Tag: sacrificiu

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed   Prima sărbătoare a sacrificiului, a profetului Muhammed  (Conform relatărilor autentice)   Profetul îi anunţase pe companionii săi că sărbătoarea începe prin rugăciune, şi aratase ca loc de rugăciune Musallah (spaţiul care înconjoară Moscheea din Medina). El trimise vorbă să se adune acolo toţi musulmanii – copii, bătrâni, femei (chiar […]

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

 

Prima sărbătoare a sacrificiului, a profetului Muhammed

 (Conform relatărilor autentice)

 

Profetul îi anunţase pe companionii săi că sărbătoarea începe prin rugăciune, şi aratase ca loc de rugăciune Musallah (spaţiul care înconjoară Moscheea din Medina). El trimise vorbă să se adune acolo toţi musulmanii – copii, bătrâni, femei (chiar şi cele aflate în perioada de menstruaţie, pentru a simţi şi ele bucuria sărbătorii, desi ele aveau sa nu participe la rugăciune).

Profetul atrasese atenţia asupra zilelor care preced Sărbătoarea Sacrificiului, spunând că nu există răsplată mai mare pentru faptele bune ca în primele zece zile din luna Dhul Hijjah si postul face parte dintre acestea. Profetul nu a pierdut niciodată postul acestor zile, a dat milostenie şi s-a căit mult. El a accentuat postul zilei ce precede sărbătoarea (ziua a 9-a din luna  Dhul Hijjah), menţionând că şterge păcatele anului trecut şi a celui ce urmează. Acestea fiind valabile doar pentrut cei care nu au plecat în pelerinaj.

 

În dimineaţa sărbătorii, Profetul s-a îmbrăcat cu cele mai frumoase haine şi a pornit spre Musallah salutându-i pe toţi cei din drum. A văzut că unii îşi sacrificaseră deja animalul.

Aceasta era prima sărbătoare a sacrificiului, iar companionii erau curioşi în legătură cu ce urma să se întâmple. Profetul s-a rezemat pe un toiag şi a spus următoarele „Azi, prima dată ne vom face rugăciunea, după care ne vom sacrifica animalele, iar cel care face astfel, implineste tradiţia noastra”, după care a condus rugăciunea de sărbătoare precum implinise rugăciunea Sărbătorii Postului.

Dupa aceasta, s-a aşezat pe un loc special amenajat pt khutba, aflat la o înălţime mai mare fata de  nivelul celorlalţi. A început khutba lăudându-l pe Allah, apoi a adus vorba la sacrificiul animalelor şi a spus astfel: „Fiul lui Adam nu face o faptă mai plăcută lui Allah în ziua de sacrificiu decât prin sacrificare. Coarnele animalului sacrificat, blana, copitele şi toate i se vor inturna [celui care sacrifica] drept fapte bune. Allah îi acceptă sacrificiul înainte ca săngele să atingă pământul. De aceea, acest lucru să va fie drag.

Sarbatoarea Sacrificiului cu Profetul Muhammed

Cat priveste animalul taiat înainte de rugăciune, [sa stie ca] acela nu este sacrificiu; el să se ducă şi să sacrifice un alt animal.” Unul dintre companioni se ridică şi spune că el a intenţionat să-l taie mai repede penrtu a-l împărţi sărmanilor. Profetul i-a răspuns astfel: ”Animalul tău nu este acceptat ca sacrificiu.” Companionul a ramas tacut in legatura cu aceasta, insa a intrebat apoi daca poate sacrifica un taur care, deşi are 6 luni, arată ca de 1 an. Profetul i-a raspuns astfel: „Bine, sacrifică-l, dar asta e valabil doar pentru tine.” 071020130758096086917_2Profetul a coborat de la amvon în timp ce companionii îl pomeneau pe Allah.

După terminarea predicii, companionii s-au îndreaptat să-şi sacrifice animalele, aşa cum fusesera învăţaţi. Profetul alesese pentru aceea zi doi berbeci frumoşi care îi fusesera aduşi acolo.

Animalul trebuia să fie frumos, sănătos, întreg, pentru că urma să-i fie dăruit Celui mai Frumos. Profetul incepe sa le spuna companionilor să nu chinuie animalele, să îşi ascuta bine cuţitele si să fie atenti sa nu fie vazute de animale, să actioeze rapid pentru ca ele sa nu se chinuie. Profetul a luat primul berbec, l-a aşezat cu capul orientat spre qiblah, a verificat cuţitul fără să i-l arate animalului. Apoi s-a aplecat, şi spunând În numele lui Allah, Allah este cel mai Mare a taiat gâtul animalelor.

