Intr-o calatorie in Maroc

Intr-o calatorie in Maroc Ma numesc Violeta, am 37 de ani și locuiesc în Germania. În urma cu cinci ani am descoperit mirajul lumii islamice într-o excursie în Maroc. Cumpărasem bilete de sejur pentru primăvara aceea. Auzisem și citisem încă de mica despre frumusețile locurilor. Bineînțeles, multe dintre cele citite de mine erau fie despre […]

Intr-o calatorie in Maroc

Ma numesc Violeta, am 37 de ani și locuiesc în Germania. În urma cu cinci ani am descoperit mirajul lumii islamice într-o excursie în Maroc. Cumpărasem bilete de sejur pentru primăvara aceea. Auzisem și citisem încă de mica despre frumusețile locurilor. Bineînțeles, multe dintre cele citite de mine erau fie despre aventura în desert, fie despre turismul de litoral marocan, fie despre bucataria traditionala. Însă eu voiam sa merg sa descopăr acea tara dincolo de comercialul evident, sa găsesc sufletul acelor locuri, pulsul vieții sociale sa îl pot simți.

Fez 2136web Intr-o calatorie in MarocÎntr-una dintre seri am hotarat cu grupul de prieteni sa mergem sa vizitam medina, sa descoperim stradutele, casele, pietele… Am intrat in acea seara intr-o moschee. Micuta. Dar atat de impunatoare! Am pasit in ea fara sa presimt ca ma vor rascoli sentimente atat de profunde. Am cautat peste tot picturi ale vreunor sfinti, care sa il reprezinte macar pe Profet sau macar cu ingeri. Mi s-a explicat ca in  interiorul moscheilor nu voi vedea niciodata asa ceva, pentru ca musulmanii nu accepta ca ceva sau cineva (adica o creatie a lui Dumnezeu) sa fie adorat. In Islam singurul care merita adoratea si toata lauda este Dumnezeu. El este Cel care ne-a creat, care ne-a dat sufletele, la care ne rugam si  Caruia ii datoram intreaga noastra fiinta. Dar moscheea nu dadea vreo senzatie de gol – deborda in motive geometrice islamice, fermeca prin combinatia de culori si arabescurile parca magice…

Una dintre fetele din grupul nostru era musulmana, dar nu practicanta (in sensul ca nu se ruga zilnic, in unele situatii neconvenabile mințea sau chiar iesea in week-end-uri in cluburi). In acele momente, desi nu ii statea in fire, incerca sa imi explice niste lucruri din Islam. Desi era chiar ea cea care mi le explica, parca si ea auzea pentru prima data. Ii dadeau lacrimile ori de cate ori vorbea de legatura libera si profunda cu Dumnezeu, de modalitatile de rugaciune in Islam… O vazusem pentru prima oara asa, iar trairile ei parca incepeau sa mi se transmita si mie.

Prietena mea a vrut sa se roage scurt in acea moschee  si ne-a cerut permisiunea de a lipsi cateva minute. Atunci am urmat-o si eu la locul de ablutiune si am facut tot ce facea si ea. Mi-a spus ca pot sa fac asta daca vreau neaparat sa experimentez. Spalarea aceea rituala chiar simteam cum ma curata. Ne-am intors in moschee si ne-am retras undeva unde am simtit cum venisem foarte aproape de Creatorul meu. Lacrimile nu imi conteneau pe obraji… Stiam cat de mult gresisem ca nu fusesem aproape de El… ca uitam de multe ori de existenta Lui… ca niciodata nu ma gandeam la Maretia Lui evidenta din tot ce ne inconjoara… Cand am pus fruntea jos in acea moschee, l-am simtit de Dumnezeu. Efectiv ii simteam prezenta in trairile mele, in viata mea…ii constientizam existenta! Asta nu mi se mai intamplase pana atunci.

Am hotarat ca voi continua sa fac acel lucru minunat, sa imi dau in fiecare zi „intalnire” cu Dumnezeu. Am inceput sa aflu din ce in ce mai multe, sa citesc cat mai mult… si, la scurt timp, am hotarat sa devin musulmana. Stiu ca e putin straniu, dar eu chiar am inceput sa ma rog inainte de a deveni literalmente musulmana.

Aceasta este experienta mea cu rugaciunea si cu imbratisarea Islamului. II multumesc lui Allah ca mi-a dat aceasta sansa de a gasi adevarul si ma rog la El Preaputernicul sa ma tina aproape de aceasta cale binecuvantata. Amin!

