Dania este…

zakat-givingalms

Dania este…

 

Zakat-ul, adică dania, reprezintă o sumă de bani pe care musulmanul trebuie să o plătească în mod obligatoriu pentru cei aflaţi la nevoie. Zakatul este menţionat în Coran ca un drept al săracilor din averea celor bogaţi:

Şi în averea lor se află un drept pentru cerşetor şi pentru cel nevoiaş.  (Adh-Dhariyat 51:19)

Categoriile de oameni cărora le revine dreptul să beneficieze de zakat sunt în număr de 8:

1.    pentru cei extrem de săraci;

2.    pentru cei săraci, care se află la nevoie;

3.    pentru autorităţile care colectează şi distribuie zakatul;

4.    pentru cei ce trebuie chemaţi la islam, fie ei musulmani sau nemusulmani;

5.    pentru eliberarea sclavilor şi a prizonierilor;

6.    pentru a-i ajuta pe cei împovăraţi de datorii;

7.    pentru cei care luptă pe calea lui Allah;

8.    pentru călătorii care nu se mai pot întoarce în patria lor;

Toate aceste categorii sunt enumerate şi stabilite în mod clar în Coran:

Milosteniile sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei a căror inimi se adună [întru credinţă], pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatoraţi greu, pentru calea lui Allah şi pentru călătorul aflat pe drum. [Aceasta este] poruncă de la Allah, iar Allah este Atoateştiutor şi Înţelept. (At-Tawbah 9:60)

Zakatul este o trăsătură unică a islamului în comparaţie cu celelalte religii. Acesta este cheia dreptăţii sociale în islam, el având rolul principal de a opri concentrarea avuţiilor în mâinile celor puţini şi bogaţi. Distribuirea veniturilor care se realizează prin intermediul zakatului, duce la coeziune socială deoarece în acest fel se diminuează diferenţele dintre păturile sociale.

Este important de menţionat că zakatul se diferenţiază clar de noţiunea de pomană (sadaqah). Dacă primul este oferit din obligaţie şi suma ce urmează a fi dată este clar stabilită, cea din urmă are un caracter benevol, iar valoarea acesteia este lăsată la latitudinea celui care o oferă.

Credinciosul nu este împovărat cu o valoare a zakatului care să fie peste puterile lui. De aceea, zakatul este obligatoriu pentru o persoană doar dacă sunt împlinite următoarele condiţii:

1      persoana este musulmană

2      pesoana nu se află în sclavie

3      persoana are în proprietate Nisaab-ul (pragul de avere, care odată depăşit face zakatul o obligaţie)

4      proprietatea deţinută de acea persoană să fie una stabilă şi în întregime doar a ei.

5      trecerea unui an, excepţie doar în cazul producţiei.

Zakatul se calculează în mod diferit, în funcţie de bunurile pe care le deţine fiecare: aur, argint, produse agricole, turme de animale etc. Indiferent de ce deţine fiecare, suma este moderată. De exemplu, pentru cei a căror avere este exprimată în bani şi întruneşte cele 5 condiţii enumerate mai sus, acea persoană trebuie să plătească zakat în valoare de 1/40 din averea sa, adică 2,5%.

 

 

[1] Manazir Ahsan, Islam: faith and practice,  The Islamic Foundation , Leicester, United Kingdom, 1980, p. 18.

[2] Coranul- traducerea sensurilor, Sura Adh-Dhariyat (51), versetul 19.

[3] Al-‘Alim.

[4] Al-Hakim.

[5] Coranul- traducerea sensurilor, Sura at-Tawba (9), versetul 60.

 

________

islamromania.roSource Link

Views: 4

Zakat al-fitr – partea 1

Zakat al-fitr – partea 1 Sayyid Sabiq   Zakat ul-fitr reprezinta un tip de sadaqah si trebuie platit de orice musulman, tanar sau varstnic, barbat sau femeie, liber sau sclav, la sfarsitul lunii postului (Ramadan). Al-Bukhari si Muslim au relatat de la Ibn ‘Umar ca el a spus : „Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah […]

Zakat al-fitr – partea 1

Sayyid Sabiq

 

zakat1_10072012Zakat ul-fitr reprezinta un tip de sadaqah si trebuie platit de orice musulman, tanar sau varstnic, barbat sau femeie, liber sau sclav, la sfarsitul lunii postului (Ramadan). Al-Bukhari si Muslim au relatat de la Ibn ‘Umar ca el a spus : „Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a poruncit fiecarui musulman, tanar sau varstnic, barbat sau femeie, daruirea unui sa’l de curmale si a unei sa’ de orz drept zakat ul-fitr.”

