Tag: toleranta

Discriminarea Rromilor: O Problemă Persistență în Societatea Modernă

Discriminarea Rromilor: O Problemă Persistență în Societatea Modernă

Discriminarea Rromilor: O Problemă Persistență în Societatea Modernă

Discriminarea rromilor este o realitate cu rădăcini adânci în istorie, continuând să afecteze comunitatea rromă în multe colțuri ale lumii, inclusiv în România. Deși progresul social și juridic a făcut pași importanți în lupta împotriva discriminării, prejudecățile față de rromi rămân o provocare complexă și adesea ignorată. În acest articol, vom explora cauzele, formele și impactul discriminării asupra rromilor, dar și soluțiile care pot contribui la o societate mai echitabilă.

Cine sunt rromii?

Rromii reprezintă una dintre cele mai mari minorități etnice din Europa, având o cultură bogată și o istorie de sute de ani. Originari din nord-vestul Indiei, rromii au ajuns în Europa în jurul secolului al XIV-lea, confruntându-se încă de la început cu discriminare și excluziune socială. În România, rromii reprezintă aproximativ 3-4% din populație, conform estimărilor oficiale, deși cifrele reale pot fi mai mari.

Cauzele discriminării rromilor

Discriminarea rromilor are rădăcini multiple, fiind influențată de factori istorici, culturali și economici. Printre principalele cauze se numără:

  • Stereotipurile negative: Percepții eronate despre rromi, cum ar fi asocierea lor cu criminalitatea, lipsa de educație sau refuzul de a se integra.
  • Istoria sclaviei: În trecut, rromii au fost sclavi în Europa de Est, inclusiv în România, ceea ce a contribuit la marginalizarea lor pe termen lung.
  • Izolarea socială: Lipsa de incluziune în sistemele educaționale, economice și politice a perpetuat excluziunea comunității.
  • Rasismul sistemic: Instituțiile publice au adesea politici care ignoră sau chiar discriminează minoritățile, inclusiv rromii.

Formele discriminării

Discriminarea rromilor poate fi întâlnită în diverse domenii ale vieții sociale și economice:

  1. Educație: Rromii sunt deseori segregați în școli, fiind plasați în clase separate sau cu un nivel scăzut al standardelor educaționale. Accesul limitat la educație de calitate duce la o rată crescută a abandonului școlar.
  2. Piața muncii: Mulți angajatori refuză să ofere locuri de muncă rromilor din cauza prejudecăților, ceea ce contribuie la șomaj ridicat și insecuritate economică.
  3. Locuire: Comunitățile de rromi sunt adesea marginalizate în cartiere sărace, fără acces la utilități sau condiții adecvate de trai.
  4. Sănătate: Rromii se confruntă cu acces limitat la servicii medicale din cauza sărăciei, lipsei documentelor și discriminării din partea personalului medical.
  5. Atitudini publice și media: Mass-media perpetuează stereotipurile negative, portretizându-i pe rromi într-o lumină defavorabilă, ceea ce influențează opinia publică.

Impactul discriminării

Discriminarea rromilor are consecințe devastatoare asupra comunității lor și asupra societății în ansamblu:

  • Excluziunea socială: Rromii se confruntă cu dificultăți în integrarea în societate, ceea ce perpetuează sărăcia și marginalizarea.
  • Lipsa oportunităților: Accesul limitat la educație și locuri de muncă reduce șansele unei vieți decente pentru mulți rromi.
  • Stigmatizarea: Prejudecățile generează tensiuni sociale, crescând nivelul de intoleranță și discriminare.

Soluții pentru combaterea discriminării

Pentru a aborda problema discriminării rromilor, sunt necesare acțiuni concertate la nivel individual, instituțional și societal:

  • Educație și conștientizare: Promovarea diversității culturale și combaterea stereotipurilor prin campanii de informare. Introducerea în școli a programelor care să încurajeze incluziunea și respectul pentru minorități.
  • Politici publice incluzive: Crearea de programe care să sprijine accesul rromilor la educație, locuințe și locuri de muncă. Sancționarea discriminării în toate formele sale, inclusiv prin lege.
  • Implicarea comunității: Susținerea organizațiilor rrome și includerea lor în procesele decizionale. Dezvoltarea proiectelor care să pună în valoare cultura și tradițiile rrome.
  • Rolul media: Schimbarea modului în care rromii sunt reprezentați în mass-media, promovând povești pozitive și exemple de succes.

