Generozitate şi mulţumire – partea 2

Generozitate şi mulţumire – partea 2

 

Donaţiile au fost instituţionalizate în Islam încă de la întemeierea sa, fiind denumite în limba arabă ‒ zakaah (acte de caritate obligatorii). Fiecare credincios cu avere în exces este obligat să dea o anumită parte din ea nevoiaşilor, anual, ca un act de adorare. A nu da zakaah este considerat un păcat major. Oferirea acestei donaţii ajută credincioşii să realizeze că averea lor nu este doar ca s-o folosească cum doresc. Îi învaţă că sunt doar deţinătorii temporari ai acestei averi din care trebuie să ofere o parte celor nevoiaşi. În consecinţă, Dumnezeu îi descrie pe adevăraţii credincioşi ca fiind aceia care recunosc dreptul nevoiaşilor la o parte din averea lor:

,,Şi în averea lor se află un drept pentru cerşetor şi pentru cel nevoiaş.” (Coran 51: 19).

Donaţiile ar trebui să fie un act sincer de mulţumire a lui Dumnezeu şi nu un act făţarnic sau un mod de a-i controla pe alţii. Răsplata pentru actele de caritate este complet pierdută atunci când este făcută pentru câştiguri lumeşti. Allah face referire la această realitate în capitolul Al-Baqara după cum urmează:

,,O, voi, cei care credeţi! Nu faceţi deşarte milosteniile voastre prin pomenirea lor şi prin necăjire.” (Coran 2: 264).

Dorinţa de îmbogăţire este sporită de invidie. În consecinţă, Dumnezeu ne-a poruncit să nu râvnim la ceea ce le-a dat altora. Dumnezeu se referă la această chestiune în capitolul An-Nisa’ al revelaţiei finale după cum urmează:

,,Nu râvniţi la ceea ce Allah a dăruit [cu harul Său] unora dintre voi mai mult decât altora.(Coran 4: 32).

Profetul a reiterat acest sfat, spunând: „Priveşte-i pe cei mai puţin norocoşi decât tine şi nu îi privi pe cei de deasupra ta. Este mai bine pentru tine, pentru a nu nega cele cu care te-a binecuvântat Allah.”

Când oamenii îşi concentrează atenţia asupra acelora care sunt mai bogaţi decât ei, invidia începe să se dezvolte. Ei simt şi exprimă astfel faptul că Dumnezeu a fost nedrept cu ei. În ultimă instanţă, ei ar putea comite multe păcate pentru a-şi îndeplini dorinţa de a avea ceea ce au alţii. În loc de aceasta, Dumnezeu îi sfătuieşte să se gândească la cei mai puţin norocoşi decât ei. Indiferent de cât de dificile ar fi circumstanţele, există întotdeauna alţii în situaţii mai dificile. În consecinţă, a reflecta cu privire la alţii mai puţin norocoşi le aminteşte fiinţelor umane de multiplele recompense cu care i-a binecuvântat Dumnezeu. În această luptă spirituală de a evita invidia se dezvoltă cea mai importantă calitate, aceea a mulţumirii. Mai mult decât atât, potrivit învăţăturilor profeţilor, posesiunile materiale nu constituie adevărata bogăţie a acestei lumi. Abu Hurayrah a relatat spusele ultimului Profet: „Bunăstarea nu este măsurată în proprietăţi, ci în mulţumire.”

A fi mulţumit nu înseamnă că fiinţele umane trebuie să accepte orice circumstanţă în care se găsesc şi să nu încerce să-şi îmbunătăţească situaţia. A fi mulţumit înseamnă că, după ce individul se străduieşte să obţină un standard ridicat de viaţă, el trebuie să accepte cu conştiinţa curată ceea ce doreşte Allah. Doar prin a lăsa chestiunile personale în mâinile lui Dumnezeu, după ce s-a făcut un efort, inimile găsesc odihnă și se îndepărtează de la plăcerile acestei lumi. În această privinţă, Dumnezeu afirmă în capitolul Ar-Ra’d al revelaţiei finale:

,,Prin pomenirea lui Allah se liniştesc inimile.” (Coran 13: 28).Source Link

Views: 0

Dania este…

zakat-givingalms

Dania este…

 

Zakat-ul, adică dania, reprezintă o sumă de bani pe care musulmanul trebuie să o plătească în mod obligatoriu pentru cei aflaţi la nevoie. Zakatul este menţionat în Coran ca un drept al săracilor din averea celor bogaţi:

Şi în averea lor se află un drept pentru cerşetor şi pentru cel nevoiaş.  (Adh-Dhariyat 51:19)

Categoriile de oameni cărora le revine dreptul să beneficieze de zakat sunt în număr de 8:

1.    pentru cei extrem de săraci;

2.    pentru cei săraci, care se află la nevoie;

3.    pentru autorităţile care colectează şi distribuie zakatul;

4.    pentru cei ce trebuie chemaţi la islam, fie ei musulmani sau nemusulmani;

5.    pentru eliberarea sclavilor şi a prizonierilor;

6.    pentru a-i ajuta pe cei împovăraţi de datorii;

7.    pentru cei care luptă pe calea lui Allah;

8.    pentru călătorii care nu se mai pot întoarce în patria lor;

Toate aceste categorii sunt enumerate şi stabilite în mod clar în Coran:

Milosteniile sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei a căror inimi se adună [întru credinţă], pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatoraţi greu, pentru calea lui Allah şi pentru călătorul aflat pe drum. [Aceasta este] poruncă de la Allah, iar Allah este Atoateştiutor şi Înţelept. (At-Tawbah 9:60)

Zakatul este o trăsătură unică a islamului în comparaţie cu celelalte religii. Acesta este cheia dreptăţii sociale în islam, el având rolul principal de a opri concentrarea avuţiilor în mâinile celor puţini şi bogaţi. Distribuirea veniturilor care se realizează prin intermediul zakatului, duce la coeziune socială deoarece în acest fel se diminuează diferenţele dintre păturile sociale.

Este important de menţionat că zakatul se diferenţiază clar de noţiunea de pomană (sadaqah). Dacă primul este oferit din obligaţie şi suma ce urmează a fi dată este clar stabilită, cea din urmă are un caracter benevol, iar valoarea acesteia este lăsată la latitudinea celui care o oferă.

Credinciosul nu este împovărat cu o valoare a zakatului care să fie peste puterile lui. De aceea, zakatul este obligatoriu pentru o persoană doar dacă sunt împlinite următoarele condiţii:

1      persoana este musulmană

2      pesoana nu se află în sclavie

3      persoana are în proprietate Nisaab-ul (pragul de avere, care odată depăşit face zakatul o obligaţie)

4      proprietatea deţinută de acea persoană să fie una stabilă şi în întregime doar a ei.

5      trecerea unui an, excepţie doar în cazul producţiei.

Zakatul se calculează în mod diferit, în funcţie de bunurile pe care le deţine fiecare: aur, argint, produse agricole, turme de animale etc. Indiferent de ce deţine fiecare, suma este moderată. De exemplu, pentru cei a căror avere este exprimată în bani şi întruneşte cele 5 condiţii enumerate mai sus, acea persoană trebuie să plătească zakat în valoare de 1/40 din averea sa, adică 2,5%.

 

 

[1] Manazir Ahsan, Islam: faith and practice,  The Islamic Foundation , Leicester, United Kingdom, 1980, p. 18.

[2] Coranul- traducerea sensurilor, Sura Adh-Dhariyat (51), versetul 19.

[3] Al-‘Alim.

[4] Al-Hakim.

[5] Coranul- traducerea sensurilor, Sura at-Tawba (9), versetul 60.

 

________

islamromania.roSource Link

Views: 2

De ce uităm de moarte?