 

 

Sursa: New-Muslims.info/ro

Source Link

Views: 2

MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ

MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ ȘI ÎNVĂȚĂTURILE ISLAMICE Dr. Laurence B. Brown   După ce alegerea este făcută, o persoană intră în Islam şi devine musulmană rostind șahadahsau mărturia de credinţă. Această declaraţie (traducere din limba arabă), care se citeşte „Aș-hadu an la ilaha illallah, wa aș-hadu anna Muhammadan Rasulullah”, este tradusă astfel: „Mărturisesc că nu există […]

MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ ȘI ÎNVĂȚĂTURILE ISLAMICE

Dr. Laurence B. Brown

După ce alegerea este făcută, o persoană intră în Islam şi devine musulmană rostind șahadahsau mărturia de credinţă. Această declaraţie (traducere din limba arabă), care se citeşte „Aș-hadu an la ilaha illallah, wa aș-hadu anna Muhammadan Rasulullah”, este tradusă astfel: „Mărturisesc că nu există alt Dumnezeu (de asemenea, se poate traduce: „nu este alt lucru demn de laudă”) în afară de Allah şi mărturisesc că Muhammad este Trimisul lui Allah.”

  Şahadah este în mod tradiţional rostită în faţa celorlalţi; în general, convertiţii trebuie să facă publică convertirea lor. În orice caz, dacă situaţia o impune, șahadah poate fi rostită nefiind, ca martor, nimeni altcineva de faţă, cu excepția Creatorului.

  Şahadah nu doar afirmă unicitatea divină şi calitatea de profet a lui Muhammad ibn Abdullah, ci antrenează tot ceea ce este poruncă religioasă. Prin urmare, deşi declaraţia nu specifică nimic despre interdicţia în ceea ce priveşte păcatul trupesc, adulterul, alcoolul etc, acceptarea acestor interdicţii este inextricabil asociată cu șahadah. A-l accepta pe Muhammad drept profet şi, în fapt, ca ultim profet implică acceptarea mesajului şi a legilor revelate prin intermediul lui. Orice altceva reprezintă ipocrizie.

Întâia îndatorire a unui convertit este să înţeleagă în totalitate semnificaţia șahadah-ei şi să înceapă să o trăiască. (Savanţii ne învaţă că șahadah nu este validă fără şapte elemente: cunoaştere, sinceritate, onestitate, iubire (pentru șahadah), siguranţă, abţinerea de la orice lucru care anulează șahadah şi aplicare (sau, cu alte cuvinte, a trăi mărturia de credinţă).)

Angajamentul care are cea mai mare şi mai evidentă importanţă, atunci când este afirmată șahadah, este recunoaşterea monoteismului (a unicității lui Allah, aspect desemnat în limba arabă prin termenul tawhid). Islamul este religia tawhid-ului. Orice abatere de la monoteismul islamic, orice abatere de la supremaţia şi unicitatea absolută a lui Allah constituie asociaționism – șirk. Șirk există pe mai multe niveluri, de la șirk major, păcat care scoate o persoană din cadrul Islamului, la șirk minor, care reprezintă un păcat major, la riyaa(fățărnicie) sau șirk ascuns. Exemplele de șirk major sunt slăvirea altcuiva în afară de Allah sau alăturarea de parteneri şi slăvirea lor alături de Allah. Exemplele de șirk minor includ adresarea unui jurământ solemn altcuiva decât lui Allah sau a crede în farmecele care aduc noroc. În cele din urmă, printre exemplele de șirk ascuns se numără rostirea rugăciunii cu patos, atunci când persoana e conştientă că altcineva o vede, sau realizarea de acte caritabile, atunci când persoana ştie că este observată de către ceilalţi, manifestând o generozitate mai mare decât dacă nu ar fi fost observată.

În profunzimea tawhid-ului se află recunoaşterea lui Muhammad ca ultim profet şi trimis al Islamului, o recunoaştere de o mare importanţă graţie faptului că atât de mulţi pretinşi profeţi mesianici au încercat de-a lungul anilor să se remarce prin false proclamări ale calităţii de profet, abătând masele pe diverse căi deviante. Recunoaşterea lui Muhammad drept ultim profet al lui Allah închide uşa minţii cu privire la afirmaţiile acestor pretinşi profeţi. Mai mult decât atât, completarea şirului profeţilor prin persoana profetului Muhammad ibn Abdullah este confirmată şi de prezicerile scripturilor anterioare.

În final, inclusă în mărturia din șahadah, este şi acceptarea fundamentelor credinţei islamice (cunoscute ca „stâlpi”; fără aceşti piloni ai credinţei şi ai practicii, devotamentul unei persoane faţă de religie se prăbuşeşte). Pe scurt, ariile esenţiale ale credinţei sunt şase: credinţa în Allah, în îngerii Lui, în scripturile revelate, în profeţi, în Lumea de Apoi şi în destin. Îndatoririle musulmanului sunt cinci: declaraţia de credinţă la intrarea în religie (șahadah), rugăciunea efectuată de cinci ori în fiecare zi (la intervalele prestabilite şi în concordanţă cu regulile rugăciunii şi ale purificării), postul anual în luna Ramadan, plata anuală a daniei şi pelerinajul la Mekka în perioada hajj-ului, dacă persoana este capabilă fizic şi financiar.

