Islamul te face mai bun!

Islamul te face mai bun!   Ma determina sa scriu aceste randuri un mesaj postat pe Facebook si foarte mult sharuit de toti. Este vorba despre stirea in legatura cu baietelul musulman suspectat ca ar fi adus la scoala o bomba… si, totusi, copilul lucrase la un proiect de inventare a unui ceas sub coordonarea […]

0Shares

Islamul te face mai bun!

 

Ma determina sa scriu aceste randuri un mesaj postat pe Facebook si foarte mult sharuit de toti. Este vorba despre stirea in legatura cu baietelul musulman suspectat ca ar fi adus la scoala o bomba… si, totusi, copilul lucrase la un proiect de inventare a unui ceas sub coordonarea profesorului sau de la scoala. Copilul a fost incatusat si retinut pentru o perioada in arestul politiei pentru ca fusese suspectat de punerea la cale a unui act terorist. Pana sa se elucideze problema, pana sa fie copilul eliberat, fapta fusese consumata. Un copil fusese abuzat, agresat de niste autoritati, numit „terorist”… Toate acestea cand, de fapt, el era un copil ca oricare altul, in formare, cu visuri si sperante pentru o viata mai buna si pentru o lume creativa.

media islamAsemanatoare erau si vremurile in care, nelamurit de toata campaniile duse impotriva musulmanilor in media si nu numai, am hotarat sa cercetez mai mult aceste valori. Auzeam la toate buletinele de stiri cate ceva impotriva musulmanilor, despre situatii ingrozitoare prin care treceau musulmani, despre permanentele razboaie de la „ei”, dar chiar si inalte personalitati care faceau catalogari si prejudecati grosolane. Desi mass-media pretindeau obiectivitatea, foloseau fara jena sloganuri islamofobe si etichetari in masa atunci cand vorbeau despre musulmani, sau, mai grav, atunci cand se refereau la credinta islamica (si inca mai fac asta, din pacate).

Am inceput sa citesc niste articole, iar mai apoi am gasit carti care au avut o abordare mai larga. Am gasit in Bucuresti un profesor de limba araba, fost imam, care m-a ajutat sa gasesc esenta lucrurilor, sa inteleg mesajul Islamului si sa incerc sa il deslusesc.

Desi nu imi dadeam seama si ma consideram o persoana foarte deschisa, veneam si eu incarcat de tot felul de prejudecati. Credeam ca stiu (sau ca e totul dupa cum citesc) cam ce cred musulmanii, cate ceva din comportamentul lor, ca nu consuma porc si alcool pentru ca sunt haram, ca nu au voie muzica si alte forme de arte, stiam despre circumcizie, despre poligamie, despre valul femeilor….

Dar una cate una am inceput sa le deslusesc mai bine. Imamul (mie imi place sa ii spun asa, chiar daca nu mai practica asta) mi-a explicat ca notiunile de haram sau halal nu trebuiesc privite superficial. Ca este la fel de haram sa nu ai grija de pamantul pe care calci, de sufletele vietatilor dimprejurul tau, ca este foarte haram (daca pot sa zic asa) sa ii nedreptatesti pe ceilalti, ca circumcizia barbatilor nu este obligatorie (si ca a femeilor nu ar trebui sa existe in cazuri normale), …, ca valul femeilor este un act de credinta, asadar un manifest intre ele si Creatorul lor (si atat!), ca poligamia este exceptia atunci cand vorbim de casatoriile musulmanilor.

Insa ceea ce m-a determinat sa imbratisez Islamul a fost modul in care m-am simtit atunci cand am pus capul la sujud in rugaciune, legatura profunda pe care mi-am creat-o cu Dumnezeu prin invataturile islamice, perspectiva asupra vietii pe care mi-am dobandit-o si educat-o odata ce am avut acces la sursele adevarate ale Islamului. Ii multumesc lui Allah ca profesorul meu a fost cel care m-a indrumat in tot acest proces si constientizez  ca fara un ajutor al unui om precum domnia sa, as fi putut cadea prada unor idei nepotrivite despre ceea ce este „islamic” si sa inteleg in mod eronat mesajul Islamului.