Concluzie

Discriminarea rromilor nu este doar o problemă a trecutului, ci o realitate contemporană care necesită atenție urgentă. Combaterea acestei forme de discriminare este o responsabilitate comună, care implică educație, politici publice și solidaritate socială. Prin eforturi susținute, putem construi o societate în care toți cetățenii, indiferent de etnie, să aibă șanse egale și să fie respectați pentru diversitatea lor.

Prin informare și implicare, putem schimba atitudinile și putem contribui la un viitor mai bun pentru comunitatea rromă și pentru întreaga societate.

Views: 4

SPIRITUL SI TRUPUL ÎN CREDINȚA MUSULMANULUI – 1

 

O, fii ai lui Adam! Puneţi-vă veşmintele voastre la toate locurile de rugăciune! Mâncaţi şi beţi, însă nu întreceţi măsura, fiindcă El nu-i iubeşte pe cei care întrec măsura! / Spune: «Cine a oprit podoaba orânduită de Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi şi bunătăţile cele trebuincioase pentru vieţuire?». Spune: «Ele sunt pentru aceia care cred, în viaţa lumească şi numai pentru ei în Ziua Învierii. Astfel facem Noi versetele Noastre limpezi pentru nişte oameni care pricep» (Surat Al-A`raf 7:31-32).

spiritualitatea musulmanului          Există numeroase versete coranice şi tradiţii autentice vestite (hadith-uri) referitoare la acest subiect, printre care şi tradiţia următoare: „Domnul tău are un drept la tine, sufletul tău are un drept la tine, neamul tău are un drept la tine şi dă fiecăruia dreptul său!“. Unul dintre companionii Profetului (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!) i-a spus lui: „Petrec nopţile în rugăciuni“. Un altul i-a spus: „Postesc tot  timpul“. Iar un al treilea a zis: „Eu stau departe de femei şi nu mă căsătoresc“. Atunci Trimisul (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!) le-a zis lor: „Jur pe Allah că eu sunt mai cu teamă şi mai cu frică de Allah, dar eu postesc şi mănânc, împlinesc rugăciunile şi dorm şi mă însoţesc cu femeile. Acela care fuge de rânduiala mea nu este cu mine“.  Când i s-a spus Trimisului (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!) că Abd Allah ben Amr posteşte ziua şi stă de veghe noaptea,  el a zis: „Nu face lucrul acesta! Posteşte şi mănâncă, dormi şi stai de veghe! Trupul tău are un drept de la tine, ochiul tău are un drept de la tine, soaţa ta are un drept de la tine şi gâtul tău are un drept de la tine“. Şi a mai zis Trimisul (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!): „Cu fiecare slăvire (tasbiha) a lui Allah se face o pomană (sadaqa), cu fiecare preamărire (takbira) a lui Allah se face o pomană, cu fiecare laudă (tahmida) se face o pomană, cu fiecare rostire a expresiei  «La ilaha illa Allah» / «Nu există altă divinitate în afară de Allah» se face o pomană, fiecare poruncire a unei fapte bune este pomană, cu fiecare oprire de la lucrurile reprobabile faceţi pomană şi împreunarea cu soţiile voastre este pomană“. Atunci l-au întrebat: „O, Trimis al lui Allah! Şi, dacă unul dintre noi răspunde poftei sale, are pentru aceasta o răsplată?“. El le-a răspuns: „Aşa după cum dacă ea ar fi plasată între lucrurile oprite (haram), este socotită păcat, tot la fel dacă ea este plasată între lucrurile îngăduite (halal), există pentru ea o răsplată“. „Nu există monahism în Islam“. „Îmi sunt dragi din lumea voastră femeile şi parfumul şi mi-am făcut o bucurie din rugăciune“.

 Source Link

Views: 5

Toleranța în societatea islamică – 2

Toleranța în societatea islamică – 2 -partea a doua- Mustafa Sibaee     Una din manifestarile tolerantei a fost si situarea moscheilor in imediata vecinatate a bisericilor, reprezentantii clerului crestin avand autoritate deplina asupra enoriasilor lor in privinta treburilor religioase. Statul nu se amesteca in aceste lucruri, ba mai mult decat atat, intervenea pentru aplanarea […]

Toleranța în societatea islamică – 2

-partea a doua-

Mustafa Sibaee

 

 

Una din manifestarile tolerantei a fost si situarea moscheilor in imediata vecinatate a bisericilor, reprezentantii clerului crestin avand autoritate deplina asupra enoriasilor lor in privinta treburilor religioase.