Islamul nu este o religie a structurii – fiecare regulă, fiecare învăţătură, fiecare credinţă şi fiecare punct valid al religiei islamice are o bază în realitatea revelată. Când un musulman îi explică altcuiva ceva din religia islamică, el sau ea trebuie să fie capabil(ă) să susţină acea învăţătură cu dovezi din Islam. Standardul de aur (şi, în această privinţă, singurul standard acceptat) de legitimare a Islamului constă în interpretarea dovezilor islamice de către cei care deţin cunoaşterea (învăţaţii musulmani). Care sunt sursele dovezilor islamice? Două: Cuvântul revelat al lui Allah (Coranul cel Sfânt) şi sunnah (ad literam, „calea” profetului Muhammad, fiul lui Abdullah, învăţăturile şi exemplele sale transmise prin intermediul cuvintelor sale, al acţiunilor sale, al aspectului său şi al consimţămintului implicit, păstrate în tradiţiile islamice cunoscute ca hadisuri). Aşadar, în final, fiecare învăţătură validă are un fundament în dovezile islamice, iar acele dovezi trebuie să fie clare, prezente şi întemeiate, pentru ca orice învăţătură să fie considerată acceptabilă.

________

Sursa: Mărturisirea adevărată, autor Dr. Laurence B. Brown (Centrul Cultural Islamic Islamul Azi)

Source Link

Views: 1

Noii musulmani dupa marturisirea credintei (shahada)

 Noii musulmani dupa marturisirea credintei (shahada)   O comunitate sanatoasa trebuie sa furnizeze o paleta larga de oportunitati cu caracter social, dar si educational noilor sai membri musulmani. Izolarea este inspaimantatoare, nefiind usor sa faci fata de unul singur necazurilor si provocarilor. Uneori convertirea sau revertirea la Islam este unul din cei mai usori pasi […]

 Noii musulmani dupa marturisirea credintei (shahada)

O comunitate sanatoasa trebuie sa furnizeze o paleta larga de oportunitati cu caracter social, dar si educational noilor sai membri musulmani.

Izolarea este inspaimantatoare, nefiind usor sa faci fata de unul singur necazurilor si provocarilor. Uneori convertirea sau revertirea la Islam este unul din cei mai usori pasi implicand, insa, un drum anevoios in fata. Astfel, convertitii care raman singuri si evita comunitatea sunt cei mai predispusi la ratacirea Caii.

Citim in Nobilul Coran despre drumul drept (as-sirat al-mustaqim) si-I cerem lui Allah Preainaltul sa ne calauzeasca in aceasta directie :

Pe drumul drept Tu fii-ne Calauzitor (Al-Fatihah 1:6)

Sa ne gandim o clipa la maniera in care este descris acest drum. Cu toate ca in limba araba exista si alte sinonime pentru substantivul „drum”, cuvantul „sirat” descrie un Drum care este drept, lung, periculos, cuprinzator si unic. Daca un drum este cuprinzator inseamna ca multi oameni il pot alege simultan, iar unicitatea in acest context indica faptul ca nu exista niciun alt Drum valabil catre destinatie. Cu alte cuvinte, este Drumul spre salvare, neexistand alternative. Dar, din cauza larghetii sale, nu trebuie sa-l strabatem singuri. De fapt, in rugaciunile noastre de zi cu zi Ii cerem lui Dumnezeu sa ne calauzeasca pe acest Drum. Si nu facem acest lucru in mod individual spunand „Calauzeste-ma”, ci „fii-ne calauzitor”, rugandu-ne ca un grup si declarand ca il slujim pe Dumnezeu, de la Care cerem ajutorul si calauzire de cel putin saptesprezece ori pe zi.Imaginati-va pierduti in padure si intalnind un drum precum acesta : drept, lung, cuprinzator etc. Si imaginati-va ca este plin cu oameni, unii chiar purtand luminite cu ei. Este usor sa li te alaturi si sa-I urmezi. Dar daca dai inapoi sau pasesti de unul singur, risti sa te invarti in cerc si sa pierzi Drumul cel drept. Tot asa, in Islam noi formam o comunitate care calatoreste impreuna si oameni invatati care sa ne indrume. Cand, insa, un convertit paraseste comunitatea, chiar si intentionand sa mearga in aceeasi directie, ii este mult mai dificil sa ramana pe Drumul drept.

