Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

CE ESTE SUNNAH?

  Sunnah – tradi‏ţia Profetului – ceea ce a spus, a făcut sau aprobat Profetul Muhammad reprezintă a doua sursă sacră a Islamului. Sunna este alcătuită din hadisuri, care au fost transmise de la Profet către companioni; credinţa în sunna reprezintă o bază a credinţ‏ei în Islam. Exemple de hadisuri spuse de Profet: „Cel mai […]

0Shares

Sunnah – tradi‏ţia Profetului – ceea ce a spus, a făcut sau aprobat Profetul Muhammad reprezintă a doua sursă sacră a Islamului. Sunna este alcătuită din hadisuri, care au fost transmise de la Profet către companioni; credinţa în sunna reprezintă o bază a credinţ‏ei în Islam.

Exemple de hadisuri spuse de Profet:

„Cel mai bun dintre credincioşi este cel cu un comportament bun şi cel mai bun dintre ei este cel care este cel mai bun cu soţiile lui.“

„Nimeni nu este credincios cu adevărat, dacă nu iubeşte pentru fratele său ce iubeşte pentru el însuşi.“

„Cel milostiv îşi arată milostenia prin intermediul lui Allah Preaînaltul. Arătaţi-vă milostivi faţă de alţii pe pământ şi Allah Preaînaltul va fi milostiv cu voi.“

„Zâmbetul adresat fratelui tău [întru credinţă] este milostenie.“

„Vorba bună este milostenie.“

„Cel care crede în Allah Preaînaltul şi în Ziua de Apoi trebuie să fie bun cu vecinul lui.“

„Dumnezeu nu te va judeca după înfăţişarea sau sănătatea ta, dar El se va uita la inima şi la faptele tale.“

„Un om mergea pe o potecăşi îi era foarte sete. Ajungând la o fântână, a coborât, şi-a luat apăşi a băut. Apoi a văzut un câine care îşi scosese limba afară de sete, încercând să mănânce noroi pentru a-şi potoli setea. Atunci, omul a spus: «Acest câine a simţit aceeaşi sete pe care o simţeam şi eu» şi i-a adus apă câinelui. Aşa că Allah Preaînaltul l-a iertat pentru păcatele lui şi a fost mulţumit de el. Profetul a fost întrebat: «O, Profet al lui Allah, vom fi răsplătiţi dacă suntem buni cu animalele?» El a spus: «Există o răsplată pentru fiecare animal sau fiinţă umană.»“

„Oricine crede în Allah şi în ultima zi (Ziua Judecăţii) ar trebui să fie bun cu vecinul său.“

„Plăteşte-l pe muncitor înainte de a i se usca sudoarea.“

Source Link

Views: 4

0Shares

Grăbirea la fapte bune

  Dr. Yusuf Al-Qaradawi Pentru bunii musulmani care apreciaza valoarea timpului, este necesar ca acestia sa-l umple cu cat mai multe fapte bune posibil. Acest lucru nu trebuie facut in mod neglijent, nici amanat de pe o zi pe alta. Unele dintre invocarile pe care Profetul (s.a.s.) i-a invatat pe musulmani sa le recite in […]

0Shares

Dr. Yusuf Al-Qaradawi

Pentru bunii musulmani care apreciaza valoarea timpului, este necesar ca acestia sa-l umple cu cat mai multe fapte bune posibil. Acest lucru nu trebuie facut in mod neglijent, nici amanat de pe o zi pe alta.
Unele dintre invocarile pe care Profetul (s.a.s.) i-a invatat pe musulmani sa le recite in fiecare dimineata si seara arata cat de urate sunt incetineala si lenea. De exemplu, el (s.a.s.) a spus intr-una din ele:
„O, Allah, la Tine caut adapost de suferinta si amaraciune, si la Tine caut adapost de neputinta si lene!”

