Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Dogma si credinta islamica

Dogma si credinta islamica Musulmanii consideră că Dumnezeu (în arabă اﷲ) a revelat în mod direct cuvântul Său către omenire prin Muhammad (circa 570–632) și alți profeți, printre care Adam, Avraam, Moise și Iisus. Baza credinței islamice se găsește în shahādatān (“două mărturii”): lā ilāhā illā-llāhu; muhammadur-rasūlu-llāhi — “Nu există (dumne)zeu în afară de Dumnezeu; […]

Dogma si credinta islamica
dogma islamicaMusulmanii consideră că Dumnezeu (în arabă اﷲ) a revelat în mod direct cuvântul Său către omenire prin Muhammad (circa 570–632) și alți profeți, printre care Adam, Avraam, Moise și Iisus. Baza credinței islamice se găsește în shahādatān (“două mărturii”): lā ilāhā illā-llāhu; muhammadur-rasūlu-llāhi — “Nu există (dumne)zeu în afară de Dumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu”. Pentru a deveni musulman, o persoană trebuie să recite și să creadă aceste cuvinte. Sunniții privesc această formulă ca pe unul din cei Cinci stâlpi ai islamului.
 
Musulmanii consideră că principala înregistrare scrisă a revelației către omenire este Coranul, pe care îl consideră perfect, reprezentând revelația finală a lui Dumnezeu. Musulmanii cred că părți ale Bibliei și ale Torei au fost pierdute, interpretate greșit sau distorsionate de credincioși. Din această perspectivă, Coranul este văzut ca o corectură adusă cărților sfinte iudaice și creștine.
Musulmanii susțin că islamul conține în esență aceeași credință ca a tuturor trimișilor lui Dumnezeu omenirii de la Adam, Coranul codificând revelația finală a lui Dumnezeu. Învățătura islamică vede iudaismul și creștinismul ca derivând din învățăturile unora din acești profeți – în special Avraam – și recunoaște rădăcinile lor avraamice, în timp ce Coranul îi numește Oameni ai Cărții.

Există șase credințe elementare împărtășite de toți musulmanii:

  1. Credința în Dumnezeu, singurul demn de venerație;
  2. Credința în toți profeții și trimișii lui Dumnezeu;
  3. Credința în cărțile trimise de Dumnezeu;
  4. Credința în îngeri;
  5. Credința în Ziua Judecății (Al-din) și în înviere (Al-Qiyama);
  6. Credința în destin (Qadaa și Qadar în arabă). (Aceasta nu înseamnă că un om este predeterminat în acțiuni sau să trăiască o anumită viață. Dumnezeu i-a dat liberul arbitru pentru a-i permite să ia decizii.)

Crezul musulman (traducere aproximativă):

“Cred în Dumnezeu; și în Îngerii Săi; și în Scripturile Sale; și în trimișii Săi; și în Ziua de Apoi; și în Soartă, că Binele și Răul sunt de la Dumnezeu, și în Înviere după moarte. Mărturisesc că nu există nimic demn de venerație în afară de Dumnezeu; după cum mărturisesc că Muhammad  este trimisul Său.”
Source Link

Views: 6

Călăuzirea – partea 1

F. Gulen   hidarea este precum o lumină aprinsă în om de către Dumnezeu ca rezultat al folosirii liberei voințe în căutarea credinței. Precum am afirmat mai sus, doar Dumnezeu poate ghida către adevăr. Sunt multe versete în Coran care atestă acest lucru. De exemplu: Dacă Dumnezeu ar fi vrut, i-ar fi adunat întru călăuzire […]

F. Gulen

 

hidarea este precum o lumină aprinsă în om de către Dumnezeu ca rezultat al folosirii liberei voințe în căutarea credinței. Precum am afirmat mai sus, doar Dumnezeu poate ghida către adevăr. Sunt multe versete în Coran care atestă acest lucru. De exemplu:

Dacă Dumnezeu ar fi vrut, i-ar fi adunat întru călăuzire (6:35)

Dacă Domnul tău ar fi vrut, toți locuitorii Pământului ar fi crezut. (10:99)

Tu nu-l călăuzești pe cel pe care-l iubești, ci Dumnezeu călăuzește pe cine voiește. (28:56)

Și tu! Tu nu-i poți face pe morți să audă, tu nu-i vei face pe surzi să audă Chemarea când întorc spatele. Tu nu ești cel care îi călăuzește pe orbi afară din rătăcirea lor. Tu nu-i faci să audă decât pe cei care cred în semnele Noastre și sunt supuși și devin musulmani. (30:52-53)

Din moment ce Dumnezeu este cel care ne ghidează, Îl implorăm în fiecare rak’a din rugăciunile noastre zilnice: Călăuzește-ne pe Calea cea Bună (1:6). Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) spunea: ” Am fost trimis să îndrept oamenii către credință. Doar Dumnezeu este Cel care îi ghidează și le oferă credință în inimi.”calauzirea

