Invață să citești din Coran

Cum pronunţăm literele în limba arabă? ا Litera alif este o consoană oclusivă, glotală, sonoră care se pronunţă din cel mai îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se aseamănă cu literele”A” şi “E”, dar este mult mai apropiat de litera “E”, iar în cazul literelor groase se pronunţă “A” ب Litera ba este o consoană oclusivă, […]

0Shares

Cum pronunţăm literele în limba arabă?

ا Litera alif este o consoană oclusivă, glotală, sonoră care se pronunţă din cel mai îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se aseamănă cu literele”A” şi “E”, dar este mult mai apropiat de litera “E”, iar în cazul literelor groase se pronunţă “A”

ب Litera ba este o consoană oclusivă, labială, sonoră care se pronunţă prin lipirea buzelor, se pronunţă precum litera B.

ت Litera Te este o consoană oclusivă, alveolară, surdă care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera T

ث Litera Se este o consoană fricativă, interdentală, surdă care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de
sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă S peltic.

ج Litera Gim este o consoană africată, prepalatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se pronunţă precum literele GI din limba romană.

ح
Litera Ha este o consoană spirantă, faringală, surdă care se pronunţă din mijlocul gatului prin strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera H din limba romana însoţit de un sunet gros

خ Litera Hî este o consoană spirantă, velară, surdă care se pronunţă din partea cea mai apropiata a gâtului de cerul guri, prin strângerea lui, se pronunţă H gros însoţit de un sunet asemănător celui care vrea să elimine ceva care îl deranjează în gat.

د Litera Dal este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera D.

ذ Litera Zel este o consoană fricativă, interdentală, sonoră care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de
sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z normal peltic.

ر Litera Ra este o care consoană vibrantă, apicală, alveolară, sonoră se pronunţă prin atingerea bazei dinţilor de sus cu vârful limbi, se pronunţă un Rî Gros.

ز Litera Zel este o consoană siflantă, dentală, sonoră care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de jos cu vârful limbi, se pronunţă ca litera Z subţire şi ascuţit.

س Litera Sin este o consoană siflantă, dentală, surdă care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful limbi, se pronunţă ca litera S subţire şi ascuţit.

ش Litera Şin este o consoană şuierătoare, prepalatală, surdă care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se pronunţă precum literele Ş din limba romană.

ص Litera Sad este o consoană siflantă, dentală, surdă, velarizată care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful limbi, se pronunţă ca litera S groasă.

ض Litera Dad este o consoană oclusivă, alveolară, laterală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea părţilor interioare ale măselelor cu partea laterală a limbi, se pronunţă un D gros

ط Litera Ta este o consoană oclusivă, alveolară, surdă, velarizată care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera T groasă.

ظ Litera Zî este o consoană fricativă, interdentală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea varfului dinţilor de sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z gros şi peltic.

ع Litera Ayin este o consoană fricativă, faringală, sonoră care se pronunţă din mijlocul gatului prin strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera A din limba romana însoţit de un sunet gros

غ Litera Ghayn este o consoană spirantă, velară, surdă care se pronunţă din partea cea mai apropiata a gatului
de cerul gurii, prin strângerea lui, se pronunţă Gh gros.

ف Litera F este o consoană fricativă, labială, surdă care se pronunţă prin atingerea părţi interioare a buzei de joc cu vârful dinţilor de sus, se pronunţă asemeni literei F.

ق Litera Kaf este o consoană
oclusivă, postpalatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă gros asemeni literei K.

ك Litera Kef este o consoană oclusivă, postpalatală, surdă care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă normal asemeni literei C.

ل Litera Lam este o consoană fricativă, laterală, sonoră care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu părţile laterale apropiate de vârf ale limbi, se pronunţă precum litera L

م Litera Mim este o consoană oclusivă, labială, sonoră, nazală care se pronunţă prin lipirea buzelor, se pronunţă precum litera M

ن Litera Nun este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră, nazală care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu vârful limbi, se pronunţă precum litera N.

و Litera waw este o consoană constrictivă bilabio-velară, sonoră care se pronunţă prin lipirea buzelor şi deschiderea lor către exterior atât cat să încapă între ele vârful degetului mic, se pronunţă precum litera W sau
UE.

ه Litera He este o consoană spirantă, laringală, surdă care se pronunţă din cel mai îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se aseamănă cu litera”H”

لا Este compusă din două litere; Lam şi Elif, de aceea nu este considerată o literă aparte.