După unele relatări, intenţia facuta la primul sacrificiu a fost pentru Muhammed şi familia lui, iar intentia la cel de-al doilea a fost  pentru cei din comunitate care nu au putut să sacrifice.

Profetul a specificat că acest obicei este din tradiţia parintelui nostru Ibrahim.

Tot atunci le-a spus ca în maximum trei zile ei ar trebui să termine de împărţit carnea animalului. Dar în anii următori a revenit asupra acestei reguli şi le-a spus companilonilor că pot împărţi carnea oricând vor ei şi că pot să-şi şi oprească o parte din ea pentru că atunci musulmanii nu mai erau atât de sărmani. Cel mai potrivit ar fi ca acea carne a animalului să fie împărţită în 3 părţi, una pentru cei nevoiasi, una sa fie servita musafirilor veniti in vizita de sarbatoare, iar una poate fi păstrată pentru locuitorii casei.

 

 

______________________

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 4

Animalele interzise musulmanilor

  Animalele de uscat oprite Yusuf Al-Qaradawi   În ceea ce priveşte animalele de uscat, Coranul nu a declarat interzicerea a nimic dintre ele, cu excepţia cărnii de porc, a mortăciunii, a sângelui şi a tuturor animalelor asupra cărora s-a rostit numele altcuiva decât al lui Allah – aşa cum s-a văzut în versetele care […]

Animalele de uscat oprite

Yusuf Al-Qaradawi

În ceea ce priveşte animalele de uscat, Coranul nu a declarat interzicerea a nimic dintre ele, cu excepţia cărnii de porc, a mortăciunii, a sângelui şi a tuturor animalelor asupra cărora s-a rostit numele altcuiva decât al lui Allah – aşa cum s-a văzut în versetele care le delimitează foarte clar de cele interzise, în număr de patru în rezumat şi în număr de zece în detaliu.

Însă Coranul cel Sfânt a zis despre Profetul Muhammed -Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!- :

’’[ El ] le îngăduie lor bunătăţile şi le opreşte lor pe cele necurate ’’ ( Al-’A’raf : 157 ).

’’Cele necurate’’ sunt cele pe care gustul general al oamenilor în ansamblu lor le socoteşte murdare, chiar dacă unii indivizi dintre ei le suportă.

În aceasta se află faptul că ’’[Trimisul lui Allah] – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a interzis să se mănânce carnea de măgar domestic’’.

De asemenea, în cele două Sahih-uri se reletază că El ’’A oprit mâncarea fiarelor cu colţi şi a păsărilor cu ghiare’’. Prin ’’fiare’’ a avut în vedere animalele de pradă care răpesc alte animale şi le devorează aşa cum sunt leul, tigrul, lupul etc., iar prin ’’păsările cu ghiare’’ a avut în vedere păsările cu gheare care sfâşie carnea, aşa cum sunt vulturul, şoimul, uluiul etc.

După părerea lui Ibn Abbas, nu sunt interzise decât cele patru interzise în Coran, ca şi cum el ar considera că hadisurile referitoare la fiare şi la altele ar avea în vedere faptul că ele sunt nerecomandabile şi nu faptul că ele sunt interzise, sau probabil că el nu a cunoscut aceste hadisuri. El a zis: Oamenii din perioada anterioară Islamului mâncau unele lucruri şi evitau alte lucruri, socotindu-le murdare. De aceea, Allah l-a trimis pe Profetul Său şi a revelat Cartea Sa, îngăduind ceea ce a socotit că trebuie să fie îngăduit şi oprind de la ceea ce a socotit că trebuie să fie oprit. Ceea ce a îngăduit Allah este permis şi ceea ce a oprit este interzis, iar lucrurile despre care nu a spus nimic înseamnă că sunt acceptate. Şi a citit ( Allah ):

’’ Spune: <<>>’’ etc. ( Al-’An’am: 145 ).

Pornind de la acest verset, Ibn Abbas a apreciat că este permisă ( halal ) carnea de măgar domestic.

Imamul Malik înclină şi el să accepte părerea lui Ibn Abbas, întrucât nici el nu pomeneşte de interzicerea fiarelor şi celor asemenea lor, ci se mulţumeşte să le socotească nerecomandabile.

Este limpede că sacrificarea legală nu are influenţă asupra animalelor interzise în sensul permiterii consumării cărnii lor, dar ea are influenţă asupra considerării pieii ca fiind curată fără condiţia tăbăcirii.

