CALEA DE MIJLOC ŞI MODERAŢIA

Profetul Muhammad (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!) a caracterizat Islamul drept o lege divină tolerantă. În Coranul cel Sfânt se spune:  Nu v-a impus în religie nicio greutate (Al-Hajj 22:78);  Allah vă voieşte uşurarea şi nu vă voieşte împovărarea (Al-Baqarah 2:178); Şi-i uşurează pe ei de povara lor şi de lanţurile care au fost […]

islam moderatProfetul Muhammad (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!) a caracterizat Islamul drept o lege divină tolerantă. În Coranul cel Sfânt se spune:

 Nu v-a impus în religie nicio greutate (Al-Hajj 22:78);

 Allah vă voieşte uşurarea şi nu vă voieşte împovărarea (Al-Baqarah 2:178);

Şi-i uşurează pe ei de povara lor şi de lanţurile care au fost asupra lor (Al-A’raf 7:157);

 (Şi dacă ar vrea Allah), ar putea să vă copleşească cu greutăţile (Al-Baqarah 2:220);

 …Îi sunt grele necazurile ce vă lovesc (At-Tawbah 9:128).

Toleranţa Islamului şi uşurinţa lui sunt asociate cu viziunea islamică generală, centrată pe calea de mijloc şi moderaţie, îndepărtarea de exagerare, extremism, asprime şi de întrecerea măsurii.

De aceea, nu este ciudat faptul că în Coran se repetă elogiul adus căii de mijloc şi moderaţiei şi se blamează exagerarea şi fanatismul, nedreptatea şi agresiunea, care decurg din acestea. În peste optzeci de versete se fac referiri la întrecerea măsurii, la nerespectarea căii de mijloc şi a moderaţiei în cuvinte precum: exagerarea, tirania, nedreptatea şi agresiunea.

Allah Preaînaltul a grăit:

 Astfel Noi am făcut din voi o comunitate cumpătată, pentru ca să fiţi martori în legătură cu oamenii şi pentru ca Profetul să fie martor în legătură cu voi (Al-Baqarah 2:143).

At-Tabari a spus: „I-a calificat a fi de mijloc, deoarece ei nu au exagerat şi nici nu au fost neglijenţi cu ea, ci oameni de mijloc, moderaţi. Şi Allah i-a numit pe ei astfel, întrucât cele mai bune lucruri sunt cele de mijloc“.

La acest lucru se referă şi versetele sfinte:

 Pentru ca voi să nu fiţi nedrepţi la cumpănire / Daţi greutatea după dreptate şi nu scădeţi la balanţă! (Ar-Rahman 55:8-9).

Echitatea, moderaţia şi calea de mijloc în comportamentul omului şi în relaţiile sale cu ceilalţi reprezintă trăsături generale în Islam. Calea de mijloc şi moderaţia omului – în modul în care se percepe pe sine şi în care judecă – guvernează în majoritatea cazurilor şi viziunea sa asupra celorlalţi şi modul în care îi judecă.

În legătură cu sensul căii de mijloc şi cu moderaţia, Allah a grăit descriindu-i pe cei evlavioşi în ruga lor:

 Doamne, fă-ne nouă parte bună în această lume şi în Lumea de Apoi şi apără-ne pe noi de chinurile Focului (Al-Baqarah 2:201).

 Şi caută cu ceea ce ţi-a dăruit Allah Casa cea veşnică. Şi nu uita partea ta din această viaţă! Şi fă bine, aşa după cum şi Allah ţi-a făcut ţie bine! Şi nu umbla după stricăciune pe pământ, fiindcă Allah nu-i iubeşte pe cei care fac stricăciune (Al-Qasas 28:77)

 Aceia care, când cheltuiesc, nu sunt nici risipitori, nici zgârciţi, ci fac aceasta cu măsură (Al-Furqan: 67)

Şi nu ţine mâna înlănţuită în jurul gâtului tău, dar nici nu o întinde de tot, ca să rămâi ocărât şi întristat (Al-Israa’: 29)

O, fii ai lui Adam! Puneţi-vă veşmintele voastre la toate locurile de Rugăciune! Mâncaţi şi beţi însă nu întreceţi măsura, fiindcă El nu-i iubeşte pe cei care întrec măsura! / Spune: «Cine a oprit podoaba orânduită de Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi şi bunătăţile cele trebuincioase pentru vieţuire?». Spune: «Ele sunt pentru aceia care cred în viaţa lumească şi numai pentru ei în Ziua Învierii»  (Al-A’raf 7:31-32).