Islamul este pace si credinta care te face mai bun si mai folositor societatii in care traiesti!

Source Link

Views: 3

0Shares

O scriitoare americanca primeste Islamul

O scriitoare americanca primeste Islamul O femeie creștină s-a convertit la islamism cucerită fiind de perspectiva acestei religii asupra statutului femeii.   Ştirile referitoare la ofensiva Statului Islamic neliniştesc şi alimentează animozitatea istorică dintre creştinism şi islamism. În general, la nivelul mentalului colectiv occidental se acceptă premisa că spaţiul musulman este restrictiv, ameninţător şi generator […]

0Shares

O scriitoare americanca primeste Islamul

O femeie creștină s-a convertit la islamism cucerită fiind de perspectiva acestei religii asupra statutului femeii.
 
scriitoareŞtirile referitoare la ofensiva Statului Islamic neliniştesc şi alimentează animozitatea istorică dintre creştinism şi islamism. În general, la nivelul mentalului colectiv occidental se acceptă premisa că spaţiul musulman este restrictiv, ameninţător şi generator de opresiune. Totuși, nu toţi creştinii au această percepţie. Theresa Corbin, o scriitoare americană din New Orleans (SUA), a fost atrasă la islamism de concepţiile „feministe”, spune ea, ale acestei religii.
 
„Islamul s-a dovedit a fi religia care se potrivea cel mai bine cu idealurile mele feministe”, susţine Theresa, care relata într-un articol semnat pentru CNN că a luat decizia de a se converti la doar 2 luni de la atacurile din 11 septembrie 2001, când eticheta de „religie violentă” părea în ochii celor mai mulţi americani drept una perfectă pentru islamism.
 
Ceea ce a atras-o însă pe Theresa la învăţăturile predicate de Mahomed nu a fost violenţa pe care acestea o invocă de multe ori, ci, din contră, toleranţa, despre care vorbesc într-o mare măsură. „Islamul învaţă toleranţa, dreptatea şi onoarea, promovează răbdarea, modestia şi echilibrul“, susţine americanca. Femeia s-a convertit în urma unui studiu intens, pe fondul unei crize personale. Este de notat faptul că, după convertire, ea nu a simţit nevoia să denigreze creștinismul. Pur şi simplu, convingerea ei este că şi-a găsit împlinirea într-o opţiune de viaţă diferită de cea experimentată în copilărie.
 
O viaţă dăruită islamului
 
Theresa s-a născut dintr-o mamă catolică şi un tată ateu. Deși a fost educată în religia catolică, a devenit ulterior agnostică. Probabil și gândirea tatălui și-a pus amprenta asupra parcursului oscilant care i-a definit spiritualitatea până la debutul adolescenţei.
 

theresa corbinLa vârsta de 15 ani însă, a început să aibă primele întrebări cu privire la sensul vieţii. Acestea s-au intensificat, fapt care i-a determinat pe profesori să îi recomande „să nu-și bată căpşorul cu asta”. În răspuns, povestea Theresa, „am făcut ce ar fi făcut orice american – opusul. Mi-am bătut capul cu asta timp de mulţi ani. Am pus la îndoială natura religiei, a omului şi a universului.“
 
A urmat o perioadă lungă de studiu și de cercetare a religiilor lumii, la finalul căreia islamismul i s-a revelat ca soluţia ideală. A fost surprinsă să descopere că multe dintre preceptele religiei rezonau cu părerile ei. Pentru Theresa, zbuciumul de care a avut parte în această perioadă nu a fost inutil, descoperind o compatibilitate între noua opţiune religioasă și idealurile ei feministe.
 
Avea doar 21 de ani când a luat decizia care i-a schimbat fundamental sensul vieţii. A devenit musulmană, asumându-și rolul de apărător al imaginii noii ei religii împotriva celor care își „spun musulmani şi care distorsionează şi citează greşit religia pentru un câştig politic”.
 
