Tag: coranul

Credinta in viata de apoi

    Credinta in viata de apoi   Asemenea creştinilor, musulmanii cred că această viaţă este o perioadă de pregătire pentru următoarea viață. Această viaţă este un test pentru fiecare persoană, pentru viaţa de după moarte. Această zi va veni şi tot universul va fi distrus şi toţi cei morţi vor fi înviaţi pentru judecată. […]

 

 

Tulips72 Credinta in viata de apoi

Credinta in viata de apoi

 

Asemenea creştinilor, musulmanii cred că această viaţă este o perioadă de pregătire pentru următoarea viață. Această viaţă este un test pentru fiecare persoană, pentru viaţa de după moarte. Această zi va veni şi tot universul va fi distrus şi toţi cei morţi vor fi înviaţi pentru judecată. Această zi va fi Ziua Judecăţii. În ziua aceea va începe o viaţ‏ă care nu are sfârşit niciodată. În acea zi, toţi oamenii vor fi răsplătiţi de Allah Preaînaltul în funcţie de faptele şi crezurile lor. Aceia care vor muri crezând că „Nu există alt Dumnezeu în afară de Allah Preaînaltul şi că Muhammad este Trimisul Său“ vor fi răsplătiţi cu Paradisul, în care vor sălăşlui veşnic, căci Allah Preaînaltul spune:

„Iar acei care au crezut şi au săvârşit fapte bune, aceia sunt oaspeţii Raiului şi ei în el vor rămâne veşnic“ (Al-Baqara: 82).

Dar cei care vor muri fără să creadă că Profetul Muhammad este Trimisul Lui vor pierde Paradisul şi vor fi oaspeţii Iadului, căci Allah Preaînaltul spune în Qur’anul cel Sfânt:

„Acela care doreşte altă religie decât Islamul, nu-i va fi acceptată şi el se va afla în Lumea de Apoi printre cei pierduţi.“ (Ali ‘Imran: 85).

Şi tot El mai spune:

„De la aceia care nu cred şi mor necredincioşi nu se va primi niciodată de la vreunul dintre ei nici chiar întreg pământul în aur, chiar dacă ei vor să se răscumpere cu el. Aceia vor avea parte de pedeapsă dureroasă şi ei nu vor avea pe nimeni să-i ajute.“ (Ali ‘Imran: 91).

Cineva poate să se întrebe: „Cred că Islamul este o religie tolerantă, dar, dacă mă voi converti la Islam, familia şi rudele mele mă vor persecuta şi vor râde de mine. Aşadar, dacă nu mă voi converti la Islam, voi mai intra în Rai şi voi fi salvat de Iad?“ Răspunsul este dat de către Allah Preaînaltul în următorul verset: 

 „Acela care doreşte altă religie decât Islamul, nu-i va fi acceptată şi el se va afla în Lumea de Apoi printre cei pierduţi.“ (Ali ‘Imran: 85).

După ce Allah Preaînaltul l-a trimis pe Profetul Său să cheme oamenii la religia adevărată, nu li se va mai accepta aderarea la o altă religie decât Islamul. Allah Preaînaltul este Creatorul şi Susţinătorul. El a creat pentru noi tot ce există pe pâmânt. Toate binecuvântările şi lucrurile bune le avem de la El. Deci, dat fiind toate acestea, dacă cineva refuză să creadă în Allah Preaînaltul sau că Profetul Muhammad este Profetul Său, va fi pedepsit să sălăşluiască veşnic în infern.

De fapt, cauza principală a creării noastre a fost de a-L adora pe Allah Unicul, aşa cum şi Allah Preaînaltul a spus în Sfântul Qur’an:

„Eu nu i-am creat pe djini şi pe oameni decât pentru ca ei să Mă adore“ (Adh-Dhariyat: 56).

Această viaţă pe care o trăim acum este una foarte scurtă. Necredincioşii, în Ziua Judecăţii, vor crede că au trăit în acestă viaţă doar o zi sau o parte din zi, aşa cum spune şi Allah Preaînaltul:

„El va zice: «Câţi ani aţi rămas voi pe pământ?» Vor răspunde ei: «Am rămas o zi sau o parte dintr-o zi»“ (Al-Mu’minun: 112-113).

Şi tot El a mai spus: 

 „Oare credeţi că v-am creat pe voi fără rost şi că nu vă veţi întoarce la Noi? Preaînalt este Allah, Stăpânul adevărat! Nu este dumnezeu în afară de El, Stăpânul Tronului sublim.“ (Al-Mu’minun: 115-116).

