Călătoria sufletului după moarte – 4

 

Pedeapsa mormântului

 

Referitor la pedeaspa din mormânt, Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:

„Umma aceasta va fi încercată încă din mormânt. Şi dacă nu mi-ar fi teamă că voi nu vă veţi mai îngropa morţii, m-aş fi rugat lui Allah (swt) să vă lase să auziţi ceea ce am auzit eu.”

Sahiih Muslim.

 

De câte ori se reculegea în faţa unui mormânt, Uthmaan bin Affaan (Allah să fie mulțumit de el!) plângea de i se înnodau lacrimile în barbă şi, din acest motiv, el a fost interpelat: «Ne vorbeşti despre Rai şi Iad şi nu plângi, dar când vorbeşti despre mormânt izbucneşti în lacrimi.» El a răspuns: «L-am auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) zicând:

„Mormântul este prima etapă a Vieţii de Apoi, cine trece de încercarea lui, îi va fi foarte uşor după aceea, iar dacă nu trece, acela va ajunge în cea mai grea şi urâtă stare.” Şi tot Profetul a mai zis: „Niciodată nu am văzut ceva mai oribil decât mormântul. ”

Pentru cel în viaţă, mormântul este doar o groapă întunecată, însă pentru cel mort este fie fereastra către Paradis, fie uşa spre Iad, şi în el însuşi experimentează realitatea Lumii de Apoi.

 

Mormântul este cel mai însingurat loc şi nu există singurătate mai mare decât în el. Şi nimeni şi nimic nu îl însoţeşte pe cel mort decât numai faptele lui.

 

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis:

„Trei lucruri îl vor conduce pe cel mort, două se vor întoarce, iar al treilea va rămâne alături de el. Neamul, agoniseala şi faptele sale îl vor însoţi , dar rudele şi agoniseala lui se întorc, şi numai faptele lui rămân cu el. ”

Sahiih Al-Bukharii

 

De aceea este foarte important şi mai presus de orice împlinirea de fapte bune:

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ne-a sfătuit:

„Feriţi-vă de Focul Iadului chiar şi cu o jumăte de curmală (dată ca milostenie).”

– In sensul că nu contează valoarea materială a ceea ce dăruieşti ci intenţia de a ajuta, indiferent de starea materială personală, cum de asemnea nu contează mărimea darului, ci perseverenţa în a dărui şi a ajuta.

 

Allah (swt) a delimitat limpede pentru toţi ceea ce este bine şi ceea ce este rău, ceea ce este pemis şi ceea ce este interzis, ceea ce este adevăr şi cea ce este nălucire, şi a lăsat omului posibilitatea de a alege între acestea, dar numai pe parcursul acestei vieţi lumeşti. După moarte e deja imposibil de ales.

 

De aceea, a fi pe calea cea bună este în beneficiul celui care o alege pe aceasta, cum şi făcătorii de rău vor fi dezavantajaţi de răul pe care l-au ales.

 

mormântLa venirea morţii, omul este fără de ajutor şi slab, iar după moarte el trebuie să fie ajutat de alţii, trebuie îmbăiat, învelit în giulgiu, îngropat şi trebuie să fie invocată iertarea lui Allah (swt) pentru el.

Profetul a zis:

„Când coşciugul e gata, si este ridicat pe umeri, cel mort, dacă a fost credincios va zice: «Continuaţi!», iar dacă a fost păcătos va zice: «Vai mie! Unde mă duceţi voi pe mine!». Şi vocile lor vor fi auzite de toţi, numai de oameni nu vor putea fi auzite, căci de le-ar auzi ar cădea la pământ, fără conştiinţă.”

Sahiih Al-Bukharii

 

 

sursa: rasarit.comSource Link

Views: 0

0Shares

Călătoria sufletului după moarte – 5

 

Barzakh face imposibilă orice întoarcere

 

Perioada cuprinsă între momentul morţii şi Viaţa de Apoi se numeşte barzakh.

Ad litteram: «برزخ‎ – barzakh» înseamnă «piedică, barieră, stavilă, separator a două lucruri»

 

Ibn Abas(ra) a făcut o paralelă între barzakh şi hijab (văl) – adică barzakh este ca o cortină între lumea aceasta şi Lumea de Apoi.

 

Al-Qurtubii a explicat: „Barzakh este o barieră între două lucruri. Este starea intermediară dintre această lume şi Lumea de Apoi, din momentul morţi şi până în Ziua Invierii. Oricine moare intră în barzakh.”

 

In Quran, în sura Mu’uminuun, verstele 99-100 Allah Preainaltul spune despre sufletele celor necredincioşi « Abia când vine moartea la unul dintre ei, zice el: “Doamne, adu-mă pe mine înapoi, / pentru ca eu să fac bine, în cele pe care le-am lăsat!” “Nicidecum!” Acesta este un cuvânt pe care el îl va rosti. Iar în urma lor este o despărţire (barzakh), până în Ziua când vor fi sculaţi [din morţi].»

