Author: Vlad Stoica

Mustafa Sibaee

Impactul civilizației islamice asupra istoriei

Domeniul filozofiei si stiintelor (medicina, matematica, chimia, geografia, astronomia)

Europa s-a trezit ascultand vocea filozofilor si savantilor arabi care predau aceste stiinte in moscheile din Sevilla, Cordoba, Granada si alte orase din Spania. Primii frecventatori ocidentali ai acestor scoli au fost plini de admiratie si pasiune pentru tot ceea ce ascultau, intr-un climat de libertate pe care nu-l cunoscusera pana atunci in tarile lor. In vremea in care savantii arabi le vorbeau elevilor adunati in cercuri in jurul lor despre rotatia pamantului si sfericitatea lui, despre miscarile corpurilor ceresti, mintile europenilor erau inca pline de superstiti si de inchipuire in legatura cu aceste realitati. Apoi, europenii au inceput sa traduca din araba in latina si lucrarile savantilor arabi au inceput sa fie studiate in universitatile occidentale. Qanun fi at-tibb “Canonul medicinii” de Ibn Sina (Avicenna) a fost tradus inca din secolul XII, iar Al-Hawi “Cartea cuprinzatoare” a lui Ar-Razi, mult mai voluminoasa decat “Canonul medicinei” a fost tradusa la sfarsitul secolului XIII. Aceste doua lucrari au fost sursele de baza pentru studierea medicinii in universitatile europene pana in secolul XVI. Cartile de filozofie au durat chiar mai mult decat atat, iar Occidentul a facut cunostinta cu filozofia greceasca prin intermediul lucrarilor si traducerilor arabe.

Numerosi occidentali impartiali reunosc ca in Evul Mediu, arabii au fost profesori pentru Europa vreme de sase secole. Savantul Gustave Le Bon afirma: “Cartile arabe traduse si cu deosebire (lucrarile stiintifice) au continuat sa fie aproape singura sursa de predare in universitatile franceze vreme de cinci-sase secol. Se poate spune ca influenta araba in unele stiinte, asa cum este medicina, s-a prelungit pana in zilele noastre. Cartile lui Ibn Sina erau comentate la Montpellier la sfarsitul secolului trecut.” Acelasi savant spunea: numai pe cartile arabe s-au bizuit Roger Bacon, Leonard al-Bizi, Arno al-Filofi, Raymond Lull, Toma d’Aquino, Albert cel Mare, Alfonso X Castilianul.” Iar Renan afirma ca “ Albert cel Mare ii este dator lui Ibn Sina, iar Saint Toma ii este dator in filozofia sa lui Ibn Rusd.” Savantul orientalist a spus: “ Arabii singuri au purtat stindardul civilizatiei medievale, infrangand barbaria Europei, pe care au zgaltaito invaziile triburilor din Nord. Si au mai spus:”Arabii au mers la izvoarele vesnice ale filozofiei Grecilor, dar nu s-au oprit la comorile cunoasterii pe care le-au dobandit, ci le-au extins si au deschis capitole noi in studiul naturii.” Tot el a afirmat in alta parte: “Cand au urmarit stiinta astronomiei, arabii au acordat o atentie deosebita tuturor ramurilor matematicii, avand un rol deosebit in dezvoltarea lor. Ei ne-au fost cu adevarat maestri in acest domeniu.” Apoi a continuat: “Daca vom cerceta ce au luat latinii de la arabi mai intai, vom constata ca Gerberto, care a devenit papa sub numele de Silvestru II ne-a adus intre anii 970-980 cunostintele de matematica pe care le-a asimilat in Andaluzia, ca si Ohilard Englezul care a calatorit intre anii 1100-1128 prin Andaluzia si Egipt, traducand din limba araba lucrara “Elementele” a lui Euclid, pe care arabii nu o cunosteau, ca si Platon atTiquli care a tradus din araba “Europista” de Theodosius, si Rodolfo Perugianul care a tradus din araba “Geografia” lui Ptolomeu , si Kinianos Navarezul care a dat in secolul XIII o noua traducere comentata a cartii lui Euclid, si Qitalion Bolonezul a tradus o carte de optica a lui Ibn al-Haytam in acelasi secol, si Gerard din Cremona care a contribuit la incurajarea studilor de astronomie prin traducerea lucrarii Al-Magste de Ptolomeu, comentariul lui Jabir si altele. In anul 1250, Alfonso Castilianul a poruncit sa fie difuzate calendarele astronomice care-i poarta numele.

Daca Roger a incurajat raspandirea cartilor in Sicilia, si in primul rand a cartilor lui Al-Idrisi, nici imparatul Frederic al II nu a manifestat mai putin interes pentru studiul stintelor si literelor arabe. Fiii lui ibn Rusd au locuit in palatul acestui imparat, invatandu-l istoria plantelor si a animalelor. Savantul german Humboldt, in cartea sa despre univers a spus ca arabii sunt cei care au creat farmacia chimica. De la arabi au venit primele retete bune, pe care le-a preluat Scoala din Salerno si care dupa un timp s-au raspandit in sudul Europei. Farmacia si medicina pe care se bazeaza arta terapiei au condus la studiul botanicii si al chimiei concomitent, iar prin arabi s-a deschis o epoca noua in domeniul acestei stiinte. Cunoasterea lumii vegetale de catre arabi a avut ca rezultat adaugarea a doua mii de plante la ierbarul lui Zzalifarides si introducerea in farmacologia lor a cateva plante de care grecii nu au avut cunostinta absolut deloc. Sideo afirma despre Ar-Razi si despre Avicenna ca ei au dominat prin cartile lor scolile din Occident vreme indelungata. Avicenna a fost cunoscut in Europa in primul rand ca medic si el a avut o autoritate absoluta in scolile ei vreme de aproape sase veacuri. Cartea sa “Canonul despre medicina”, alcatuita din cinci parti a cunoscut cateva editii, fiind considerate de baza pentru studiul medicinii in universitatile din Franta si Italia.

Sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Views: 1