ي Litera Ye este o consoană constrictivă, medio-palatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se pronunţă precum literele Y.

 

Schema propnuntiei literelor alfabetului

V-am atasat o schema in care se prezinta pronuntia literelor. Dupa cum vedeti avem cinci puncte:

Cavitatea bucala cu ajutorul caruia pronuntam trei litere
gatul cu ajutorul caruia pronuntam 6 litere
buzele cu ajutorul carora pronuntam 4 litere
Nari cu ajutorul caruia adaugam pronuntiei un sunet nazal care se numeste Ghunneh
Limba cu ajutorul careia pronuntam majoritatea literelor alfabetului arabesc.


Aici v-am atasat un tabel explicativ al pronuntiei literelor neexistente in alfabetul roman. Celelalte litere in general sunt asemanatoare.

Trebuie sa practicati pronuntia literelor alfabetului incercand sa puneti in aplicare cele mentionate. Literele nu sunt greu de pronuntat dar la inceput se poate sa aveti ceva probleme pana cand va veti invata.


ا
Litera Elif sau Alif, este prima litera din alfabet se scrie ca un bat perpendicular, elif sau alif este numele literei si nu felul cum se citeste asa cum vom vedea vocala este cea care decide cum se siteste litera, acest lucru este valabil si pentru celelalte litere. Literele au un nume care difera de modul cum se pronunta deoarece vocalele sunt cele care decid cum se citeste litera in cuvant.
Litera “ba” este a doua litera a alfabetului, iar “ba” este numele ei. Vocala care o insoteste decide cum se pronunta .
Litera Te este o consoană oclusivă, alveolară, surdă care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera T
ث Litera Se este o consoană fricativă, interdentală, surdă care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă S peltic.

ج Litera Gim este o consoană africată, prepalatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se pronunţă precum literele GI din limba romană.

ح Litera Ha este o consoană spirantă, faringală, surdă care se pronunţă din mijlocul gatului prin strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera H din limba romana însoţit de un sunet gros

خ Litera Hî este o consoană spirantă, velară, surdă care se pronunţă din partea cea mai apropiata a gâtului de cerul guri, prin strângerea lui, se pronunţă H gros însoţit de un sunet asemănător celui care vrea să elimine ceva care îl deranjează în gat.


د Litera Dal este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera D.


ذ Litera Zel este o consoană fricativă, interdentală, sonoră care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z normal peltic.


ر Litera Ra este o care consoană vibrantă, apicală, alveolară, sonoră se pronunţă prin atingerea bazei dinţilor de sus cu vârful limbi, se pronunţă un Rî Gros.

ز Litera Zel este o consoană siflantă, dentală, sonoră care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de jos cu vârful limbi, se pronunţă ca litera Z subţire şi ascuţit.


س Litera Sin este o consoană siflantă, dentală, surdă care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful limbi, se pronunţă ca litera S subţire şi ascuţit.


ش Litera Şin este o consoană şuierătoare, prepalatală, surdă care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se pronunţă precum literele Ş din limba romană.


ص Litera Sad este o consoană siflantă, dentală, surdă, velarizată care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful limbi, se pronunţă ca litera S groasă.


ض Litera Dad este o consoană oclusivă, alveolară, laterală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea părţilor interioare ale măselelor cu partea laterală a limbi, se pronunţă un D gros


ط Litera Ta este o consoană oclusivă, alveolară, surdă, velarizată care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera T groasă.


ظ Litera Zî este o consoană fricativă, interdentală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea
varfului dinţilor de sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z gros şi peltic.

ع Litera Ayin este o consoană fricativă, faringală, sonoră care se pronunţă din mijlocul gatului prin
strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera A din limba romana însoţit de un sunet gros


غ Litera Ghayn este o consoană spirantă, velară, surdă care se pronunţă din partea cea mai apropiata a gatului de cerul gurii, prin strângerea lui, se pronunţă Gh gros.


ف Litera F este o consoană fricativă, labială, surdă care se pronunţă prin atingerea părţi interioare a buzei de joc cu vârful dinţilor de sus, se pronunţă asemeni literei F.


ق Litera Kaf este o consoană oclusivă, postpalatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă gros asemeni literei K.

ك Litera Kef este o consoană oclusivă, postpalatală, surdă care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă normal asemeni literei C.