Vălul islamic și feminismul
 
Pentru un creștin, purtarea hijabului este asociată cu opresiunea. Nu şi pentru Theresa, care a descoperit în această piesă vestimentară sursa adevăratei feminităţi. De aceea a declarat că poartă cu mândrie hijabul. Theresa percepe vălul tradiţional ca o eliberare. „Nu-mi leagă mâinile la spate, nu este o unealtă a opresiunii. Nu-mi blochează gândurile şi nici opiniile.”
 
În această impresie rezidă și feminismul pe care Theresa l-a identificat, unul pe care îl consideră chiar mai atractiv decât în creștinism. Are și argumente în această privinţă. Convingerea ei este că hijabul o protejează de privirile bărbaţilor, impunând respect și conservând demnitatea feminină.
 
Convertirile la islam, provocări pentru creștinism
 
Presa a evidenţiat tot mai des în ultimul timp istorii de convertiri care sunt, de fapt, asimilări în aripa extremistă. Iar unele dintre femeile cu această opţiune şi-au exprimat deschis adeziunea la islamism din considerente diferite de cele asociate profunzimii spirituale. Există însă și alte motive pentru îmbrăţișarea acestei religii, așa cum declară într-un material video chiar o româncă. Căsătoria este unul dintre elementele destul de prezente în poveștile de viaţă.
 
Miza convertirii Theresei trebuie interpretată însă după alţi parametri. În cazul ei, nu este vorba de o decizie instantanee, motivată de interese obscure, ci de o căutare intensă.
 
Filosofia de viaţă islamică este atrăgătoare pentru mulţi. O demonstrează valurile de convertiri din Franţa (chiar în ţara unde a fost interzis hijabul), Marea Britanie sau SUA (așa cum arată un video realizat de islamici).
 
Opţiunea Theresei vine ca un argument în favoarea ideii că nevoile profunde ale oamenilor nu își găsesc întotdeauna răspuns în creştinism. Poate că această situaţie ar trebui să îi alerteze pe cei care sunt responsabili de viitorul unei religii ce se scaldă în apele tulburi ale secularismului.
sursa: Semnele Timpului
Source Link

Views: 1

0Shares

Primul muezin si primul sclav convertit la Islam

BILAL IBN RABAH (Allah sa fie multumit de el!) Primul muezin (cel care cheama la rugaciune) si primul sclav convertit la Islam (decedat in anul 20 dupa Hijrah)   Una dintre invataturile de baza ale Islamului este aceea de intelegere intre oameni si egalitate in fata lui Allah Preainaltul. Astfel, in capıtolul 49, versetul 13 din […]

0Shares

BILAL IBN RABAH
(Allah sa fie multumit de el!)

Primul muezin (cel care cheama la rugaciune) si primul sclav convertit la Islam (decedat in anul 20 dupa Hijrah)

 

Una dintre invataturile de baza ale Islamului este aceea de intelegere intre oameni si egalitate in fata lui Allah Preainaltul. Astfel, in capıtolul 49, versetul 13 din sensurile Coranului putem citi :

O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un barbat si o femeie si v-am facut pe voi popoare si triburi, pentru ca voi sa va cunoasteti. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoatestiutor [si] Binestiutor [’Alim, Khabir]. (Al-Hujurat 49:13)

Si aceasta egalitate intre oameni niciodata nu a fost ceva care sa ramana numai in manualele de religie. Inca de la inceput, societatea islamica a inclus barbati si femei apartinand diverselor triburi, rase si paturi sociale. Astfel, au existat conducatori alaturi de sclavi, arabi quraisi alaturi de etiopieni, persani si altii. In lumina Islamului si ai adeptilor sai, ei toti au fost frati musulmani fara nicio diferentiere a unuia fata de celalalt. Iata de ce nu trebuie sa ne mire ca unul dintre cei mai cunoscuti eroi ai Islamului obisnuia sa se descrie ca fiind „etiopianul care a fost sclav” si se autocaracteriza astfel fara a-l incerca nici cea mai mica urma de jena, stiind ca pentru fratii sai musulmani acest lucru nu avea nici o relevanta. Eroul despre care vorbim se numeste Bilal ibn Rabah, muezinul Profetului.

