Tag: cunoastere

Ibn Sina (Avicenna)

Ibn Sina (Avicenna)

Abu Ali al-Husain ibn Abdullah ibn Sina (980-1037 E.N.) Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, medic şi cercetător al naturii tadjic-persan, născut lîngă Buhara în Persia (acum în Uzbekistan).

Era denumit de arabi, „al treilea Aristotel”. Ibn Sina s-a nascut in 980 E.N., in satul Afshana langa Bukhara, care astazi este situat in Uzbekistan. Tatal sau, Abdullah, apartinand sectei Ismaelitilor, a fost din Balkh iar mama sa, dintr-un sat de langa Bukhara.

In orice timp ar fi trait Ibn Sina, cunoscut in Occident ca Avicenna, ar fi fost un urias printre giganti. El a dat dovada de o capacitate intelectuala extraorinara inca de mic copil, la varsta de numai zece ani fiind déjà expert in Coran si in lectiile de limba araba. In timpul urmatorilor 6 ani s-a dedicat jurisprudentei islamice, filosofiei si stiintelor naturii, a studiat logica, geometria euclidiana si cartea Almagest, (ce cuprindea tratate de matematica si astronomie).

Si-a indreptat atentia spre medicina la varsta de 17 ani, si a considerat-o ca fiind “usoara”, asa cum insusi a marturisit. Totusi era preocupat foarte mult de problemele metafizicii si in special de lucrarile lui Aristotel. Din intamplare, a facut rost de un manual pe aceasta tema, intocmit de ilustrul filosof al-Farabi, care avea sa-i raspunda la intrebari.

La varsta de 18 ani, déjà isi construise o reputatie de doctor si a fost chemat de catre conducatorul samanit, Nuh ibn Mansur (a domnit intre 976-997 E.N.), care, din recunostinta pentru serviciile lui Ibn Sina i-a permis acestuia sa foloseasca in mod liber biblioteca regala, care continea foarte multe carti rare sau chiar unice. Dotat cu o teribila capacitate de a absorbi si retine cunostintele, acest savant musulman a devorat continutul bibliotecii si la varsta de 21 de ani s-a aflat in pozitia de a scrie prima lui carte.

Cam tot atunci si-a pierdut si tatal si la putin timp dupa aceea a parasit Bukhara si a calarorit spre Vest. A intrat in serviciile lui Ali ibn Ma’mun, conducatorul Khivei, pentru un timp, dar in cele din urma a fugit pentru a evita sa fie rapit de sultanul Mahmud din Ghazna. Dupa multe pribegii a ajuns la Jurjan, langa Marea Caspica, atras de faima conducatorului de acolo, Qabus, de a fi protectorul invataturii. Din pacate, sosirea lui Ibn Sina aproape ca a coincis cu detronarea si uciderea acestui conducator. La Jurjan, Ibn Sina a predat cursuri de logica si astronomie si a scris prima parte din cartea sa Qanun, cea mai mare lucrare a sa.

S-a mutat apoi la Ray, langa Teheranul de astazi, stabilindu-si aici practica medicala foarte activa. Cand Ray-ul a fost asediat, Ibn Sina a fugit la Hamadan unde l-a vindecat pe Amir Shamsud-Dawala de colici si a fost facut prim ministru. O razvratire a soldatilor impotriva sa, a cauzat demiterea si incarcerarea sa, dar in cele din urma, emirul l-a rechemat, datorita atacurilor de colici suferite de acesta, si-a cerut scuze si l-a repus in functia sa. La acest moment viata sa era foarte intensa: in timpul zilei era ocupat cu serviciile pentru emir, in timp ce o mare parte din noapte era petrecuta predand sau dictand notite pentru cartile sale. Studentii se strangeau in casa lui si citeau parti din cele doua mari carti ale sale, Aş-Şifa si Qanun, care erau déjà gata.
Dupa moartea emirului, Ibn Sina a fugit la Isfahan dupa cateva incaierari cu legea, incluzand o perioada petrecuta in inchisoare. Si-a petrecut ultimii ani din viata in serviciile guvernatorului orasului, Ala al-Daula, pe care l-a sfatuit in probleme stiintifice si literare sip e care l-a insotit in campanile militare.

Prietenii l-au sfatuit sa se potoleasca si sa duca o viata mai moderata, dar acest lucru nu-i statea in fire. “Prefer o viata scurta si cuprinzatoare, decat una lunga, dar marginita, replica. Coplesit de munca asidua si de viata grea, Ibn Sina a murit in 1036/1, la o varsta relativ timpurie de 58 de ani. A fost inmormantat in Hamadan, unde mormantul inca i se mai vede.

Al-Qifti afirma ca Ibn Sina a terminat 21 de lucrari mari si 24 de lucrari mai mici in filosofie, medicina, teologie, geometrie, astronomie. O alta sursa, (Brockelmann), ii atribuie 99 de carti lui Ibn Sina, constand in 16 carti de medicina, 68 de teologie si metafizica, 11 de astronomie si 4 de poezie. Majoritatea erau in araba, dar in limba sa natala, persana, a scris un manual cuprinzator de stiinte filosofice intitulat Danish-naama-i-Alai si un mic tratat asupra pulsului.

Cel mai celebru poem in araba descrie coborarea sufletului in trup din inaltele sfere. Intre lucrarile sale stiintifice, cele mai importante sunt doua: Kitab al-Shifa (Cartea vindecarii), o enciclopedie filosofica bazata pe traditiile lui Aristotel si al-Qanun al-Tibb, care reprezinta o clasificare definitiva a cunostintelor medicale greco-arabe. Din cele 16 lucrari de medicina ale lui Ibn Sina, 8 sunt tratate in versuri despre probleme precum: cele 25 de semne care indica faza terminala a bolilor, preceptele referitoare la igiena, remediile testate, memoriile de anatomie. Intre lucrarile in proza, dupa marele Qanun, tratatul despre medicamentele pentru inima, din care British Museum are in posesia sa cateva manuscrise, este probabil cel mai important, dar ramane nepublicat.

