Durerile de cap și migrenele

    Durerile de cap sunt acele dureri care cuprind o parte a capului sau care îl ataca în întregime; atunci când este afectata doar o parte a capului, ne vom referi la aceasta suferinta prin termenul de migrena. Durerea care cuprinde tot capul este desemnata prin termenul de casca, deoarece îl acopera ca o […]

0Shares

 

 

Durerile de cap sunt acele dureri care cuprind o parte a capului sau care îl ataca în întregime; atunci când este afectata doar o parte a capului, ne vom referi la aceasta suferinta prin termenul de migrena. Durerea care cuprinde tot capul este desemnata prin termenul de casca, deoarece îl acopera ca o casca. Este posibil ca uneori durerile sa atace doar partea frontala sau dorsala a capului.

Exista numeroase tipuri de dureri de cap, iar acestea pot fi provocate de diverse cauze. Durerile de cap sunt provocate de modificarile sistemului ce afecteaza arterele cerebrale. Partea mai slaba a capului va accepta materiile toxice, iar migrena va fi însotita de pulsatii ale arterelor. În acest caz, durerea ar putea fi înlaturata prin legarea unui bandaj, astfel încât pulsatiile din artere sa înceteze, iar durerea sa fie diminuata.

Abu Na’im a afirmat în cartea sa despre medicina profetica faptul ca durerea de cap tip migrena îl afecta pe Profet (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) si câteodata îl împiedica sa iasa din casa pentru o zi sau chiar doua zile. Abu Na’im a relatat ca Ibn Abbas a spus: „Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a tinut odata o cuvântare având o bucata de pânza legata în jurul capului.”

În Sahih ni se relateaza ca Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunea, pe vremea când suferea de boala care i-a adus si moartea: „O, capul meu!” Obisnuia sa lege o bucata de material în jurul capului sau. Aceasta ajuta la potolirea durerilor provocate de cefalee si de migrene.

Tratamentul pentru durerile de cap variaza în functie de felul lor si de cauze. Durerile de cap  ar putea fi usurate prin vomitare, îngurgitare de alimente, o stare de calm si relaxare, utilizarea de comprese reci, scaderea temperaturii sau ridicarea temperaturii corpului, evitarea zgomotului etc.

Cunoscând aceste aspecte, trebuie sa mentionam faptul ca tratamentul cu henna este doar partial si vindeca doar anumite feluri de dureri. Însa atunci când durerea este provocata de febra ridicata si nu de o substanta alterata care trebuie extrasa, henna ajuta într-o anumita masura la diminuarea durerii.

Compresa din henna zdrobita si amestecata cu otet, aplicata pe frunte, va usura durerea. Henna potoleste si nervii atunci când este utilizata ca un bandaj. Pe de alta parte, aceasta nu este indicata doar pentru alinarea durerilor de cap, ci si pentru afectiunile diverselor organe ale corpului, pentru tumorile fierbinti, precum si pentru inflamatii, atunci când este folosita ca un bandaj. Henna este rece în prima etapa si devine fierbinte în cea de a doua. Arborele de henna se bucura de doua calitati speciale: descompunerea datorata naturii sale calde si hidratante, precum si constrictia, gratie esentelor reci de pamânt pe care le contine.

Henna este folositoare în tratamentul arsurilor si linisteste nervii atunci când este folosita ca pansament, asa cum am mentionat deja. Daca este mestecata, ajuta la vindecarea ulceratiilor si aftelor care apar în cavitatea bucala. Poate vindeca si stomatita (inflamare a membranelor mucoase ale gurii) care apare la copii. Utilizarea henna-ei în bandajarea tumorilor fierbinti ajuta, deoarece are efecte similare cu cele ale plantei sânge de noua frat asupra bubelor deschise. Atunci când floarea de henna este amestecata cu ceara pura si cu ulei de trandafir, ea este utila pentru vindecarea durerilor ce apar în partea laterala a corpului (thatul janb).

Daca este aplicata pe talpile copiilor atunci când apar primele simptome ale variolei, ochii lor vor fi imuni în fata afectiunilor ce însotesc aceasta boala. Atunci când floarea de henna este asezata printre haine de lâna, le va oferi acestora un miros placut si va îndeparta insectele si mucegaiul. Datorita minunatelor lor calitati, frunzele de henna scufundate în apa proaspata, stoarse si baute dupa aceea timp de patruzeci de zile, câte douazeci de masuri pe zi, împreuna cu zece masuri de zahar, procedeu însotit de consumarea carnii unei oi tinere, vor preveni infectarea cu lepra.