Scopul daruirii Zakat ul-Fitr

Zakat ul-fitr a devenit obligatoriu incepand cu luna Sha’ban a celui de-al doilea an hijrah. Scopul sau este curatarea celui care posteste de orice fapta sau vorba necuviincioasa si ajutorarea saracilor si a celor aflati in nevoi. Aceasta are la baza relatarea lui Abu Dawud, Ibn Majah si ad-Daraqutni, preluata de la Ibn ‘Abbas. Mesagerul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a poruncit zakat ul-fitr celui care posteste drept pavaza impotriva oricarei fapte sau vorbe nepotrivite si oferirea de hrana nevoiasilor. Este acceptata drept zakah de la persoana care o plateste inainte de rugaciunea de sarbatoare (‘id salah) si drept sadaqah daca este platita dupa [aceasta] rugaciune.

Cine trebuie sa plateasca Zakat ul-Fitr

Zakat ul-fitr este obligatoriu pentru orice musulman liber care are o sa’zakat ul-fitr pentru de curmale sau orz si caruia nu-i trebuie nici lui si nici familiei sale pe durata unei zile si a unei nopti. Fiecare musulman liber trebuie sa ofere sine, sotia sa, copiii si servitorii sai.

Cantitatea de Zakat ul-Fitr

Cantitatea obligatorie de zakat ul-fitr este de o sa’ [1] de grau, orz, stafide, branza uscata de vaca (aqit), orez, grau sau alte produse asemanatoare considerate alimente de baza (qut). Abu Hanifah a spus ca este permisa oferirea valorii echivalente a zakat ul-fitr si ca in cazul in care platitorul ofera grau, este suficienta o jumatate de sa’. Abu Sa’id al-Khudri a relatat : „In timpul vietii Profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) noi obisnuiam sa oferim drept zakat ul-fitr fie o sa’ de mancare, fie o sa’ de branza uscata de vaci, orz, curmale sau stafide, in numele fiecarui copil, varstnic, om liber (n.t., care anterior fusese sclav) sau sclav. Si am continuat sa facem astfel pana cand Mu’awiyyah a sosit la noi sa faca pelerinajul (hajj) si s-a adresat multimii de la amvon, spunandu-le : ‘Am observat ca doua mudd [2] de grau in Siria echivaleaza cu o sa’ de curmale.’ [Si] oamenii au acceptat acest lucru.” In ciuda acestui lucru, Abu Sa’id a afirmat : „Am continuat sa ofer asa cum eram obisnuit sa o fac, adica o sa’, toata viata mea.” Aceasta relatare este retinuta de majoritatea relatatorilor de hadisuri. At-Tirmidhi a remarcat : „Unii savanti au oferit o sa’ din fiecare aliment [acceptat ca practica autentica].” Ash-Shaf’i si Ishaq au sustinut acest punct de vedere, insa alti invatati au oferit cate o sa’ din fiecare aliment, cu exceptia graului, pentru care este suficienta o jumatate de sa’. Aceasta este opinia lui Sufyan, Ibn al-Mubarak si a invatatilor din Hufah.

Cand trebuie platit Zakat ul-Fitr

Juristii au cazut de acord ca zakat ul-fitr trebuie platit la sfarsitul Ramadanului. In orice caz, ei difera in ceea ce priveste momentul exact.

Ath-Thauri, Ahmad, Ishaq si ash-Shaf’i (in ultima sa opinie), precum si Malik (intro documentatie a sa) sustin ca timpul cand trebuie oferit este apusul Soarelui din noaptea in care se termina postul, deoarece acesta este momentul cand se termina postul lunii Ramadan. Abu Hanifah, al-Layth, ash-Shafi’i (in opinia sa de baza) si cea de-a doua documentatie a lui Malik sustin ca zakat ul-fitr trebuie oferit la inceputul diminetii (fajr) zilei de sarbatoare (‘id). Aceste doua opinii diferite capata relevanta daca un bebelus este nascut dupa apusul Soarelui sau inainte de rasaritul zilei de sarbatoare, caz in care s-ar pune intrebarea daca zakat ul-fitr este obligatorie sau nu pentru nou-nascut. Conform primului punct de vedere, nu este, din moment ce nasterea s-a produs dupa timpul recomandat, insa in conformitate cu ce-a de-a doua opinie nasterea a avut loc in intervalul respectiv de timp.