______________

(extract din cartea “Permis şi Interzis în Islam”, autor Dr. Yusuf Al-Qardawi, cap. II “Lucrurile permise si interzise in viata credinciosului musulman”, Editura Islam, 1999, Liga Islamică şi Culturală din România)

Source Link

Views: 0

Animalele

Animalele   Potrivit revelaţiei finale, a ucide animalele ca o formă de sport este un act interzis şi constituie un păcat în ochii lui Dumnezeu. Ibn’Abbas a relatat faptul că Profetul lui Allah a spus: „Nu lua drept ţintă nicio fiinţă vie.” A lua viaţa oricărui animal este interzis, în afara situaţiei când el este […]

Animalele

 

Potrivit revelaţiei finale, a ucide animalele ca o formă de sport este un act interzis şi constituie un păcat în ochii lui Dumnezeu. Ibn’Abbas a relatat faptul că Profetul lui Allah a spus: „Nu lua drept ţintă nicio fiinţă vie.”

A lua viaţa oricărui animal este interzis, în afara situaţiei când el este destinat a fi mâncat, când ameninţă viaţa umană sau când este utilizat pentru crearea obiectelor de vestimentaţie. A ucide pentru distracţie şi divertisment este în mod fundamental rău. Chiar şi atunci când viaţa unui om este luată pentru crime împotriva societăţii sau atunci când viaţa unui animal este sacrificată pentru a fi mâncat, trebuie procedat astfel încât moartea să vină cât mai puţin dureros cu putinţă. Shaddaad ibn Aws a povestit două lucruri pe care şi le-a amintit ca fiind spuse de Profetul lui Allah: „Cu siguranţă Allah a poruncit bunătate pentru toate lucrurile, așa că, atunci când execuţi pe cineva, fă aceasta într-un mod bun, iar când sacrifici un animal, să îl sacrifici într-o manieră bună. Ascuţiţi-vă cuţitul fiecare dintre voi şi permiteţi animalului sacrificat să moară uşor.”

Deşi unii „iubitori de animale” s-au opus metodei islamice de a sacrifica animalele, alternativa de a le ameţi prin şocuri electrice sau de a le lovi în cap este foarte dureroasă pentru acestea. Atunci când gâtul este tăiat cu un cuţit extrem de ascuţit, animalul nu simte şi îşi pierde cunoştinţa cu rapiditate în momentul în care inima pompează sângele spre exterior, din artera carotidă.

Grija pentru animale este prevăzută în legea divină, chiar şi în cazul câinilor care, în general, nu au voie sa intre în casele musulmanilor. Abu Hurayrah a relatat de la Profet: „Unui om i s-a făcut sete în timp ce mergea, deci s-a urcat pe un puţ şi a băut din el. Ieşind, el a văzut un câine însetat care gâfâia şi mânca noroi. Omul şi-a spus: «Acest animal este la fel de însetat precum am fost eu.» Deci s-a urcat pe puţ şi şi-a umplut încălțările cu apă. A ţinut apoi încălțările între dinţi, a ieşit şi i-a dat câinelui apă. Allah l-a mulţumit şi l-a iertat [l-a trimis în paradis].” Oamenii au întrebat: „O, profet al lui Allah! Primim o răsplată pentru faptul că îngrijim animalele?” El a răspuns: „În faptele fiecărei fiinţe umane există o răsplată.”

Abu Hurayrah a povestit, de asemenea, că Profetul lui Allah a spus: „Allah a iertat o prostituată [dintre israeliţi] care şi-a legat încălțarea de o eşarfă şi a scos apă [dintr-un puţ] pentru un câine pe care l-a văzut murind de sete. Din acest motiv, Allah a iertat-o.”

tumblr lf4rczhE741qzip33o1 500 AnimaleleDimpotrivă, a face rău animalelor este un mare păcat potrivit legii islamice. ’Abdullah ibn ’Umar a relatat că Profetul lui Allah a spus: „O femeie a fost pedepsită şi trimisă în iad din cauza unei pisici pe care a ţinut-o închisă până când a murit. Ea nu i-a dat nici mâncare, nici apă, nici nu a eliberat-o pentru a mânca din roadele pământului.”

Există circumstanţe în care sunt pricinuite dureri animalelor, când sunt lovite pentru a le determina să se mişte sau sunt însemnate pentru identificare. Chiar şi în aceste situaţii Dumnezeu a poruncit ca animalele să fie protejate. Jaabir a relatat faptul că Profetul a interzis lovirea sau însemnarea animalelor în zona feţei.

Source Link

Views: 2