 

Source Link

Views: 3

Toleranța în societatea islamică

  Dovezi ale tolerantei din timpul vietii Profetului si din perioada urmatoare: Cand Trimisul lui Allah Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! a emigrat la Medina, unde se afla un mare numar de iudei, una din primele initiative ale noului stat a fost incheierea unei intelegeri cu ei, prin care statul se angaja sa le […]

Dovezi ale tolerantei din timpul vietii Profetului si din perioada urmatoare:

Cand Trimisul lui Allah Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! a emigrat la Medina, unde se afla un mare numar de iudei, una din primele initiative ale noului stat a fost incheierea unei intelegeri cu ei, prin care statul se angaja sa le respecte credintele si sa-i fereaasca de orice prejudicii, iar ei se angajau sa fie alaturi de musulmani impotriva acelora care ar fi vrut sa provoace vreun rau orasului Medine.

Prin aceasta, Trimisul lui Allah (Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca!) a tradus in viata principiile tolerantei religioase odata cu primii germeni ai civilizatiei islamice.

Profetul a avut vecini dintre oamenii Cartii si a intretinut relatii de buna intelegere cu ei, oferindu-le daruri si primind daruri din partea lor, pana cand o evreica a introdus otrava intr-o pulpa de oaie pe care i-a oferit-o in dar Profetului, care avea obiceiul sa primeasca daruri de la ea si cu care ei avea relatii de buna vecinatate.

Cand a venit o delegatie a crestinilor din Etiopia, Trimisul lui Allah i-a gazduit in moschee, oferindu-le personal ospitalitate si servicii. El a spus atunci:

Ei i-au cinstit pe companionii nostrii si acum eu voiesc sa-i cinstesc personal.

Odata a venit la el o delegatie de crestini din Najaran si profetul Muhammad i-a gazduit in moschee si le-a permis sa implineasca rugaciunea lor. Ei faceau rugaciunea intr-o parte a moscheii, iar Trimisul lui Allah implinea Rugaciunea împreuna cu musulmanii in alta parte a ei. Cand au vrut sa discute cu Profetul despre apararea religiei lor, i-a ascultat si a discutat cu blandete, politete si ingaduinta.
Profetul a primit in dar de la Al-Maquqis o sclava pe care el a primit-o, a devenit una dintre sotiile lui si i-a daruit un fiu, care a primit numele de Ibrahim, dar care a trait doar cateva luni. Profetul le-a recomandat musulmanilor sa intretina relatii bune cu coptii si sa se aproprie de ei prin relatii de casatorie.

Succesorii Profetului Muhammad au manifestat aceeasi toleranta religioasa de inalta orientare umanista. Cand a intrat victorios in Ierusalim, Omar ben AlKhattab a raspuns cererii crestinilor de a nu ingadui evreilor sa locuieasca împreuna cu ei in acest oras. Cand a venit timpul rugaciunii de dupa-amiaza, Omar se afla in marea biserica din Ierusalim, dar a refuzat sa implineasca Rugaciunea in interiorul ei, pentru ca musulmanii sa nu foloseasca acest lucru drept pretext pentru a cere transformarea ei in moschee.

Alta data o femeie crestina din Egipt i s-a plans ca Amr ben al ‘Aas a transformat casa ei in moschee fara voia ei. Omar l-a intrebat pe Amr despre acest lucru si acesta i-a adus la cunostinta ca musulmanii sau inmultit si moscheea a devenit neincapatoare pentru ei, iar in vecinatatea ei se afla casa acestei femei, careia i-a oferit un pret exagerat de mare pentru a o cumpara, insa ea nu a acceptat sa o vanda, ceea ce l-a obligat pe Amr sa o darame si sa includa terenul in incinta moscheei, depunand contravaloarea casei in vistierie, de unde femeia isi poate lua banii oricand. Cu toate ca o decizie de acest fel este admisa de legislatia actuala si era vorba de un caz pentru care Amr avea justificare, Omar nu a acceptat ceea ce facuse el si i-a poruncit sa demoleze partea noua adaugata la vechea moschee si sa-i restituie femeii crestine casa in starea in care fusese anterior.