  Enghin Cherim Podoabele acestei lumi – cele care ne fac să uităm de moarte   Fiecare om are câteva obiective pe care vrea să le atingă în timpul vieţii: bogăţie, respect, soţie (soţ), copii. Iar toate eforturile omului sunt canalizate pentru a le atinge. Aceşti oameni vor afla poate prea târziu că şi-au trăit […]

 

Enghin Cherim

Podoabele acestei lumi – cele care ne fac să uităm de moarte

 

Fiecare om are câteva obiective pe care vrea să le atingă în timpul vieţii: bogăţie, respect, soţie (soţ), copii. Iar toate eforturile omului sunt canalizate pentru a le atinge. Aceşti oameni vor afla poate prea târziu că şi-au trăit viaţa în zadar.

Atunci vor constata că singurul adevăr al acestei lumi este Allah, iar scopul creării noastre este de a-L adora pe El. În Coran Allah spune:

Frumoasă a fost făcută să pară în ochii oamenilor dragostea pentru cele jinduite, cum sunt muierile, progeniturile, comorile îngrămădite de aur şi argint, caii de rasă aleasă, cirezile de vite şi ogoarele înverzite. Acestea sunt plăcerile vieţii celei pământeşti, în vreme ce la Allah este buna întoarcere. (Aal  ‛Imran: 14).

Toate bogăţiile pe care le posedăm sunt încercări pentru noi. Trebuie să-L  adorăm pe Cel care este adevăratul Stăpân al întregului univers şi să-I mulţumim.

Allah ne-a promis că, dacă vom respecta anumite reguli în această viaţă, în Viaţa de Apoi vom fi răsplătiţi cu bogăţii mult mai frumoase.

 

Pregătirea pentru Lumea de Apoi

  Acest pământ este locul unde sufletele noastre se educă. Allah i-a dat fiecăruia dintre noi anumite responsabilităţi şi i-a prescris limitele.

Omul trebuie să îndeplinească poruncile lui Allah şi să se ferească de lucrurile interzise. Îndeplinind poruncile lui Allah şi ferindu-ne de lucrurile interzise ne vom înălţa sufletul şi ne vom dezvolta mintea.

Omul trebuie să înveţe să aibă răbdare în orice situaţie şi să ceară ajutor numai de la Allah. Coranul ne învaţă să medităm asupra Măreţiei lui Allah, privindu-I creaţiile, să-L iubim, să ne fie frică de El. Atunci vom ajunge la credinţa pură în El.  Pe scurt, acestea sunt misterele lumii noastre, testele noastre. În funcţie de nota obţinută la examen, omul va trece în lumea veşnică din Rai sau din Iad.

Nimeni nu are nicio ştiinţă şi nici măcar un indiciu cu privire la momentul încheierii examenului. Moartea este astfel descrisă în Coran:

Niciun suflet nu va putea muri fără de voia lui Allah, după sorocul scris. (Aal ‛Imran: 145).

Tree of forgetfulness Termenul fiecăruia este diferit; el poate fi mai lung sau mai scurt. În medie, omul trăieşte 70-80 de ani. Aşa că în loc să mai facem socoteli cât timp vom mai trăi, mai bine să trăim exact aşa cum Allah ne recomandă în Coran. Dacă nu, atunci vom pierde şansa de a fi în Rai şi nu va fi bine pentru sufletele noastre. Cel care eşuează la acest examen va intra în Iad, loc în care va fi pedepsit veşnic. De aceea fiecare secundă petrecută pe pământ, fără să facem ceva pentru Allah, este încă un pas care ne duce spre pedeapsa eternă. Acesta trebuie să fie scopul vieţii noastre.

Aşa cum ne pregătim din timpul verii pentru iarnă, aşa ar trebui să ne pregătim de acum pentru viaţa de după moarte. Pentru că, la un moment dat, aceasta se va întâmpla:

O, voi cei care credeţi, fiţi cu frică de Allah! Fiecare suflet să bage de seamă ce trimite înainte pentru ziua de mâine! Şi fiţi cu frică de Allah, căci Allah este bine ştiutor a tot ceea ce faceţi voi. Nu fiţi ca aceia care L-au uitat pe Allah şi pe care El i-a făcut de aceea să uite de ei înşişi! Aceştia sunt nelegiuiţii. (Al-Haşr: 18-19).

 

 

sursa: islamromania.com

Source Link

Views: 1