Manierele la masă

Manierele la masă   Islamul îi cere musulmanului să respecte următoarele reguli la masă: Musulmanul trebuie să fie mulţumit cu orice mâncare are la dispoziţie. Nu trebuie să fie lacom. Musulmanul începe să mănânce prin a menţiona numele lui Allah ca semn de supunere şi mulţumire lui Allah. Profetul Muhammad a spus, cu privire la […]

0Shares

Manierele la masă

 

Islamul îi cere musulmanului să respecte următoarele reguli la masă:

Musulmanul trebuie să fie mulţumit cu orice mâncare are la dispoziţie. Nu trebuie să fie lacom.

yemek yedikten sonra okunacak dualar2 702x336 Manierele la masăMusulmanul începe să mănânce prin a menţiona numele lui Allah ca semn de supunere şi mulţumire lui Allah. Profetul Muhammad a spus, cu privire la aceasta: „Rosteşte numele lui Allah, mănâncă cu mâna dreaptă şi mănâncă din partea vasului, cea mai apropiată ţie.”

El termină de mâncat prin a-I mulţumi lui Allah pentru darurile şi recompensele Sale.

Mănâncă doar alimentele permise. Spre exemplu, musulmanul evită a mânca din carnea de porc sau oricare dintre produsele obținute din aceasta.

Musulmanul nu bea băuturi alcoolice, nici măcar o picătură.

El mestecă mâncarea încet.

Nu mănâncă decât atunci când îi este foame, iar dacă mănâncă, nu se supraalimentează.

Veti spune ca acestea sunt lucruri de bun simt, insa acestea sunt aspecte pe care Profetul a tinut sa le mentioneze atunci cand a vrut sa atraga atentia asupra unui comportament anume. Acestea le-a facut cu mai bine de o mie patru sute de ani in urma.

Musulmanul salută înapoi cu un salut mai bun sau cu acelaşi salut. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Dacă vi se dă bineţe, răspundeţi cu bineţe încă şi mai frumos sau [cel puţin] răspundeţi! Allah este Atoatesocotitor [Hasib].” (An-Nisa’: 86).

Manierele la masă

Musulmanul ii sfătuieşte pe alţii să facă bine şi să evite răul. Profetul Muhammad a spus: „Dacă vreunul dintre voi vede o faptă rea, să o schimbe cu mâna sa; dacă nu poate, cu limba sa; dacă nu poate, cu inima sa şi aceasta este cea mai slabă credinţă.”

El îi strigă pe alţii folosind numele care le place acestora cel mai mult.

 

Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Să nu râdă un neam de alt neam, care s-ar putea să fie mai bun decât el, nici muierile [să nu râdă] de alte muieri care s-ar putea să fie mai bune decât ele! Nu vă ocărâţi şi nu vă batjocoriţi cu porecle unii pe alţii.” (Al-Hujurat: 11).

 

Source Link

Views: 1

0Shares

Cum se exprima un musulman?

Cum se exprima un musulman? Musulmanii sunt constienti ca toate cele pe care le detin, dar si toate calitatile lor sunt binecuvantari ale Creatorului lor, binecuvantari ale lui Dumnezeu. Ei realizeaza ca Allah i-a invatat pe ei sa se poarte cu umilinta si cu smerenie si ca trebuie sa aiba grija la modul in care […]

0Shares

Cum se exprima un musulman?

Musulmanii sunt constienti ca toate cele pe care le detin, dar si toate calitatile lor sunt binecuvantari ale Creatorului lor, binecuvantari ale lui Dumnezeu. Ei realizeaza ca Allah i-a invatat pe ei sa se poarte cu umilinta si cu smerenie si ca trebuie sa aiba grija la modul in care se poarta si vorbesc cu ceilalti. Indiferent de cel in fata caruia se afla si de statutul pe care acesta l-ar avea, musulmanii trebuie sa fie umili si sa aiba vorbe blande.