Pe lângă aceste versete de mai sus și multe altele asemănătoare, mai sunt și versete care arată că Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) este cel desemnat pentru a îndrepta oamenii către credință:

Tu îi chemi către o Cale Dreaptă (23:73)

Noi ți-am dezvăluit un duh din Porunca Noastră pe când tu nu cunoșteai nici credința și nici Cartea. Noi l-am făcut lumină cu care călăuzim pe cine voim dintre robii Noștri. Tu să călăuzețti pe o Cale Dreaptă. (42:52)

Aceste versete nu sunt contradictorii. Dumnezeu crează toți oamenii cu potențialul de a accepta credința. Cu toate acestea, familia, educația și mediul înconjurător au un rol foarte mare în a-i ghida sau în a-i trimite pe căi greșite. De-a lungul istoriei, Dumnezeu a trimis mesageri pentru a ghida lumea pe Calea cea Bună și le-a trimis Cărți cu ajutorul cărora oamenii se pot îndrepta. Profetul Mahomed (s.a.a.w.s), ultimul Mesager, a primit Coranul prin intermediul Revelației trimise de Dumnezeu. Coranul fiind ultima Carte Divină și necoruptă, conține principiile ghidării.

Comportamentul și buna purtare a Mesagerului (s.a.a.w.s) au făcut din stilul lui de viață o cale de ghidare. El recită Revelația Divină, explică Semnele lui Dumnezeu, distruge preconcepțiile, superstițiile și păcatele. De fapt, orice eveniment, orice lucru și orice fenomen reprezintă un semn ce semnifică Unitatea și Existența lui Dumnezeu. Deci, dacă vrei să crezi sincer șă fără prejudecăți, trebuie să lupți împotriva dorințelor carnale și a tentațiilor. În acel moment Dumnezeu te va ghida către una dintre Căile ce duc la El:

Temeți-vă de Dumnezeu și căutați calea către El pentru a fi prosperi atât pe această lume cât și pe cealaltă. (5:35)

Noi îi călăuzim pe Căile Noastre pe cei care au luptat pentru Noi. Dumnezeu este cu făptuitorii de bine (29:69)

 

 

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Views: 4

Conceptul de religie în Islam

  În ce fel diferă conceptul de religie în Islam decât în concepţia comună?   Jamal Badawi:   O pesoană obişnuită dinlumea occidentală ar descrie religia ca un set de credinţe şi valori care tratează aspectele morale şi spirituale ale vieţii. În Islam cuvântul religie înseamnă mod de viaţă, iar modul de viaţă inlude toate […]

 

În ce fel diferă conceptul de religie în Islam decât în concepţia comună?

 

Jamal Badawi:

 

Un minaret la apus de soare

Un minaret la apus de soare

O pesoană obişnuită dinlumea occidentală ar descrie religia ca un set de credinţe şi valori care tratează aspectele morale şi spirituale ale vieţii. În Islam cuvântul religie înseamnă mod de viaţă, iar modul de viaţă inlude toate aspectele vieţii spirituale, morale, sociale, economice sau politice, toate fiind parte a înţelegerii musulmanilor despre religie. Islamul ia fiinţa umană ca pe un el sau o ea şi nu se uită doar la un aspect al existenţei noastre. Percepe omul ca pe o fiinţă spirituală şi încearcă să satisfacă acele nevoi. Percepe omul ca pe o fiinţă intelectuală şi respectă inteligenţa şi raţionamentul uman, folosindu-l drept un instrument pentru credinţă şi nu în antiteză cu credinţa. Percepe omul ca pe o fiinţă fizică şi se îngrijeşte de nevoile ei sau lui în toate privinţele, ceea  ce include şi aspecte economice şi politice. Vorbim aşadar de o integrare şi fuziune în toate aspectele vieţii într-un întreg format armonios.

 

Noţiunea de shirk poate clarifica această integrare a diverselor aspecte. În Islam, shirk-ul (asociaţionismul în dogma unicităţii) nu se limitează la crezul politeist sau la faptul că orice individ sau creatură a lui Dumnezeu împărtăşeste atribuţii divine cu El. De fapt, acest act condamnat al shirk-ului implică recunoaşterea unei autorităţi drept o autoritate ultimă în locul sau împreună cu autoritatea lui Dumnezeu. Autoritatea lui Dumnezeu este cea care ar trebui să fie cea supremă. Cred că aceasta a fost învăţăura de bază a tuturor profeţilor în trecut. Aceasta nu reprezintă ceva care trebuie percepută ca o totală inovaţie a Islamului. Noi spunem simplu că oamenii au iterpretat greşit misiunea profeţilor, crezând că singura menire a religiei legată de dimensiunea spirituală sa u morală a vieţii. Toţi profeţii au propovăduit această noţiune de bază într-un fel sau altul.

 

 

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 2