Ni s-a relatat ca era odata un om care se plângea de crapaturile care îi brazdau degetele si care a oferit recompense materiale oricui l-ar fi putut ajuta, însa în zadar. Dupa o perioada, o femeie i-a recomandat sa bea un amestec de henna vreme de zece zile, însa el nu a suportat nici macar ideea de a consuma bautura respectiva. Peste câtva timp, a înmuiat niste frunze de henna în apa si a baut lichidul rezultat, iar degetele lui s-au vindecat si si-au recapatat frumusetea. Henna este utilizata si ca unguent pentru degete, pentru ca le întareste si le catifeleaza. Daca este amestecata cu unt si folosita ca bandaj pentru tumorile fierbinti,extrage reziduurile de culoare galbena. Henna poate fi utilizata în vindecarea plagilor cronice, ajuta la cresterea si întarirea parului si prezerva sanatatea capului. În cele din urma mentionam faptul ca henna este utila în general împotriva bataturilor si pustulelor care apar pe talpi, picioare sau pe corp.

 

 

sursa: Medicina profetică, autor: Ibn Qayyim al-Jawziyyah

 

Source Link

Views: 7

0Shares

SFÂRŞITUL UNIVERSULUI

Adnan Ash-Sharif   În Ziua aceea vom închide Noi cerul, aşa cum se închid sulurile cu scripturi. Aşa cum am făcut Noi prima creatură, o vom face din nou. Aceasta este o promisiune pe care NOI am făcut-o şi pe care o îndeplinim. (Al-Anbiyaa:  104). Ei nu L-au preţuit pe ALLAH  după cum se cuvine, deşi în […]

0Shares

Adnan Ash-Sharif

 

În Ziua aceea vom închide Noi cerul, aşa cum se închid sulurile cu scripturi. Aşa cum am făcut Noi prima creatură, o vom face din nou. Aceasta este o promisiune pe care NOI am făcut-o şi pe care o îndeplinim. (Al-Anbiyaa:  104).

Ei nu L-au preţuit pe ALLAH  după cum se cuvine, deşi în   Ziua    Învierii       întregul      pământ     va   fi   (în)    pumnul     Său,   iar cerurile vor fi adunate (în mâna Sa) dreaptă. Mărire Lui! El este mai presus de ceea ce ei Îi fac  asociaţi! (Az-Zumar:  67).

Până la scrierea acestor rânduri nu există adevăruri ştiinţifice ferme în privinţa sfârşitului Universului,  ci doar două teorii care se opun între ele:

– Teoria Universului deschis la infinit, conform căreia Universul va continua să se extindă până în momentul în care se vor epuiza în el combustibilii stelelor şi, în consecinţă, ele se vor stinge şi vor muri şi o dată cu moartea lor se va dispersa Universul şi va pieri treptat.

–   Teoria Universului deschis   şi   apoi închis,   conform căreia Universul se va extinde până la o anumită limită, iar după aceea se va restrânge şi se va contracta pentru a deveni aşa cum a fost la început.

Această teorie este numită în limbajul neştiinţific al astronomilor ”teoria acordeonului” care se deschide până la o anumită limită,  iar după accea se va restrânge şi se va contracta pentru a deveni aşa cum a fost la început.

Conform   acesteia, Universul   va   deveni aşa   cum   a   fost   la început, adică o masă gazoasă fierbinte,  cu o temperatură şi presiune foarte ridicate, după o sută de milioane de ani de la explozia uriaşă,   care a avut loc cu cincisprezece       miliarde de ani în urmă, conform estimărilor lor. Aceasta înseamnă că Universul se va sfârşi după optzeci

începe o nouă creaţie a lui. Acestea sunt estimările savanţilor. Cât despre ceasul exact al producerii acestui lucru, el este cunoscut numai de ALLAH: ”Ei te vor întreba despre Ceas: Când va veni el?

Spune:  ”Numai la Domnul meu este ştirea despre el.  Numai EL  îl va descoperi la timpul lui.  Va fi greu pentru ceruri şi pentru  pământ şi nu va veni asupra voastră decât pe neaşteptate”. Te întreabă de parcă tu ai fi interesat (să ştii). Spune: ”Numai la ALLAH se află ştirea despre el!” Dar cei mai mulţi oameni nu ştiu” (Al-A’raf: 187).

