Moartea celor apropiați

 

Enghin Cherim

 

Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi.

Death pathwayMoartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în care omul poate împlini cât mai multe fapte bune pentru care va fi răsplătit atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi. El are posibilitatea de a alege între bine şi rău, între a face fapte bune, a se supune poruncilor divine şi între a face rău şi a tăgădui divinitatea. Însă, odată ce vine clipa morţii, omul pierde ocazia de a mai face vreo alegere. Faptele lui sunt singurele care-l vor urma după moarte, conform celor relatate de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mortul este condus la cimitir de trei [lucruri]: familia, averea şi faptele sale. Două se întorc şi unul rămâne cu el. Familia şi averea se întorc şi rămân cu el doar faptele.”

Cel care vrea să obţină răsplata lui Allah trebuie să se străduiască, atât timp cât este în viaţă, în primul rând să respecte stâlpii Islamului şi anume: rugăciunea zilnică, să postească în luna Ramadan, să plătească dania şi să meargă la Casa lui Allah, dacă are posibilitatea şi apoi să facă cât mai multe fapte bune, căci în Ziua de Apoi va fi judecat conform principiului după faptă şi răsplată.

Fiecare va fi răsplătit pentru ceea ce a făcut:

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuşi, iar cel care rătăceşte, rătăceşte tot pentru sine însuşi. Şi nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia… (Al-Israa’: 15).

Dar ce se va întâmpla după moarte? Cei care sunt în viaţă îşi pot ajuta morţii? Ce le mai poate fi util în mormânt? M-am gândit să pregătesc această broşură cu scopul de a le arăta celor ai căror apropiaţi au părăsit această viaţă cum să-i ajute într-un mod permis de religia islamică, dat fiind că numai aşa le pot fi de folos. În zilele noastre este evidentă îndepărtarea de religie şi ignoranţa în ceea ce priveşte cultura islamică. Unii oameni apelează la fapte interzise în Islam sau alunecă în erezii pentru a-şi comemora morţii, fără să ştie că aceste lucruri nu numai că nu-i sunt de folos decedatului, ba chiar îl deranjează.

Din acest motiv am ţinut să dau şi câteva exemple de obiceiuri din viaţa religioasă a comunităţii musulmane din Dobrogea, care nu au o bază în sursele principale ale Islamului: Coranul şi Sunnah.

Îi cer Bunului Allah să primească această faptă modestă şi să fie utilă celor care o vor citi.

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 0

0Shares

Respectă Islamul celelalte credinte ?

 

Dan Michi

 

Da. Coranul prevede acest lucru fără urmă de îndoială:

Nu este silire la credință! Răzvedită este deosebirea dintre calea cea dreaptă și rătăcire… (Al-Baqarah 2:256)

al_aqsa_mosqueLibertatea conștiinței este un garant nezdruncinat pentru Islam. Adevărul poate fi descoperit numai dacă nu este rezultatul coerciției. Respectarea drepturilor nemusulmanilor constituie un domeniu intrinsec al sistemului legislativ islamic. S-a relatat că profetul Muhammed a spus :
“Mă voi opune celui care va răni un cetățean nemusulman aflat pe teritoriul unui stat islamic, iar în Ziua Judecății îi voi fi adversar.”
“Temeți-vă, când în Ziua Judecății mă voi ridica împotriva celui care a rănit un locuitor nemusulman (dintr-un stat islamic) sau care i-a impus o responsabilitate peste puterile sale sau care l-a lipsit de orice îi aparținea.”
Istoria ne oferă multe exemple ale respectului arătat de musulmani celorlalte credințe. Unul este cel al Spaniei guvernată de secole de musulmani. Altul este binecunoscutul gest al lui Omar, cel de-al doilea succesor al profetului Muhammed, odată cu intrarea în Ierusalim. El a refuzat să se roage într-una dintre sfintele biserici, motivând că previne astfel posibilul gest viitor al unor musulmani zeloși care ar fi putut să demoleze biserica și să construiască pe locul său o moschee, în amintirea sa.
sursa: descopera-islamul.blogspot.ro
Source Link

Views: 1

0Shares

Apa si rolul ei in coloritul rocilor – partea a 4-a

Procesul metamorfic

Procesul metamorfic este unul din cele mai importante procese care au loc in invelisul pamantului, impreuna cu schimbarile de presiune si temperatura din care rezulta procesul metamorfic, sau schimbarea in ceea ce priveste compozitia chimica, caracteristicile fizice ale mineralelor sau forma rocilor.

De exemplu, apa care a patruns in mineralele care s-au depus prin intermediul proceselor externe iese din aceste minerale, si dupa aceea opalul se transforma in cuart, limonitul in hematit sau magnetit. Nu exista nici o indoiala ca apa, impreuna cu bioxidul de carbon, joaca un rol important in procesul de recritalizare, in procesul de metasomatism si in reorganizarea mineralelor in interior.

Apa intra in compozitia majoritatii mineralelor metamorfice, de exemplu in amfibolit si clorit, in talc si altele. Aceste minerale nu se formeaza in lipsa apei, chiar daca conditiile de presiune si temperatura sunt cele ideale. Majoritatea acestor minerale au culoarea verde greenschist. Printre rocile metamorfice de culoare verde intens se numara rocile serpentinice care nu se formeaza decat in prezenta apei, si a influentei acesteia asupra rocilor ultrabazice. La fel, rocile amfibolit, care sunt cele mai raspandite roci, nu capata culoarea negru inchis spre verde decat  in prezenta apei.

franz rosenthalOamenii de stiinta arabi si musulmani din vechime au avut un rol evident in progresul stiintelor universului si a materiilor in general, si multi oameni de stiinta din vest i-au apreciat pentru acest lucru. Exista multe carti care trateaza in mod special acest domeniu, dar eu aici ma multumesc sa citez spusele lui Franz Rosental din cartea sa: “Metoda oamenilor de stiinta musulmani in cercetarea stiintifica”, preluate de Von Kramer, care descria activitatea stiintifica a oamenilor de stiinta musulmani, spunand: “Cea mai importanta activitate de creatie intelectuala pe care au desfasurat-o arabii este vizibila in domeniul stiintei experimentale, acestia facand un efort foarte mare si admirabil in domeniul observatiei si cercetarii, prin adunarea rezultatelor din experinte sau obtinute de pe urma discutiilor si imitatiilor. De asemenea, metodele lor de studiu dau un rezultat mai evident atunci cand sunt corelate cu ceea ce acestia povestesc si descriu. Datorita reflexiilor si inventiilor acestor oameni de stiinta extrem de productivi, lucruri minunate au fost aduse in domeniul matematicii, astronomiei, precum si in alte domenii ale cunoasterii”.

La final, ii rog pe oameni de stiinta musulmani sa lase lenea la o parte si sa caute in Cartea lui Allah indiciile si semnele stiintei, si sa ni le prezinte intr-o forma clara si armonizata cu stiinta actuala, in cadrul marii tolerante ce a caracterizat din cele mai vechi timpuri civilizatia islamica, in lumina credintei puternice a musulmanilor in fratia oamenilor si in necesitatea de raspandire a stiitei printre oameni, si aici sunt avuti in vedere chiar toti oamenii (toti sunt facuti din Adam, si adam este facut din tarana).

 

 

Centrul Cultural Islamic IslamulAziSource Link

Views: 0

0Shares