 

 

Sursa: islamulazi.ro/forum

Source Link

Views: 2

STÂLPII ISLAMULUI ŞI VALORILE MORALE

STÂLPII ISLAMULUI ŞI VALORILE MORALE SCOPUL PROFEŢIEI – PERFECŢIONAREA PRINCIPIILOR MORALE  Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a explicat principalul scop al trimiterii sale în această lume, precum şi metoda de îndrumare a oamenilor prin următoarele cuvinte: „Am fost trimis numai pentru a desăvârşi principiile morale.” (Al-Muwatta). Acest mesaj măreţ a lăsat […]

STÂLPII ISLAMULUI ŞI VALORILE MORALE

SCOPUL PROFEŢIEI – PERFECŢIONAREA PRINCIPIILOR MORALE

 Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a explicat principalul scop al trimiterii sale în această lume, precum şi metoda de îndrumare a oamenilor prin următoarele cuvinte: „Am fost trimis numai pentru a desăvârşi principiile morale.”
(Al-Muwatta).

Acest mesaj măreţ a lăsat o impresie de neuitat în istoria omenirii şi a fost util în transmiterea şi aducerea oamenilor sub influenţa Aceluia sub Care se afla permanent profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Scopul său nu era altul decât întărirea principiilor morale ale oamenilor pentru ca aceştia să vadă adevărata realitate, o lume plină de perfecţiune şi frumuseţe, şi să încerce să atingă acest ţel în mod conştient.

Preamărirea este un act obligatoriu în Islam şi a fost inclusă în principalii stâlpi ai credinţei islamice. Dar formele islamice de preamărire nu sunt un fel de exerciţiu mistic care leagă oamenii printr-o forţă misterioasă, necunoscută care îl obligă pe om să execute fapte inutile şi mişcări fără sens. Toate formele obligatorii de preamărire sunt similare unor exerciţii care îi antrenează pe oameni să dobândească un comportament corect, să ducă o viaţă cinstită şi să cultive aceste virtuţi toată viaţa, oricare ar fi schimbările care se produc pe parcurs.

Rugăciunea împiedică săvârşirea de păcate, ea fiind o formă obligatorie de adorare de care omul începe să fie atras prin trezirea interesului şi a bunăvoinţei sale. El o practică tot timpul pentru ca viaţa lui să fie ferită de boli, iar trupul său să fie sănătos şi puternic.

Qur’anul cel Sfânt şi tradiţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) sunt dovezi ale acestor realităţi.

Când Allah a poruncit rugăciunile obligatorii, a specificat următoarele:

„Rugăciunea împiedică obscenitatea şi răul.”

Ferirea de rău, de răutăţi şi purificarea de faptele rele sunt realităţi ale rugăciunii. Într-un hadith qudsi este menţionat:

„Accept rugăciunile persoanei care adoptă politica modestiei, este conştientă de Măreţia Mea, nu păcătuieşte împotriva Mea, îşi dedică timpul preamărindu-Mă şi este îngăduitoare cu săracii, călătorii, persoanele slabe şi suferinde!”

STÂLPII ISLAMULUI ŞI VALORILE MORALE

Dania este un mijloc de purificare, obligatoriu pentru „sahibe nisab”. Nu reprezintă doar o taxă care este colectată din buzunarele oamenilor; scopul său principal este răspândirea seminţelor bunătăţii, simpatiei şi bunăvoinţei, furnizarea unui mijloc de relaţionare în societate şi stabilirea unei relaţii de iubire şi prietenie.

Scopul daniei a fost menţionat în Qur’an în următoarele cuvinte:

„O, Profetule! Ia din bunurile lor milostenie prin care să-i curăţeşti şi să-i binecuvântezi…”
(Surat At-Tawba 9:103).

Curăţirea sinelui de impurităţile lumeşti şi ridicarea standardelor societăţii la înălţimile decenţei şi purităţii reprezintă înţelepciunea din spatele acestei taxe.