ل Litera Lam este o consoană fricativă, laterală, sonoră care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu părţile laterale apropiate de vârf ale limbi, se pronunţă precum litera L


م Litera Mim este o consoană oclusivă, labială, sonoră, nazală care se pronunţă prin lipirea buzelor,
se pronunţă precum litera M


ن Litera Nun este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră, nazală care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu vârful limbi, se pronunţă precum litera N.


و Litera waw este o consoană constrictivă bilabio-velară, sonoră care se pronunţă prin lipirea buzelor şi deschiderea lor către exterior atât cat să încapă între ele vârful degetului mic, se pronunţă precum litera W sau Ua.

ه Litera He este o consoană spirantă, laringală, surdă care se pronunţă din cel mai îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se aseamănă cu litera”H”


ي Litera Ye este o consoană constrictivă, medio-palatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se pronunţă precum literele Y.

_______

sursa: islamulazi.ro/forum

Source Link

Views: 0

0Shares

CORANUL CEL SFÂNT – DEFINIREA LUI

  Coranul este cuvântul arab inimitabil, revelat profetului Muhammad, Allah este venerat prin recitarea lui, care a ajuns la noi prin transmitere succesivă. Privind cu atenţie la această definiţie, distingem în ea patru restricţii: inimitabilitatea, revelarea, Allah este venerat prin recitarea lui şi succesiunea. Să le explicăm pe fiecare dintre ele în parte pentru a […]

0Shares

 

Coranul este cuvântul arab inimitabil, revelat profetului Muhammad, Allah este venerat prin recitarea lui, care a ajuns la noi prin transmitere succesivă.

Privind cu atenţie la această definiţie, distingem în ea patru restricţii: inimitabilitatea, revelarea, Allah este venerat prin recitarea lui şi succesiunea. Să le explicăm pe fiecare dintre ele în parte pentru a lămuri adevărul despre Coranul cel sfânt din această definiţie.

1. Inimitabil are în vedere procedeele retorice şi elocvenţa Coranului pe care nu au putut să o imite arabii elocvenţi nici aducând cea mai scurtă sură asemănătoare cu el, în ciuda sfidării repetate şi a aspiraţiei multora dintre ei de a se ridica deasupra elocvenţei lui. Coranul prezintă şi alte aspecte care nu pot fi imitate, însă prin definiţie se are în vedere acest aspect.

2. Revelat înseamnă trimis profetului Muhammad de către Allah Preamăritul şi Preaînaltul prin intermediul lui Gavriil şi aceasta este cea mai importantă condiţie restrictivă din definiţia Coranului şi din stabilirea esenţei sale.

3. Allah este venerat prin recitarea lui înseamnă că una dintre trăsăturile Coranului cel nobil este faptul că numai recitarea lui îi conferă celui care-l citeşte o răsplată din partea lui Allah, că acest lucru este un fel de adorare, orânduită de Allah, că rugăciuneanu este valabilă decât prin recitarea unor secvenţe sau părţi din el şi că nici o altă rugă sau vreun hadis nu-l poate înlocui.

4. Ajungerea la noi prin transmitere succesivă înseamnă că numărul mare de transmiţători cinstiţi au preluat versetele coranice de la alţi transmiţători asemenea lor, ajungând până la primul transmiţător al lor, căruia i-a fost transmis, sub forma revelaţiei, de către Allah Preamăritul şi Preaînaltul, acesta fiind profetul Muhammad.

Numele Coranului şi epitetele sale

 Allah Preaînaltul a dat Coranului numeroase nume, dintre care menţionăm:

Coranul (Al-Qur’an):

Acest Coran călăuzeşte către ceea ce este mai drept.(Al-Israa’ 17:9).

Cartea (Al-Kitab):

Noi v-am pogorât o Carte în care se află pomenirea voastră.(Al-Anbiyaa’ 21:10).

Îndreptarul (Al-Furqan):

Binecuvântat este Acela care a trimis Îndreptarul [Al-Furqan] robului Său, pentru ca el să fie o prevenire pentru toate lumile. (Al-Furqan 25:1).

Îndemnarea (Al-Dhikr):

 Într-adevăr, Noi am pogorât Coranul şi Noi îi vom fi păzitori!(Al-Hijr 15:9).

 

În ceea ce priveşte epitetele Coranului, Allah l-a caracterizat prin numeroase însuşiri:

El este “lumină”:

O, voi oameni! V-a venit vouă Dovadă de la Domnul vostru, căci Noi am pogorât asupra voastră o lumină limpede. (An-Nisaa’4:174).