 

În Coranul cel Sfânt  care în opinia noastră reprezintă cuvântul hotărâtor în privinţa corectitudinii ştiinţelor şi teoriilor ştiinţifice există numeroase versete care înfăţişează   sfârşitul Universului   şi din   ele înţelegem, şi ALLAH ştie cel mai bine, că Domnul va readuce Universul la starea la care a fost la început:

În ziua aceea vom închide Noi cerul,  aşa cum se închid sulurile cu scripturi. Aşa cum am făcut Noi    prima     creatură,      o   vom     face    din    nou.     Aceasta     este    o promisiune, pe care Noi am făcut-o şi pe care o îndeplinim”    (Al-Anbiyaa: 104),

în sensul că cerurile şi pământul se vor împreuna din nou, aşa cum au fost iniţial. De asemenea, ALLAH Preaînaltul a grăit:

Oare nu văd cei care nu cred că cerurile şi pământul au fost împreună     şi   că   Noi   le-am    despărţit. (Al-Anbiya’:       30).

După aceea, Domnul va începe cealaltă creaţie cu un alt Univers decât cel pe care îl cunoaştem astăzi,  aşa după cum a grăit ALLAH  Preaînaltul:

În Ziua în care pământul va fi schimbat cu altul, ca şi cerurile, şi ei (oamenii)       se    vor     înfăţişa      dinaintea       Lui     ALLAH    Cel    Unic, Biruitorul (Al Wahid, Al Qahhar).  (Ibrahim:  48).

 

Versetele următoare, care zugrăvesc sfârşitul Universului  oferă unele detalii în legătură cu starea cerului, a aştrilor, a pământului şi a munţilor   la   momentul   sfârşitului   existenţei   Universului   şi   a   sosirii Ceasului. Şi, toate aceste versete confirmă teoria revenirii Universului la starea în care se află în momentul când a început creaţia Sa  şi ALLAH ştie cel mai bine!

În Ziua aceea vom închide Noi cerul, aşa cum se închid sulurile cu scripturi. Aşa cum am făcut Noi prima creaţie, o vom face din nou. Aceasta este o promisiune pe care Noi am făcut-o şi pe care o îndeplinim. (Al-Anbiya’:  104).

Ei nu l-au preţuit pe ALLAH după cum se cuvine, deşi în Ziua Învierii întregul pământ va fi (în) pumnul Său, iar cerurile vor fi adunate în dreapta Sa. Mărire Lui! El este mai presus de  ceea ce Îi fac ei asociaţi!  (Az-Zumar: 67).

Când Soarele se va întuneca/ Şi când stelele se vor risipi/ Şi când munţii vor fi spulberaţi. (At-Takwir: 1-3).

Şi când mările se vor aprinde.  (At-Takwir: 6).

Şi când cerul va fi îndepărtat. (At-Takwir: 11).

Când ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla/ Nimeni nu va mai socoti venirea ei minciună./ Ea va coborâ şi va înălţa/ În această Zi pământul va fi zguduit şi clătinat/ Şi munţii vor fi sfărâmaţi în farâme/ Şi se vor preface în pulbere  risipită” (Al-Waqi’a:  1-6).

Când cerul se va despica/ Şi stelele vor cădea/ Când mările vor izbucni în flăcări. (Al-Infitar:  1-3).

Şi când se va despica cerul şi va deveni roşu aprins ca pielea roşie! (Ar-Rahman:  37).

Când stelele se vor stinge/ Şi când cerul se va despica/  Şi când munţii se vor fărâmiţa (Al-Mursalat:  8-10).

‘Te întreabă despre munţi. Spune: ”Domnul meu îi va  face praf,  risipindu-i,/ Şi îi va lăsa ca pe un şes neted,/ În care  nu vei vedea ridicătură sau adâncitură”  (Ta-Ha:  105-107).

În Ziua aceea va fi cerul precum arama topită/ Iar  munţii vor fi asemenea lânii scărmănate. (Al-Ma’arij:  8-9).

În Ziua în care cerul se va învolbura într-un vârtej/ Şi munţii se vor urni din loc” (At-Tur:  9-10).