De aceea Preaonoratul Quran le porunceste musulmanilor sa se grabeasca la fapte bune inainte ca sa fie impiedicati de orice ocupatie sau impediment:

Fiecare are o directie spre care se indreapta. Voi insa intreceti-va la faptele bune. Oriunde v-ati afla, Allah va va aduce pe toti [la judecata], caci Allah este peste toate cu putere. (Al-Baqarah 2:148)

Allah , Atotputernicul, mai spune:

…Daca ar fi voit Allah, v-ar fi facut o singura comunitate, dar El voieste sa va incerce in ceea ce v-a dat. Deci intreceti-va in plinirea de fapte bune, caci Allah este intoarcerea voastra, a tuturor,…  (Al-Ma’idah 5:48)

Cu alta ocazie, Allah (fie Preamarit si Proslavit) le starneste musulmanilor interesul pentru Paradis spunand:

Si grabiti-va spre iertarea Domnului vostru si spre Raiul cel intins cat cerurile si pamantul, pregatit pentru cei evlaviosi. (Aal ‘Imran 3:133)

Iar in alt verset El spune:

Grabiti-va, intrecandu-va, catre iertarea Domnului vostru si catre o Gradina intr-atat de larga, precum largirea cerului si a pamantului. (Al-Hadid:21)

Asadar, Allah ne indeamna in Cartea Sa, sa ne grabim catre iertarea Sa si catre Paradisul Sau. In alte cuvinte, sa ne grabim catre credinta, pietate, si fapte virtuoase, pentru ca acestea sunt mijloacele noastre pentru a ajunge la mila si iertarea Sa. Competitia este ceva necesar si demn de lauda, pentru ca Allah, Atotputernicul, spune,

…Si intru aceasta [se cuvine] sa se intreaca cei care se intrec. (Al-Mutaffifun:26)

El, Prea Inaltul, lauda de asemenea cativa dintre Profetii alesi de El, spunand:

Ei se intreceau in bine si Ne chemau cu dorinta si cu teama si erau evlaviosi fata de Noi. (Al-Anbiyaa’:90)

Unii dintre drepti spun ca timpul liber este o mare binecuvantare, pe care daca omul o iroseste lasandu-se condus de dorintele sale, atunci Allah il va deposeda de orice puritate sau transparenta pe care era obisnuit sa o simta in inima sa.

Un intelept a spus ca este o mare dezamagire a fi liber de orice ocupatie si a nu te refugia la Allah.
Cat despre predecesorii cei drepti, ei obisnuiau sa deteste un om fara ocupatie, pentru ca timpul liber se transforma astfel din binecuvantare in blestem. In acest caz, atat femeile cat si barbatii sunt egali, pentru ca timpul liber il conduce pe barbat la neglijenta si stimuleaza instinctele femeii.
Acest lucru este clar in povestea Profetului Yusuf (Iosif). Sotia stapanului lui Yusuf a fost atrasa de acesta si a incercat prin multe trucuri sa castige dragostea lui, dar a esuat. Ea a fost determinata sa faca acest lucru de viata tihnita pe care o ducea, iar aceasta ne conduce la concluzia ca timpul liber devine chiar mai periculos cand cineva e tanar si are dorinte sexuale puternice, cat si destui bani ca sa-si indeplineasca asemenea dorinte.

In acelasi mod, Cel Prea Inalt ii lauda pe cei drepti in alt verset, spunand:
Ei cred in Allah si in Ziua de apoi, poruncesc ceea ce este drep si opresc de la ceea ce este nedrept si se grabesc la faptele bune; acestia sunt printre cei cucernici.  (Aal ‘Imran 3:114)
Pe de alta parte, Allah ii respinge pe ipocriti, spunand:

Cei fatarnici incearca sa-L isele pe Allah, dar El intoarce inselatoria lor {impotriva lor insisi!] Cand se ridica pentru Rugaciune [As-Salat], se ridica ei cu lene, ca sa fie vazuti de oameni, si u pomenesc numele lui Allah decat foarte putin. (An-Nisaa’ 4:142)
Si inalt verset Cel Prea Inalt spune despre ei:

Ei nu vin la Rugaciune [As-Salat] decat numai cu lene si nu daruiesc decat obligati. (At-Tawbah: 54)
Profetul (pbuh), de asemenea, obisnuia sa-i indemne pe oameni ca acestia sa ia initiativa de a infaptui lucruri bune inainte ca obstacolele si incercarile sa se iveasca. El (pbuh) a spus:

„Asteptati voi numai bogatia care duce la asuprire, saracia care duce la uitare, boala distrugatoare, batranetea care duce la neghiobie, moartea care le culmineaza pe toate, Anti-Christul, care este un rau absent si asteptat, sau Ceasul (judecatii), iar acel ceas va fi cel mai cumplit si cel mai amar”.( hadis relatat de Al-Tirmidhi)