Din acest motiv, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a dat un sens larg noţiunii de zakat şi dania a fost impusă fiecărui musulman. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „A zâmbi în compania fratelui tău reprezintă milostenie. Impunerea săvârşirii de fapte bune şi împiedicarea păcătuirii reprezintă milostenie. Călăuzirea cuiva pe calea cea dreaptă înseamnă milostenie. Îndepărtarea obstacolelor de pe drum, precum ghimpii şi oasele, reprezintă milostenie. A turna apă din vasul tău în vasul fratelui tău reprezintă milostenie. A ghida o persoană cu problem de vedere reprezintă milostenie pentru tine.” (Bukhari)

Împrejurimile deşertului şi viaţa beduinilor – un mediu definit de conflicte interne – au marcat locul în care învăţăturile Islamului au fost expuse lumii; aici ne sunt demonstrate scopurile şi rezultatele acestor învăţături, precum şi efectul avut asupra arabilor din acele vremuri întunecate.

Postul reprezintă de asemenea un stâlp al Islamului, el fiind obligatoriu. Dar nu este luat în considerare faptul că oamenii trebuie să-şi înfrâneze dorinţele carnale şi alte lucruri interzise doar pentru o perioadă fixă. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Postul nu este doar abţinere de la mâncare şi băutură, ci o ferire de lucrurile rele şi obscene. Dacă în timpul postului cineva te insultă sau începe o ceartă, spune: «Eu postesc.»”

În Qur’an ni se subliniază obligativitatea postului prin următoarele cuvinte:

„O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă Postul, aşa cum le-a fost prescris şi celor dinaintea voastră – poate că veţi fi cu frică!”
(Surat Al-Baqarah 2:183).

Hajj este pelerinajul obligatoriu, destinat să diminueze iubirea faţă de lumea care ne înconjoară. Uneori omul crede că a călători în locurile sfinte şi a efectua pelerinajul, care a fost impus oricărui musulman care îşi permite acest lucru şi care este inclus în stâlpii de bază ai Islamului, este numai o formă de preamărire ce nu are legătură cu moralitatea şi caracterul oamenilor.

„Pelerinajul are loc în lunile cunoscute. Aceluia care s-a decis să facă Pelerinajul în aceste luni îi sunt oprite în timpul Pelerinajului împreunarea cu muierea, nesupunerea şi cearta. Şi binele pe care îl faceţi, Allah îl ştie. Luaţi cu voi provizie, dar cea mai bună provizie este evlavia! Şi fiţi cu frică de Mine, voi cei care aveţi minte!” (Surat Al-Baqarah 2:197).

Acestea sunt doar trăsăturile esenţiale ale formelor de preamărire care sunt cunoscute şi practicate în Islam, constituind stâlpii de bază ai Islamului. Ele ne arată relaţia profundă care există între religie şi moralitate şi cât de puternică şi durabilă este această relaţie. Cât de variate sunt aceste forme de preamărire şi cât de diferite unele faţă de altele în spirit şi aspect, dar totuşi apropiate din perspectiva scopului şi obiectivelor prin care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a indicat principala ţintă…

STÂLPII ISLAMULUI ŞI VALORILE MORALE

Aşadar salah (rugăciunea), sawm (postul), zakat (dania), hajj (pelerinajul) şi alte forme de preamărire similare acestora sunt pietrele de temelie în atingerea perfecţiunii şi reprezintă mijloace de curăţire şi purificare care duc spre o viaţă liniştită. Datorită atributelor înalte şi calităţilor nobile ce constituie elementele inalienabile, precum şi rezultatele acestor forme de preamărire, acestora le-au fost acordate o poziţie înaltă în religia lui Allah.

Prin aceste forme de preamărire nu sunt purificate inimile oamenilor dacă aceştia nu manifestă cele mai alese calităţi faţă de cei care îi observă şi dacă nu îmbunătăţesc relaţia dintre Allah şi robii Săi; în caz contrar, nu le rămâne decât distrugere şi devastare.

Allah spune:

„Cel care vine nelegiuit la Domnul său, acela va avea parte de Gheena în care el nici nu va muri, dar nici nu va trăi. Iar aceia care vin la El credincioşi şi care au săvârşit fapte bune, aceia vor avea treptele cele mai înalte, Grădinile Edenului pe sub care curg pâraie. Veşnic vor avea ei sălaş în ele, căci aceasta e răsplata acelora care s-au curăţit.” (Surat Ta-Ha 20:74-76).

Source Link

Views: 3