În fiecare dintre versetele sfinte se află un adevăr ştiinţific în legătură cu starea cerului, a stelelor, a planetelor, a munţilor şi a mărilor când Universul se va sfârşi, a cărui modalitate de moarte o caută în momentul de faţă. Dacă astronomii musulmani ar adopta în studiile lor ştiinţifice de astăzi ceea ce vesteşte Coranul Cel Sfânt despre sfârşitul Universului, ar fi primii care ar ajunge să demonstreze că el va redeveni aşa cum a fost la început: o masă de gaze aprinse. Miracolele ştiinţifice ale Coranului nu se sfârşesc: unele din ele au fost descoperite de ştiinţă cu   secole   sau   cu   ani   în   urmă,   altele   vor   fi   descoperite   în   viitor,

adeverindu-se cuvintele Lui ALLAH Preaînaltul:

Fiecare profeţie are  

un timp al său şi în curând le veţi cunoaşte. (Al-An’am:  67).

În decursul unei perioade care a început cu, quarkul şi s-a sfârşit cu apariţia omului, istoria Universului a început cu aproximativ cincisprezece miliarde de ani în urmă. La început a fost vidul, apoi masa primară a particulelor primitive, apoi s-a ajuns la corpul omului, compus din   treizeci   de   miliarde   de   celule.   Existenţa   omului   pe   suprafaţa pământului nu reprezintă decât o clipită în istoria apariţiei şi a evoluţiei Universului. Dacă am încerca să comprimăm istoria Universului, din momentul apariţiei sale şi până astăzi,  într-o  singură zi, ar însemna că Soarele şi Pământul au apărut la ora 17.00 din această zi, peştii şi reptilele la ora 23:41, dinozaurii la ora 23:45,  şi au dispărut numai după nouă minute, maimuţele la ora 23:58, iar omul nu a apărut pe faţa pământului decât acum unsprezece secunde.

Dacă învăţaţii musulmani clasici şi moderni cu excepţia unei infime minorităţi dintre ei – s-ar fi inspirat din Cartea Cea Sfântă a Lui ALLAH   ar   fi   aflat   liniile   principale   largi   ale   unor   ştiinţe   precum astronomia, embriologia, genetica, profilactica şi imunologia,  diversele ştiinţe ale pământului, cum sunt geologia, ştiinţa învelişului atmosferic,

hidrologia, oceanografia, ştiinţa despre păstrarea echilibrului mediului şi poluarea lui, precum şi alte ştiinţe materiale, naturale. Astfel, ar fi aflat primii, principiile fundamentale ale acestor ştiinţe. Şi dacă ar fi făcut acest lucru,  probabil că omenirea nu ar fi trebuit să aştepte,  secole îndelungate   după   revelaţie,   ca   să   descopere   prin   savanţi   precum Copernic, Galileo, Kepler, Newton,  Hubble, Gamov, Lemaintre,      Von Allen,  Mendel,    Pasteur, Bovari  şi alţii,    unele principii de bază ale ştiinţelor materiale, naturale, pe care le găsim în Cartea Cea Sfântă a Lui ALLAH.

 

 

islamulazi.ro

Source Link

Views: 1

0Shares

Corabii inaltate pe mare

  Adnan Ash-Shareef     Şi printre semnele Sale sunt corăbiile de pe mare, ce seamănă cu munţii/ Dacă voieşte, El domoleşte vântul şi ele rămân nemişcate pe suprafaţa apei. Întru aceasta se află semne pentru toţi oamenii care sunt răbdători şi mulţumitori/ Sau El le lasă să piară, pentru cele pe care le-au agonisit. […]

0Shares

 

Adnan Ash-Shareef

 

 

Şi printre semnele Sale sunt corăbiile de pe mare, ce seamănă cu munţii/ Dacă voieşte, El domoleşte vântul şi ele rămân nemişcate pe suprafaţa apei. Întru aceasta se află semne pentru toţi oamenii care sunt răbdători şi mulţumitori/ Sau El le lasă să piară, pentru cele pe care le-au agonisit. Însă, El iartă mult. (Ash-Shura: 32-34).