 Islamul nu este o religie care sa fie practicata in izolare, ci una care reclama comunitatea. Sa tineti minte ca atunci cand profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a emigrat la Medina si-a dedicat primele luni intaririi relatiilor comunitare si construirii unei moschei (mesgid). Si pentru noii musulmani din zilele noastre integrarea comunitara este la fel de importanta, iar comunitatea graviteaza in jurul mesgidului. Comunitatea de musulmani poate sa ofere un mijloc de sustinere pentru un musulman convertit sau revertit care a a fost izolat de membrii familiei, un factor educational si instructiv in ceea ce priveste practica islamica, precum si un tovaras constant.

Dar, asa cum adesea identitatile noastre individuale sunt strans impletite cu ale mediului in care ne-am format, tot asa aderarea la o noua comunitate, ca persoana adulta, se poate dovedi o experienta intimidanta, frustranta, in ciuda capacitatii comunitatii de a-si primi noii sai membri. Este important pentru o moschee sa ofere noilor musulmani din zona programe in care sa-i implice cat mai mult posibil.

In viata cuiva nivelul credintei creste si descreste, insa ceea ce ar putea sa previna parasirea Islamului de catre cineva este sprijinul celorlalti musulmani si indrumarea pe care nu ar fi putut-o avea de unul singur. O comunitate sanatoasa ar trebui sa urmareasca oferirea unor multiple oportunitati sociale si educationale noilor musulmani. Activitatile informale dau oamenilor sansa relationarii si cultivarii legaturilor, in timp ce cursurile si seminariile furnizeaza calauzirea stiintifica pe noul teren.

Pe de alta parte, asa cum pentru comunitate este importanta furnizarea de proiecte care sa relationeze, tot astfel este dorita implicarea noilor musulmani. Internetul nu poate substitui interactiunea sociala reala a fratilor si surorilor, viata lor de zi cu zi.

La moschee

Imamii nostri si profesorii stiu (sau ar trebui sa stie) cum sa explice lucrurile fara a suprasolicita ascultatorii. La fel de important, ei pot oferi sfaturi particularizate, specifice. Multe websiteuri pot sa contina informatii despre Islam care fie nu prezinta incredere, fie nu se pot practica nediscriminatoriu in spatiul european. Asadar, chiar daca Internetul poate sa fie o resursa inepuizabila, pentru noii musulmani inca ramane critica implicarea in cadrul comunitatilor lor astfel incat nimeni sa nu se izoleze.

Uneori, prima experienta comunitara a unui musulman convertit este vizitarea unei moschei. Si, daca el nu se relationeaza cu cineva, aceasta prima impresie poate sa fie negativa. Este, in special, cazul surorilor care nu pot sa gaseasca femei la moschee. Din fericire, mai multe moschei din tara noastra ofera aceasta asistenta pe care o vom numi, oarecum impropriu, „feminina”. Este cazul Centrului Cultural „Islamul Azi” (Bucuresti, Constanta), dar si a „Ligii Islamice si Culturale” (Bucuresti, Cluj, Timisoara), precum si a celorlalte asociatii, cu un plus pentru „Asociatia Surorilor Musulmane”. Exista si alte asociatii in care femeile sunt dornice sa cunoasca si sa isi ofere invatatura noilor surori și frați in Islam, precum „Asociatia Musulmanilor din Romania”

De asemenea, un simplu punct de contact poate sa fie suficient noului musulman pentru ca el sa rupa bariera participarii la aceste activitati. Voluntarii seriosi pot fi incurajati sa ureze „Bun venit !” noilor musulmani, orientandu-i spre programe pozitive si spre alti musulmani in zona unde locuiesc acestia, indiferent de asociatia/asociatiile religioase zonale.

Dar ce poate sa faca un nou musulman ?

In primul rand, sa ia in serios Islamul si sa-l pretuiasca, iar in al doilea rand sa caute modalitati de a intalni alti musulmani (in special alti convertiti care au trecut prin probleme asemanatoare) si sa invete cat mai mult despre bazele Islamului. Aceasta poate sa solicite timp pe agenda zilnica sau deplasare intrun centru islamic mai apropiat. La noi in tara, insisi unii imami sau musulmani convertiti s-au deplasat in teritoriu, oferindu-se, din pacate microcomunitatea locala neimplicandu-se intotdeauna la fel de mult.

De asemenea, urmariti activitatile acestor asociatii si incercati sa contactati voluntarii activi pentru a le afla sfatul cu privire la ceea ce puteti face. Nu este greu sa va implicati.

Puneti-va la dispozitie abilitatile si deprinderile de care dispuneti.

Islamul inseamna o calatorie in care nu trebuie sa fiti singuri.

Asadar, pasiti pe Drumul cel Drept …

Si bine ati intrat in Islam !

________

islamromania.ro

Source Link

Views: 4