Şi nu purcede pe pământ cu semeţie, căci tu nu vei [putea] despica pământul şi nici nu vei atinge înălţimea munţilor! (Al-Israa’ 17:37).

Robii Celui Milostiv sunt aceia care merg pe pământ cu smerenie, iar atunci când cei proşti le vorbesc lor, ei le răspund: «Pace!» (Al-Furqan 25:63).

Drepcredinciosii sunt persoane care sunt lipsite de mandrie, de aroganta. Ei sunt persoane care au in vedere mereu ca ei insisi sunt creatii lipsite de putere; astfel ei isi cunosc slabiciunile si deficientele si incearca sa stea cat de departe pot de laudarosenie si mandrie.

Nu te întoarce de la oameni şi nu păşi pe pământ cu semeţie, căci Allah nu-l iubeşte pe cel trufaş şi mândru! (Luqman 31:18).

Cum se exprima un musulman?

Indiferent de subiectul dezvbatut, ei au un caracter umil (in raport u Creatorul lor)si nu se exprimă într-o manieră condescendentă. Constientizeaza ca acele calitati care stau la baza mandriei lor, ar putea oricand deveni in detrimentul lor. Exprimarile lor elevate sunt o inzestrare data lor de Allah, Creatorul lor.

Dar nu! Omul întrece măsura, când se vede el bogat! (Al-’Alaq 96:6-7),

Adoraţi-L pe Allah şi nu-I asociaţi Lui nimic! Purtaţi-vă bine cu părinţii, cu rudele, cu orfanii, cu sărmanii, cu vecinul apropiat şi cu vecinul străin, cu tovarăşul de alături, cu călătorul de pe drum şi cu cei stăpâniţi de mâinile voastre drepte, căci Allah nu-l iubeşte pe cel lăudăros! (An-Nisaa’ 4:36),

two men interview silhouette Cum se exprima un musulman?Dreptcredinciosii trebuie sa fie umili in fata semenilor lor. Ei trebuie sa aiba grija de modul in care se exprima cand se adreseaza parintilor lor, prietenilor, orfanilor si nevoiasilor. Desi acest lucru necesita o o grija aparte, ei se straduiesc foarte mult in acest sens, caci atitudinile arogante nu reprezinta invatatura Profetului nostru. Pentru musulmani este esential sa il aiba pe Profet drept model in ceea ce fac. Ei cunosc cu cata grija si atentie se purta el cu ceilalti si ca, indiferent de situatie, el avea permanent iubire si bunatate fata de semeni. Aroganta nu l-a caracterizat niciodata pe Profetul Muhammad, indiferent de greutatea situatiilor in care a fost pus.

Urmandu-l pe el si avand in minte mereu faptul ca Dumnezeu este Martor la fiecare vorba (vorbita sau scrisa) a noastra, la fiecare gest si purtare, trebuie sa incercam sa fim mai umili, mai plini de credinta si smerenie, decat sa fim mai plini de noi insine.

 

Source Link

Views: 2

0Shares

Exprimarea într-o manieră umilă

  Umilinţa este un alt factor important în discursul drept-credinciosului. Ne este atrasă atenţia asupra problematicii moralităţii în acest verset coranic: Robii Celui Milostiv sunt aceia care merg pe pământ cu smerenie, iar atunci când cei proşti le vorbesc lor, ei le răspund: «Pace!» (Al-Furqan 25:63). Drept-credincioşii sunt umili, cunoscând faptul că oricâte calităţi ar […]

0Shares

 

umilintaUmilinţa este un alt factor important în discursul drept-credinciosului. Ne este atrasă atenţia asupra problematicii moralităţii în acest verset coranic:

Robii Celui Milostiv sunt aceia care merg pe pământ cu smerenie, iar atunci când cei proşti le vorbesc lor, ei le răspund: «Pace!» (Al-Furqan 25:63).