Bilal s-a nascut dintr-o femeie africana sclava, apartinand tribului Bani Juma. Era cunoscut pentru munca grea pe care o facea si prin loialitatea fata de stapanul sau, Umayya ibn Khalaf, unul dintre liderii tribului. Prezenta sa in gospodaria acestui om i-a oferit oportunitatea de a auzi comentariile pe care mai-marii quraisi le faceau despre profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa!) si care reprezentau un amestec de invidie si ura, alaturi de elogierea unor calitati precum integritatea si onestitatea. In cele din urma, a fost convins de cele auzite din invataturile profetului Muhammad, declarandu-si acceptarea Credintei si devenind primul sclav convertit din istoria Islamului.

Decizia in sine nu a fost deloc usoara, cu atat mai mult cu cat cunoastem ca membri distinsi ai comunitatii meccane au fost ridiculizati si hartuiti de catre vecinii lor. Ce sa mai vorbim de infloritorul criteriu rasial din perioada preislamica, numai Allah Preainaltul stiind cat au suferit acesti sclavi, ei nefiind considerati nici mai mult nici mai putin decat un activ oarecare al averii proprietarului, de care se dispunea dupa bunul plac. Acesta a fost si destinul lui Bilal, cel care, din nefericire, s-a aflat in proprietatea unuia dintre cei mai mari dusmani ai Islamului si ai profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa!).

Umayya ibn Khalaf nu a ezitat nicio clipa sa faca uz de toate tipurile de tortura in incercarea de a-l determina pe Bilal sa revina asupra deciziei luate. Astfel, a ordonat oamenilor sai sa-l insface pe Bilal gol si sa-l azvarle pe nisipul infernal al desertului in orele cele mai calduroase ale verii. Si ca sa fie convins ca nisipul mistuitor isi va face pe deplin efectul nu au ezitat sa-i aseze pe piept o piatra grea, cu scopul de a-l intoarce la politeism. Raspunsul oferit de eroul nostru a fost unul foarte simplu, dar cu un efect izbitor, „Ahad, Ahad (El este Unul, El este Unul)”, adica ’Allah este Unic.’ Bilal nu a mai spus nimic altceva, insa acest cuvant a fost pentru suficient incat sa-i ofere sprijinul interior de care avea nevoie sa suporte efectele torturii la care era supus. Umayya si oamenii sai au obosit sa-l mai tortureze pe Bilal. Unii dintre ei i-au cerut macar sa spuna ceva frumos, cat de mic, despre idolii lor, promitandu-i, in schimb, eliberarea. Dar pentru Bilal tortura sub toate formele sale cele mai dure era mai buna chiar si decat rostirea celor catorva cuvinte cerute.

Pierzandu-si orice nadejde de a-l intoarec la necredinta, Umayya a acceptat oferta lui Abu Bakr de a i-l vinde, spunandu-i ca era pregatit sa-l ofere chiar si pe o uncie de aur (n.t. : o uncie = 28,3 g; pe un pret de nimic). Auzind aceasta, Abu Bakr i-a raspuns : „Eram pregatit sa platesc pentru el chiar si o suta de uncii.” Desigur, cu asemenea termeni ai afacerii, Bilal a devenit liber, Abu Bakr Al-Siddiq (Allah sa fie multumit de el!) facandu-si un obicei din a cumpara sclavi musulmani pe care sa-i puna in libertate.

Dupa emigrarea Profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa!) la Medina si odata cu instituirea azanului (chemarea la rugaciune), Bilal a fost primul caruia Profetul i-a cerut sa-l recite. Mai tarziu, dupa intrarea victorioasa a profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa!) in Mecca si dupa distrugerea idolilor din jurul Ka’bei, din nou Bilal a fost cel caruia i s-a cerut sa faca chemarea la rugaciune. Asadar, nu este de mirare ca acest fost sclav Bilal a devenit unul dintre cei mai cunoscuti eroi ai istoriei Islamului, fiind nimeni altul decat muezinul Mesagerului lui Allah.

 

__________
Sursa: http://groups.yahoo.com/group/resurseislamice/

Source Link

Views: 1

0Shares