Purple-orange-flowers-wallpaper-hdStatul nu se amesteca in aceste lucruri, ba mai mult decat atat, intervenea pentru aplanarea divergentelor dintre doctrinele lor, incercand sa-i impace. In perioada Imperiului Bizantin, Melikitii ii persecutau pe coptii din Egipt si le luau bisericile. Cand au cucerit Egiptul, musulmanii le-au restituit coptilor bisericile care le apartinusera si le-au facut dreptate, insa coptii i-au atacat dupa aceea pe Melikiti, razbunandu-se pe ei pentru ceea ce le facusera inainte de cucerirea araba, iar acestia i s-ua plans de aceasta razbunare lui Harun ar-Rasid, care a poruncit sa fie recuparate bisericile pe care pusesera stapanire coptii din Egipt si le-a restituit, dupa ce a intervenit la el patriarhul Melikitilor.

Cat despre liberatatea clericilor in privinta ritualurilor si mentinerii autoritatii asupra enoriasilor lor, fara ca statul sa se amestece in aceste treburi, locuitorii crestini ai acestei tari au simtit ceea ce nu simtisera in timpul dominatiei Imperiului Bizantin. Probabil ca toata lumea isi aminteste atitudinea sultanului Mahomed Cuceritorul, cand a cucerit orasul Constantinopolul, sediul patriarhiei ortodoxe din intregul Orient. El a declarat garantarea averilor, sufletelor, ritualurilor, bisericilor si crucilor tuturor credinciosilor aflati in acest oras si i-a scutit de obligatia serviciului militar. In plus, le-a oferit conducatorilor lor autoritatea in problemele legislative si dreptul de a decide in legatura cu neintelegerile dintre supusii lor, fara ca statul sa se amestece in aceste chestiuni. Locuitorii orasului Constantinopol au vazut in aceasta o mare deosebire intre tratamentul de care avusesera parte in timpul Bizantinilor si tratamentul de care au beneficiat in timpul sultanului Mahomed Cuceritorul, caci bizantinii se amestecasera in disputele lor doctrinare, preferandu-i pe adeptii bisericii lor in defavoarea adeptilor celorlate biserici, si de aceea, au fost multumiti de noua guvernare si siau deschis sufletele in fata tolerantei religioase, pe care nu o cunoscusera mai inainte, din partea carmuitorilor coreligionari.

Patriarhul Bizantului se asemana prin autoritatea care i se conferise cu un stat in stat. El, împreuna cu comunitatea sa, s-au bucurat de cel mai bun tratament vreme de aproape cinci sute de ani, dispunand de o autonomie efectiva, fara sa li se ceara in schimb nici soldati si nici bani.

Este regretabil ca aceasta toleranta religioasa fara precedent in istorie a reprezentat inceputul privilegiilor straine, pe care occidentalii le-au speculat la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX pentru a lichida manifestarile suveranitatii nationale in cadrul acestei tari.

Un alt aspect al tolerantei religioase a civilizatiei islamice este reprezentat de faptul ca, in timpul cuceririlor musulmane, numeroase biserici au fost folosite ca locuri de rugaciune atat de catre musulmani cat si de crestini in acelasi timp. Am vazut ca Profetul Muhammad Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! le-a permis crestinilor din Najran sa se roage in moscheea sa, alaturi de musulmaniii care-si implineau Rugaciunea lor. Crestinii au acceptat, dupa cucerire, ca musulmanii sa ia jumatate din marea biserica a Sfantului Ioan din Damasc, devenita apoi moscheea Omeiazilor, iar musulmanii au acceptat sa-si implineasca Rugaciunea in ea. Adeptii celor doua religii puteau fi vazuti rugandu-se unii alaturi de ceilalti; unii indreptandu-se spre qibla iar ceilalti indreptandu-se spre Rasarit. Aceasta este inca o manifestare stralucita, singulara in istorie, cu adanca semnificatie, care demonstra toleranta religioasa a civilizatiei islamice.

 

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 3