1. Titanicul

visitez-lepave-titanic-live-sur-web-L-1La 10 aprilie 1912, a pornit din portul englezesc Southampton într-o croazieră mândria industriei navale – vaporul Titanic sau vasul invincibil, având la bord elita comunităţii internaţionale şi financiare, aşa cum se caracterizaseră călătorii înşişi. Mândria şi vanitatea constructorilor vasului iau împins să considere acest vapor de neînvins. Unul dintre membrii echipajului a fost auzit spunând, fălindu-se în faţa unui grup de călători: „Nici chiar Dumnezeu nu este în stare să scufunde acest vapor!” Dar în cea de a treia zi de mers, prin zona nordică a Oceanului Atlantic, s-a ciocnit de un iceberg plutitor, care i-a provocat o breşă cu lungimea de 90 de metri şi, după numai două ceasuri şi un sfert, vasul invincibil şi muntele plutitor din fier şi oţel s-a oprit pe fundul oceanului, cu 1504 călători la bord. Vasul avea  o încărcătură de 46 mii de tone şi o lungime de 246 de metri. Responsabilii au fost avertizaţi, în prealabil, despre existenţa unui iceberg pe itinerarul său, dar vanitatea omului şi încrederea oarbă în forţa sa l-au împiedicat să ia măsurile de precauţie, unii călători cerând cu ironie bucăţi din iceberg, în caz că se va ciocni cu vasul lor, pentru a le pune în paharele cu băutură, convinşi fiind că vasul lor nu va lua foc şi nici nu se va scufunda, aşa după cum li se spusese. Poetul egiptean Ahmad Şawqi a rezumat scufundarea Titanicului în următoarele cuvinte:

„A fost izbit, a trosnit şi a cerut ajutor,

Dar, i-a venit sorocul, rămânând doar o poveste”

Icebergul care a învins vaporul invincibil şi a sfărâmat vanitatea omului avea o lungime de doar 25 de metri şi o lăţime de numai 25 de metri, dar aceste dimensiuni i-au permis să lovească şi să scufunde un vas în greutate de 200000 de tone. În anul 1987, o misiune franco-americană a descoperit epava acestui vapor în Oceanul Atlantic, la adâncimea de 4200 de metri, la distanţă de 500 kilometri de litoralul norvegian, şi a constatat că el fusese rupt în două bucăţi. S-au transmis ştiri care dovedesc că omul nu a învăţat nimic din lecţia Titanicului, lumea aleasă întrecându-se să achiziţioneze piese din el, după trecerea a şaptezeci şi cinci de ani de la scufundare, la preţuri exorbitante: două sute de mii de dolari în schimbul unei statuete de bronz, două mii de lire sterline în schimbul unei farfurii de porţelan, cinci mii de dolari în schimbul unei cărţi poştale care s-a păstrat până astăzi, uitând că, zilnic, mor în lume patruzeci de mii de copii din cauza foametei. Vai omului! „El este nedrept şi neştiutor!”

2. „Şi v-a supus vouă corabia pentru a pluti pe mare din porunca lui”

Corabia a fost supusă pentru a pluti pe mare din porunca lui Allah şi nu după dorinţele sufletului care îndeamnă la rău şi după lăcomia indivizilor şi a statelor care au folosit flotele din cele mai vechi timpuri şi până astăzi pentru a învinge popoarele sărace şi slabe şi a le jefui resursele. În fundul mărilor şi al oceanelor, s-au scufundat şi se scufundă, în fiecare zi, zeci de corăbii care încalcă voinţa lui Allah, în privinţa făpturilor sale. Enciclopedia Cousteau apreciază că în fiecare an ajung pe fundul mărilor şi al oceanelor vase cu un tonaj de un milion de tone. Printre ele se află corăbii spaniole din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, care transportau aurul, argintul şi comorile furate din ţările Americii Latine şi ale Africii, flote de război vechi şi moderne care sau războit pe nedrept în oceanele lumii pentru a pune mâna pe resursele popoarelor slabe şi pentru a-şi impune dominaţia asupra lor şi tancuri petroliere gigantice, cu o încărcătură de cinci sute de mii de tone. Toate acestea au intrat sub incidenţa următorului verset: „Pe fiecare l-am pedepsit Noi după păcatul lui: printre ei, se află acela asupra căruia am trimis vijelie cu pietre; printre ei, se află acela pe care l-a lovit strigătul; printre ei, se află acela pe care Noi am făcut să-l înghită pământul; printre ei, se află acela pe care Noi l-am înecat. Şi nu Allah a fost nedrept cu ei, ci, ei au fost nedrepţi  faţă de ei înşişi” (Al-‘Ankabut).

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 2

0Shares