Și este “îndemn”, “tămăduire”, “călăuzire” şi “îndurare”:

O, oameni! V-a venit vouă îndemn de la Domnul vostru şi tămăduire pentru ceea ce este în piepturi, călăuzire şi îndurare pentru dreptcredincioşi!(Yunus 10:57).

Și este “binecuvântat”:

Această Carte binecuvântată, pe care Noi am pogorât-o, întăreşte ceea ce exista deja înaintea ei.(Al-An`am 6:92).

Și este “limpede”:

V-au venit vouă o lumină şi o Carte limpede de la Allah.(Al-Ma’idah 5:15).

De asemenea, el mai este caracterizat prin epitetele “nobil”, “glorios”, “vestitor de bine”, “prevenitor” etc.

 

__________

Traducerea sensurilor versetelor din Coran, Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 3

0Shares

Funcționarea inimii

  Când alergăm, urcăm scările sau suntem îngrijoraţi simţim cum ritmul inimii noastre creşte, dar mai târziu ne liniştim şi ritmul inimii revine la starea anterioară. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri oamenii nu realizează cât de mare este acest miracol. Ritmul cardiac are o structură perfectă ce se aseamănă cu un sistem […]

0Shares

Când alergăm, urcăm scările sau suntem îngrijoraţi simţim cum ritmul inimii noastre creşte, dar mai târziu ne liniştim şi ritmul inimii revine la starea anterioară. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri oamenii nu realizează cât de mare este acest miracol. Ritmul cardiac are o structură perfectă ce se aseamănă cu un sistem computerizat care este introdus în interiorul corpului nostru.

Dacă oxigenul nu ajunge în organism, celulele îşi pierd din echilibrul electric, creşte frecvenţa cardiacă şi inima începe să bată tot mai repede. Prin urmare, este foarte important ca inima să bată ritmic şi continuu. Putem compara acest lucru cu o maşină în mişcare la o viteză constantă. Cu toate acestea, în anumite condiţii, ritmul cardiac ar trebui să fie mărit sau micşorat. Funcţionarea inimii este comparată cu o maşină, ritmul inimii va creşte atunci când apăsăm pedala de acceleraţie şi va încetini atunci când frânăm. Sarcinile inimii sunt mult mai complexe decât simpla pompare a sângelui de-a lungul vieţii. Ea trebuie să fie deasemenea capabilă să răspundă schimbărilor în ceea ce priveşte necesarul de oxigen al corpului. Inima lucrează altfel în timpul somnului decât în timpul unei curse de cinci kilometri. Mai mult, împreună cu sistemul circulator, poate răspunde aproape instantaneu schimbărilor rapide: când o persoană se ridică sau se culcă la pământ sau când se află în faţa unui pericol.

Inima reprezintă motorul sistemului circular. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima trebuie să funcţioneze neîncetat, deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.

Inima, care în condiţii normale, bate de 72 de ori pe minut, creşte rata de reducere a nodului sinoatrial (grupul de celule care reglementează ritmul cardiac), atunci când o persoană este stresată, are temperatură ridicată sau alte situaţii similare, atunci când trebuie pompat un volum mai mare de sânge. Sistemul nervos îngustează venele de sânge şi creşte presiunea, astfel glandele suprarenale produc adrenalina şi noradrenalină. Aceşti hormoni duc la creşterea frecvenţei cardiace. Hormonul de tiroxină produs de glanda tiroidă accelerează metabolismul. Ritmul cardiac accelerat poate creşte eficienţa inimii de cinci ori mai mult comparativ cu starea de repaus.

Când sistemul detectează creşterea tensiunii arteriale, creierul primeşte un semnal prin intermediul nervilor parasimpatici unde are loc furnizarea unei substanţe chimice numită acetilcolină. Astfel venele se dilată şi dispare tensiunea arterială. În cazul în care, venele prin care curge sângele nu se extind, atunci ele se pot rupe. Ca urmare, pot să apară leziuni intercraniene şi persoana poate paraliza din cauza lipsei de sânge din creier. Într-unul din versetele Coranului se spune:

Şi El este Stăpân absolut peste robii săi. Căci, El este înţelept şi Ştiutor!  (Coran, An-‘am 6:18). 

Source Link

Views: 0

0Shares