Viaţa de Apoi este viaţa adevărată.; nu este doar una spirituală, ci şi fizică. Noi vom trăi acolo cu sufletele şi trupurile noastre. Comparând viaţ‏a din această lume cu viaţ‏a de Apoi, Profetul Muhammad a spus: ,,Valoarea acestei lumi în compara‏ţie cu viaţ‏a de Apoi este asemenea unui deget scufundat în mare, când tu îl introduci în apa mării şi apoi îl scoţ‏i.“ Aceasta este valoarea acestei lumi comparată cu via‏ţa de Apoi; ea este asemănătoare cu câteva picături de apă comparate cu marea.

 

Source Link

Views: 2

Cum i s-a pogorât revelația Trimisului lui Allah?

Cum i s-a pogorât revelația Trimisului lui Allah, Muhammad?    1. Al-Bukhari a consemnat, preluând de la ‘A’işa – soţia Profetului – care a zis: “Prima revelaţie cu care a început Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a fost vedenia şi orice vedenie care i se arăta venea asemenea revărsatului […]

Islamic Art20 Muhammad Sall Allahu alayhi wa sallam Cum i s-a pogorât revelația Trimisului lui Allah?

Cum i s-a pogorât revelația Trimisului lui Allah, Muhammad? 

 

1. Al-Bukhari a consemnat, preluând de la ‘A’işa – soţia Profetului – care a zis:
“Prima revelaţie cu care a început Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l
miluiască! – a fost vedenia şi orice vedenie care i se arăta venea asemenea revărsatului
zorilor”.

2. După aceea, i-a fost trimis lui ingerul Gavriil, fără să-l fi cunoscut anterior. Aceasta s-a întâmplat când se afla în peştera Hira şi-L adora pe Allah şi reflecta asupra măreţiei puterii Sale, cu puţin timp înaintea mesajului. Acesta l-a zgâlţâit de trei ori, zicându-i: “Citeşte!”. Iar trimisul Muhammad i-a răspuns: “Dar eu nu ştiu să citesc”. Și i-a zis lui din nou: “Citeşte în numele Domnului Tău care a creat…” (Consemnat de Bukhari şi Muslim.)

3. Apoi revelaţia s-a întrerupt pentru câteva zile şi aceasta a avut o mare înrâurire asupra lui. Întreruperea aceasta i-a vestit Trimisului că prima întâmplare nu s-a datorat exerciţiului spiritual pe care îl practica în peştera Hira, ci fusese alegerea divină.

4. Apoi, în vreme ce mergea pe una dintre cărările din Mekka, revelaţia a venit la el pe neaşteptate.

Și a zis Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! -:

“În vreme ce mergeam eu pe drum, am auzit un glas venind din cer. Am ridicat ochii şi l-am văzut pe ingerul care venise la mine în peştera Hira, stând pe un tron între cer şi pământ. M-am speriat de el şi m-am întors [acasă], zicând: “Înveliţi-mă, acoperiţi-mă pe mine!” Atunci a revelat Allah Preaînaltul: “O, tu cel acoperit! / Ridică-te şi îndeamnă! / Pe Domnul tău preamăreşte-L, / Veşmintele tale curăţeşte-le / şi de nelegiuire stai departe” (Al-Muddaththir 74 : 1-5). Și după aceea, revelaţia s-a succedat. (Consemnat de Al-Bukhari şi de Muslim.)

5. Revelaţia a continuat după aceea relativ liniştit. Iată cum a descris-o Trimisul însuşi. În Sahih de Al-Bukhari se spune, preluându-se de la ‘A’işa – soţia Profetului – că Al-Haris bin Hişam l-a întrebat pe Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! -, zicând: “O, Trimis al lui Allah, cum vine revelaţia la tine?” Iar Trimisul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – i-a răspuns: “Uneori vine ca zăngănitul puternic de clopot şi aceasta este cea mai grea pentru mine, însă nu mă lasă fără să fi înţeles ceea ce a fost transmis, alteori mi se înfăţişează îngerul, luând chipul unui bărbat, şi-mi vorbeşte, iar eu pricep ce spune”.

Din ceea ce spune Trimisul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – reiese faptul că revelaţia îi era insuflată în inimă, iar el înţelegea ceea ce i se spunea.
S-a relatat că însoţitorii Profetului auzeau revelaţia când cobora peste profetul Muhammad, asemenea zumzetului albinelor.

6. ‘A’işa ne-a descris nouă starea trimisului Muhammad, atunci când primea revelaţia:

“L-am văzut când îi era trimisă revelaţia, într-o zi friguroasă, iar de pe frunte i se prelingeau broboane de sudoare”. (Consemnat de Al-Bukhari şi de Muslim.)

Înainte de a încheia acest capitol dorim să mai atragem atenţia asupra faptului că profetul Muhammad – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – când a vorbit a folosit trei metode diferite care dovedesc profeţia sa, în vreme ce oamenii recurg doar la o singură metodă a vorbirii. Aceste trei metode – fiecare dintre ele fiind independentă – sunt: stilul coranic, hadisul sacru şi hadisul profetic.