Drept-credincioşii sunt umili, cunoscând faptul că oricâte calităţi ar avea, toate reprezintă binecuvântări de la Allah, iar El le poate lua înapoi oricând doreşte. Allah înştiinţează credinciosul de acest lucru în următorul verset:

Şi nu purcede pe pământ cu semeţie, căci tu nu vei [putea] despica pământul şi nici nu vei atinge înălţimea munţilor! (Al-Israa’ 17:37).

Oamenii sunt cu adevărat fără pic de putere în lumina măreţiei lui Allah. Cunoaşterea lui Allah cuprinde totul; El este Creatorul şi Posesorul tuturor. Din acest motiv, credincioşii se comportă conform cunoaşterii pe care o au în legătură cu degradarea morală pe care o vor suferi dacă vor deveni mândri de un anumit lucru care nu le aparţine, atunci când se vor afla în faţa lui Allah, în Ziua Judecăţii. Chiar şi în raport cu acel aspect prin care se fac remarcaţi, ei se umilesc, cunoscându-şi deficienţele, şi vorbesc recunoscând lipsa lor de putere. Chiar dacă aceia cu care vorbesc duc lipsă de unele calităţi, musulmanii nu devin niciodată aroganţi şi lăudăroşi, deoarece în următorul verset Allah i-a informat că El nu iubeşte oamenii plini de sine:

Nu te întoarce de la oameni şi nu păşi pe pământ cu semeţie, căci Allah nu-l iubeşte pe cel trufaş şi mândru! (Luqman 31:18).

Când dezbat un anumit subiect, musulmanii nu se exprimă într-o manieră condescendentă; ei vorbesc fiind conştienţi că toate cele afirmate li se aplică şi lor. Aşa cum ni se indică în versetul:

Dar nu! Omul întrece măsura, când se vede el bogat! (Al-’Alaq 96:6-7),

credincioşii acţionează cunoscând faptul că, dacă alunecă în îngâmfare, calităţile lor bune vor fi în detrimentul lor şi vor face o mare greşeală. Când vorbesc despre un subiect pe care îl cunosc bine, ei nu devin îngâmfaţi şi nu încearcă să atragă atenţia asupra lor. Dimpotrivă, ei adoptă o manieră de exprimare care reflectă recunoaşterea faptului că este numai Allah Cel care oferă puterea exprimării şi că numai Allah posedă cunoaşterea tuturor lucrurilor.

În versetul:

Adoraţi-L pe Allah şi nu-I asociaţi Lui nimic! Purtaţi-vă bine cu părinţii, cu rudele, cu orfanii, cu sărmanii, cu vecinul apropiat şi cu vecinul străin, cu tovarăşul de alături, cu călătorul de pe drum şi cu cei stăpâniţi de mâinile voastre drepte, căci Allah nu-l iubeşte pe cel lăudăros! (An-Nisaa’ 4:36),

Allah le aminteşte oamenilor să se comporte bine şi să nu fie aroganţi faţă de cei cu care vorbesc. Allah ne-a învăţat să fim umili în faţa părinţilor, prietenilor apropiaţi şi a cunoştinţelor întâmplătoare, a orfanilor şi a celor nevoiaşi. A te comporta umil în faţa celor care îţi oferă o atenţie deosebită, dar arogant în faţa celor pe care îi consideri inferiori, nu reprezintă o atitudine aflată în conformitate cu moralitatea coranică. Oamenii au responsabilitatea de a respecta aceste reguli în toate circumstanţele. De asemenea, musulmanii ştiu că a vorbi cu îngâmfare atunci când se află în faţa unei persoane egocentrice, invocând scuza: „Nu contează, el este la fel de arogant”, nu este corect. Modul de exprimare al musulmanilor trebuie determinat de cunoaşterea faptului că, peste tot şi în toate momentele, Allah este martor la fiecare cuvânt, iar acest simţ al obligativităţii morale poate fi dezvoltat numai prin urmarea învăţăturilor Coranului.

 

Source Link

Views: 2

0Shares