 

In acest verset este clar statuat că este imposibilă întoarcerea în viaţa lumească, pentru că respingerea cererii celui necredincios de întoarcere în lumea pământească din Barzakh pentru a-şi corecta greşelile este categorică: Allah Preainaltul spune: «Nicidecum!». Evadarea din barzakh este imposibilă pentru că este străjuită de un puternic înger păzitor.

 

Sălaşul celui drept-credincios este Paradisul, pentru că Rasuūl_Allah Preainaltul a zis:

„Sufletul drept-credinciosului este o pasăre care se hrăneşte din copacii Paradisului, până ce Allah Preainaltul îl va trimite înapoi în trupul său în Ziua Invierii.”

Ibn Maājah şi alţii

 

credinciosulDe aceea, sufletul celui credincios nu se întoarce, pentru că el se desfată cu favorurile şi binecuvântările dăruite de Allah Preainaltul şi aici nu cunoaşte nici un fel de mâhnire sau durere.

 

Trimisul lui Allah  a zis:

„Nici un rob cu agoniseală de fapte bune făcute respectând Legea lui Allāh nu vrea să se mai întoarcă vreodată în viaţa lumească, după ce a murit, nici dacă ar fi proprietarul lumii întregi cu toate bogăţiile ei, decât numai cei care s-au martirizat şi aceasta numai pentru nobleţea pe care i-o conferă martiriul, căci, cu adevărat, martirul vrea să se întoarcă în acestă lume numai pentru a mai fi încă odată martirizat. ”

At-Tirmizii

 

Profetul (saas) a spus despre dorinţa martirilor de a se întorce în aceasta lume.:

«….- Noi dorim să ne trimiţi înapoi, în lumea pământească, ca să luptăm din nou pentru gloria Ta, până ce vom fi ucişi iarăşi. Şi aceasta pentru că lor le place răsplata primită pentru martiriu…..».

Insă, chiar şi martirilor le este refuzată întoarcerea: pentru că Allah Preainaltulle răspunde: « – Am scris ca ei să nu se reîntoarcă în ea »

Aceasta este o parte din hadith-ul colecţionat de Muslim, redat integral în tafsirul versetului 154 sura Al-Baqara

 

sursa: rasarit.comSource Link

Views: 1

0Shares

Calea de mijloc – partea a 2-a

Calea de mijloc

Se repetă şi versetele în care Allah Preaînaltul opreşte de la abandonarea căii de mijloc şi moderaţiei pentru a urma calea exagerării şi a extremismului:

 O, voi oameni ai Cărţii! Nu exageraţi în privinţa religiei voastre şi nu spuneţi despre Allah altceva decât adevărul! (An-Nisaa’ 4:171).moderatie

Spune: «O, voi oameni ai Cărţii! Nu treceţi în credinţa voastră peste adevăr şi nu urmaţi poftelor unor oameni care sunt rătăciţi de mai înainte şi care i-au adus întru rătăcire pre mulţi şi s-au abătut de la calea cea dreaptă(Al-Ma’idah 5:77)

 

Deci rămâi pe calea cea dreaptă, aşa cum ţi s-a poruncit, laolaltă cu cei care s-au căit împreună cu tine şi nu treceţi peste linişte (Hud 11:112).

Iar printre hadith-urile (relatări ale profetului Muhammad) nobile întâlnim următoarele afirmaţii:

                        ,,Feriţi-vă de întrecerea măsurii, fiindcă întrecerea măsurii i-a făcut să piară pe cei dinaintea voastră!

,,Nu fiţi aspri cu voi înşivă, căci Allah va fi aspru cu voi. Allah a fost aspru cu un neam ai căror fii au fost aspri cu ei înşişi!

,,Această religie este uşoară şi nimeni nu se va putea opune acestei religii, căci ea îl va învinge“.

,,Cea mai iubită religie de către Allah este religia tolerantă“.

                        Există, de asemenea, hadith-uri care poruncesc uşurarea lucrurilor atât pentru sine, cât şi pentru celelalte făpturi, precum următoarele: „Allah nu m-a trimis pe mine ca să aduc suferinţe şi nici ca să fiu neînduplecat, ci m-a trimis ca învăţător şi pentru a uşura lucrurile“.

Ci aţi fost trimişi ca să uşuraţi lucrurile şi nu aţi fost trimişi ca să le îngreunaţi“.

Uşuraţi lucrurile şi nu le îngreunaţi; vestiţi binele şi nu stârniţi aversiunea!“

Allah este Blând şi iubeşte blândeţea“.

Blândeţea dintr-un lucru nu face decât să-l împodobească, iar absenţa ei dintr-un lucru nu face decât să-l urâţească“.

Aş-Şatibi (un savant clasic al lumii islamice) a afirmat în lucrarea sa intitulată  „Potrivirile“:  „Oprirea de la asprime este într-atât de vestită în legea islamică, încât a devenit o normă categorică“.

 

 

 

______________

Sursa: Islamul și Toleranța, autor Ahmad Hasin, Editura Islamul AziSource Link

Views: 0

0Shares