Stilul coranic, altfel spus Coranul, reprezintă cuvântul lui Allah – ca rostire, ca formă, ca sens şi ca structură – pe care l-a coborât Gavriil în inima profetului Muhammad, care la rândul său l-a transmis oamenilor în chip de Coran, adică vorbele lui Allah Preaslăvitul, fără ca nici Gavriil, nici Muhammad să intervină în ele.

Hadisul sacru reprezintă cuvântul lui Allah numai ca sens. Allah Preaslăvitul îi dă lui Gavriil ideea hadis-ului sacru, iar Gavriil alege cuvintele cu care exprimă acest sens trimis de Allah Preaslăvitul, iar profetul Muhammad îl ia de la Gavriil şi-l transmite oamenilor.

Hadisul profetic reprezintă tot cuvântul lui Allah, al cărui sens îl trimite lui Gavriil, iar  Gavriil, la rândul său, îl transmite profetului Muhammad, pentru ca el să-l îmbrace în veşmânt sonor. Cu alte cuvinte, profetul alege vorbele prin care exprimă sensul respectiv, în stilul său propriu.

Deci este vorba de trei metode diferite de a da veşmânt sonor cuvântului lui Allah.

Source Link

Views: 3

ISLAMUL ŞI SPERANŢA

ISLAMUL ŞI SPERANŢA    O naţiune viitoare are nevoie de o amplă si ambiţioasă viziune. Coranul a dezvoltat în comunitatea (naţiunea) sa acest sentiment într-o manieră care face ca chiar și o naţiune moartă să revină la viaţă, plină de ambiţie, speranţă şi fermitate. Sunt suficiente numai denumirile sale, acestea deznădăjduind drumul spre necredinţă şi […]

ISLAMUL ŞI SPERANŢA

 

hope ISLAMUL ŞI SPERANŢA O naţiune viitoare are nevoie de o amplă si ambiţioasă viziune. Coranul a dezvoltat în comunitatea (naţiunea) sa acest sentiment într-o manieră care face ca chiar și o naţiune moartă să revină la viaţă, plină de ambiţie, speranţă şi fermitate. Sunt suficiente numai denumirile sale, acestea deznădăjduind drumul spre necredinţă şi lipsa de speranţă ca o manifestare de eroare. Dacă cea mai slabă naţiune ar auzi cuvintele Atotputernicului:

“Insă Noi am dorit să Ne arătăm îndurarea faţă de aceia care au fost socotiţi slabi pe pamânt şi să îi facem pe ei modele de urmat şi să-I facem pe ei mostenitori. “ (Surat Al – Qasas: versete 5-6)

Şi în cuvintele Atotputernicului: “ Nu fiţi slabi şi nici întristaţi, căci voi veţi fi cei biruitori, dacă sunteţi credincioşi! Dacă aţi primit o rană, şi ceilalţi oameni au primit răni asemenea ei. Astfel schimbăm Noi aceste zile între oameni …” (Surat Al – Imran: versete 139-140)

Şi în cuvintele Atotputernicului: “ El este Cel care i-a scos pe cei care nu au crezut dintre oamenii Cărţii, din căminele lor în prima pribegie. Nu aţi crezut că vor ieşi, dar ei şi-au închipuit că cetăţile lor îi vor apăra de Allah. Însă Allah a venit la ei de acolo de unde ei nu se aşteptau şi a aruncat spaimă în inimile lor. Şi ei au dărâmat casele lor cu propriile mâini si cu mâinile drept-credincioşilor. Trageţi învăţăminte, voi cei care aveţi ochi! “ (Surat Al – Haşr: verset 2)

Şi în cuvintele Atotputernicului: “ Sau aţi socotit că veţi intra în Rai înainte de a se fi abătut asupra voastră încă asemenea celor (care s-au abătut) asupra celora care au fost înainte de voi? I-au lovit nenorociri şi iar nenorociri şi au fost zgâlţâiţi până într-atât încât au zis Trimisul şi cei care au crezut împreună cu el: “ Când vine ajutorul lui Allah? (Răbdare) Ajutorul lui Allah este (cu siguranţă ) aproape! “ ( Surat Al – Baqara: verset 214)

Dacă cea mai slabă dintre naţiuni ar auzi aceste veşti bune şi ar citi aceste povestiri realiste şi cu aplicabilitate, fără nici o îndoială ar apărea ca cea mai puternică naţiune în credinţă şi spirit. Ei ar vedea în această speranţă, o forţă care să îi determine să “ plonjeze “ sau să se cufunde în problemele şi dificultăţile pe care le întâmpină indiferent cât de severe acestea pot fi, să ţină piept acestora, confruntându-le indiferent cât de imense sunt, până în momentul în care vor atinge perfecţiunea la care ei au aspirat.

sursa: www.femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 1