile, în decorațiunile lor artistice sau pe monumentele funerare.

Provocările rromilor creștini

Deși creștinismul a fost o sursă de sprijin spiritual, rromii creștini se confruntă cu anumite provocări:

  • Discriminarea: În unele cazuri, rromii sunt excluși chiar și din comunitățile religioase pe motive de prejudecăți.
  • Accesul limitat la biserici: În zonele rurale, lipsa infrastructurii poate împiedica participarea la viața religioasă.
  • Conflictul între tradiție și religie: Unele practici tradiționale pot intra în conflict cu dogmele stricte ale anumitor confesiuni creștine.

Concluzie

Relația dintre rromi și creștinism este una complexă și profundă, bazată pe o fuziune între credințele tradiționale și valorile religioase creștine. De-a lungul istoriei, această legătură a contribuit la formarea unei identități spirituale unice, care continuă să joace un rol esențial în viața rromilor. Înțelegerea acestei relații poate fi un pas important spre promovarea respectului și dialogului intercultural.

Views: 5