Acesta este spirirtul tolerant care a domnit in societatea guvernata de principiile civilizatiei islamice. Gasim in ea dovezi ale tolerantei religioase pe care nu le intalnim in nici o alta epoca, nici in perioada moderna!

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 1

Drumul Toleranţei

F. Gulen   Incuviinţarea primită în Ceruri aduce întotdeauna o reacţie pozitivă pe Pământ. Există semne clare în acest sens. Semnul cel mai evident este că uşile se deschid mereu în faţa eroilor toleranţei şi ai dragostei. Se poate spune că toleranţa creşte şi înfloreşte. Este un lucru cu atât mai evident cu cât, odată […]

drumul tolerantei

F. Gulen

 

Incuviinţarea primită în Ceruri aduce întotdeauna o reacţie pozitivă pe Pământ. Există semne clare în acest sens. Semnul cel mai evident este că uşile se deschid mereu în faţa eroilor toleranţei şi ai dragostei. Se poate spune că toleranţa creşte şi înfloreşte. Este un lucru cu atât mai evident cu cât, odată cu ivirea anotimpului toleranţei, au fost puse în scenă diverse conflicte pentru a împiedica mersul lucrurilor. Dar grupuri care ani de zile fuseseră privite ca fiind separate au reacţionat cu multă prudenţă şi dezastrul a putut fi evitat.

Cu siguranţă, vor mai exista multe intrigi şi multe încercări de a tulbura pacea generală. Dar noi, cei care am iniţiat acest proces, trebuie să fim ferm hotărâţi să-l ducem până la capăt. Trebuie să acţionăm neabătut, aşa cum ne învaţă Coranul :

Aceia care nu fac mărturie mincinoasă şi dacă trec pe lângă clevetiri, trec cu vrednicie (Al-Furqan 25:72).

Caracterul omului se reflectă în propriile sale acţiuni. Oamenii cu înalte însuşiri au datoria de a acţiona cu blândeţe. Când cineva batjocoreşte Coranul şi dispreţuieşte rugăciunea, postul şi curăţenia trupească, un astfel de comportament trebuie privit ca o indicaţie a stilului şi caracterului acelei persoane. Dar noi, ca dreptcredincioşi, nu trebuie să fim agresivi şi nu trebuie să-i batjocorim pe ceilalţi oameni, nici chiar pe cei cu rele purtări. Nu trebuie să răspundem agresivităţii şi batjocurii cu aceeaşi monedă. Coranul ne învaţă într-un alt verset :

Spune acelora care cred să-i ierte pe aceia care nu nădăjduiesc în zilele lui Allah… (Al-Jathiya 45:14).

Este de fapt vocea conştiinţei noastre. Când vezi un orb, îl îmbrânceşti sau îl apuci de mână, ca să-l ajuţi să îşi găsească calea?

Iată de ce, făuritorii gândirii de mâine au datoria de a aduce armonie în societate, acolo unde nu există decât dezbinare, de a proteja echilibrul pus în primejdie şi de a privi cu înţelepciune incidentele neplăcute. Aşa cum spune proverbul turc: “Alege bucuria şi lasă la o parte mâhnirea”. Tot aşa şi noi, trebuie să rămânem indiferenţi la ceea ce ne supără, să nu provocăm niciun conflict şi nicio tulburare.

Dacă ştim să rămânem dârji, în scurtă vreme vom vedea că am înaintat cu paşi repezi pe calea pe care am pornit. Desigur, vor fi multe încercări de a distruge echilibrul, atât în ţară cât şi peste hotare. Dar din dragoste pentru toleranţă, vom muri de mai multe ori şi vom renaşte de fiecare dată, în străduinţa noastră de a zădărnici aceste încercări. Vor fi noiane de dragoste pretudinteni şi dragostea va ţâşni din ochii şi din inimile oamenilor. Oamenii se vor îmbrăţişa unul pe altul cu dragoste şi, cu voia lui Allah, secolul al XXI-lea se va numi secolul toleranţei. Aştept cu atâta nerăbdare să se întâmple acest lucru, încât un an sau doi de toleranţă nu-mi sunt deajuns. Vrem unul sau două veacuri de toleranţă. De fapt, vrem ca toleranţa să dăinuie până la sfârşitul tuturor timpurilor, vrem să trăim epoci ale toleranţei şi nimic nu ne poate întoarce din acest drum.

Source Link

Views: 2