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 2

0Shares

Emigrarea Profetului – partea a 6-a

  5. În drum spre Medina, Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – l-a întâlnit pe Abu Buraida, unul dintre cei conduşi de lăcomie pentru obţinerea răsplăţii quraişilor. De îndată ce l-a văzut pe Profet – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – şi a vorbit cu el, Abu Buraida a îmbrăţişat islamul […]

0Shares

5. În drum spre Medina, Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – l-a întâlnit pe Abu Buraida, unul dintre cei conduşi de lăcomie pentru obţinerea răsplăţii quraişilor. De îndată ce l-a văzut pe Profet – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – şi a vorbit cu el, Abu Buraida a îmbrăţişat islamul împreună cu alţi şaptezeci dintre oamenii săi. El şi-a scos turbanul şi l-a legat în jurul lancei sale ca pe o flamură, drept mărturie că îngerul păcii şi armoniei venise să umple întreaga lume de cinste şi dreptate.

6. Cei doi emigranţi şi-au reluat călătoria. În această perioadă, l-au întâlnit pe Az-Zubair, care se afla în fruntea unei caravane ce se întorcea din Siria. Ei s-au salutat călduros şi Az-Zubair le-a dăruit două veşminte albe, pe care ei le-au acceptat cu recunoştinţă. Într-o zi de luni, pe 8 Rabi’ Al-Auual, în cel de-al treisprezecelea an al Profeţiei, adică pe 23 septembrie 622 e.n., Mesagerul lui Allah a sosit la Quba’.

De îndată ce s-a răspândit vestea sosirii lui Muhammad, mulţimea din Medina a început să se îngrămădească pe vârfurile munţilor şi în copaci. Veneau în fiecare dimineaţă şi aşteptau cu nerăbdare apariţia lui până când erau nevoiţi să plece datorită căldurii insuportabile a amiezii. Într-o zi, plecaseră ca de obicei şi după o lungă aşteptare şi pândă se întorceau în oraş, când un evreu, care a văzut călători îmbrăcaţi în alb care-şi croiau grăbiţi calea spre Medina, a strigat de pe vârful unei coline: “O, voi, familii de arabi! Străbunul vostru a sosit! Cel pe care l-aţi aşteptat cu nerăbdare a venit!” Musulmanii au alergat de îndată cu armele în mână pentru a-l apăra.[3] Fericita veste s-a răspândit cu repeziciune în oraş şi lumea a ieşit să-l întâmpine pe distinsul oaspete.

Ibn Al-Qaiiim a spus: “Strigătele de „Allahu Akbar” (Allah este Mai Mare) au răsunat în neamul ‘Amr bin ‘Auf. Auzindu-le, Muhammad – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – s-a emoţionat foarte tare, dar, cu un rar simţ al coordonării şi bunei-cuviinţe, a cerut să se facă linişte. Seninătatea l-a învăluit şi revelaţia i-a fost trimisă.


“…atunci Allah este Ocrotitorul lui; iar Gavriil şi dreptcredincioşii evlavioşi şi îngerii îi vor fi peste aceasta ajutoare.”
[66:4]

‘Urua bin Az-Zubair a spus: „Ei l-au primit pe Mesagerul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – şi el a mers cu ei în partea dreaptă. Acolo, cei din neamul ‘Amr bin ‘Auf l-au găzduit. Aceasta se întâmpla într-o zi de luni, în Rabi’ Al-Auual. El s-a aşezat în tăcere şi „ajutoarele” care nu avuseseră ocazia să-l vadă mai înainte au venit să-l salute. Se spune că soarele dogorea şi atunci Abu Bakr s-a ridicat în picioare să-l apere cu umbra lui de razele arzătoare. Abia atunci cei care nu-l mai văzuseră au înţeles care este Profetul. A fost într-adevăr o zi nemaiîntâlnită în Medina. Chiar şi evreii, din semnele pe care le-au văzut la Muhammad, şi-au dat seama de adevărul spuselor Profetului lor. În Quba’, Muhammad – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a locuit la Khultum bin Al-Hadm, o căpetenie primitoare a tribului ‘Amr bin ‘Auf. Aici el şi-a petrecut patru zile: de luni, până joi. În această perioadă, s-a turnat fundaţia Moscheei din Quba. La baza acestei iniţiative a stat credinţa adevărată. ‘Ali a mai rămas în Mekka timp de trei zile, pentru a înapoia proprietarilor de drept lucrurile ce-i fuseseră date de Profet – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – spre păstrare. După aceea, şi-a început emigrarea, pentru a se întâlni cu Profetul la Quba’.

Source Link

Views: 2

0Shares