Qanun este, desigur, de departe cea mai complexa, cea mai renumita si mai importanta lucrare a lui Ibn Sina. Lucrarea contine aproape un million de cuvinte si ca majoritatea cartilor in limba araba, este in mod elaborat divizata si subdivizata. Este impartita in principal in 5 carti, dintre care prima trateaza principiile generale, a doua trateaza medicamentele simple aranjate dupa alphabet, a treia cu bolile diferitelor organe si parti ale trupului de la cap pana la picioare, a patra, cu bolile care desi incep intr-un anume loc, se raspandesc in alte parti ale corpului, precum ar fi febrele, si a cincea despre combinatiile de medicamente.

Qanun face deosebirea intre mediastinita si pleurezie si recunoaste natura contagioasa a ftiziei (tuberculoza plamanilor) si faptul ca aceasta boala se poate transmite prin apa si pamant. Da un diagnostic stiintific cu privire la anchilostomiaza si atribuie aceasta conditie existentei unui vierme intestinal. Qanun arata importanta nutritionismului si a influentei climei si mediului inconjurator asupra sanatatii si utilitatea chirurgicala a anestezicelor orale. Ibn Sina a indemnat chirurgii sa trateze cancerul in fazele de inceput ale acestuia, asigurand indepartarea intregului tesut afectat. Capitolul intitulat materia medica are in vedere 760 de medicamente, cu comentarii asupra aplicarii si eficientei lor. El a recomandat ca testarea unui medicament nou sa fie efectuata pe animale si oameni inainte de a se da in folosinta generala.

Ibn Sina a observat relatia stransa dintre emotii si conditia fizica si a simtit ca muzica are un rol fizic si psihologic précis asupra pacientilor. Dintre multele tulburari psihologice descrise in Qanun, una este de un interes deosebit: boala dragostei! Ibn Sina are reputatia de e fi diagnosticat aceasta conditie la un print din Jurjan, care a cazut bolnav si a carui boala a derutat medicii locali. Ibn Sina a observat o schimbare a pulsului printului atunci cand adresa si numele iubitei sale erau mentionate. Marele doctor a avut un singur remediu: unirea suferindului cu iubita sa.

Textul arab al Qanun-ului a fost publicat la Roma in 1593 si a fost din acest motiv una dintre primele carti arabe care a vazut tiparul. A fost tradusa in latina de Gerard din Cremona in secolul al-XII-lea. Acest ‘Canon’, cu continutul sau enciclopedic, cu aranjarea lui sistematica si cu planul sau filosofic, a ajuns in curand la o pozitie superioara in literatura medicala a epocii, inlocuind lucrarile lui Galen, al-Razi si al-Majusi, devenind manualul scolilor medicale din Europa. In ultimii 30 de ani ai secolului al-XV-lea, a cunoscut 15 editii in latina si una in ebraica. In ultimii ani, a fost tradus partial si in engleza. Din secolul al-XII-lea, pana in secolul al XVII-lea, Qanun-ul a servit drept ghid principal in stiinta medicala in occident, si se spune ca l-ar fi influentat si pe Leonardo da Vinci. Dupa cum afirma Dr. William Osler, Qanun-ul a ramas “o biblie medicala pentru o perioada mai lunga de timp decat orice alta lucrare”.

In ciuda acestor omagii glorioase aduse lucrarii sale, Ibn Sina este rar amintit in occident astazi si contributiile sale fundamentale in domeniul medicinei si al redesteptarii europene, nu sunt in general recunoscute. Totusi in muzeul din Bukhara, exista expuneri care arata multe dintre scrierile sale, instrumentele chirurgicale din acea perioada si picturi in care sunt infatisati pacienti supusi tratamentului. Un monument impunator al vietii si operelor celui ce a fost cunoscut ca “doctorul doctorilor”, inca mai sta in curtea muzeului din Bukhara si portretul sau atarna in holul facultatii de medicina din cadrul universitatii din Paris. Operatie in stilul secolului al-X-lea – Ibn Sina este cunoscut pentru interventia chirurgicala asupra vezicii biliare a unui prieten.

Bibliografie selectiva:
1. Edward G. Browne (1921) Arabian Medicine, London, Cambridge University Press. 2. Ynez Viole O’Neill (1973) in Mcgraw-Hill Encyclopaedia of World Biography vol I: Aalto to Bizet.
3. Philip K. Hitti (1970) History of the Arabs, 10th ed, London, Macmillan, pp 367-368 4. M.A. Martin (1983) in The Genius of Arab Civilisation, 2nd ed, Edited by J.R. Hayes, London, Eurabia Puplishing, pp 196-7

 

 

 

Sursa: femeiamusulmana.blogspot.comSource Link

Views: 4

Nobletea cunoasterii intru Allah

Nobletea cunoasterii intru Allah   Cu adevarat, Allah i-a innobilat si i-a favorizat pe oamenii in stiinta religioasa („ilm shar’iy) fata de ceilalti oameni, si a spus Allah: Oare acela care petrece timpul noptii în rugăciuni, prosternându-se si stând în picioare, este cu teamă de Ziua de Apoi si Îl roagă de îndurare pe Domnul […]

Nobletea cunoasterii intru Allah

 

Cu adevarat, Allah i-a innobilat si i-a favorizat pe oamenii in stiinta religioasa („ilm shar’iy) fata de ceilalti oameni, si a spus Allah:

Oare acela care petrece timpul noptii în rugăciuni, prosternându-se si stând în picioare, este cu teamă de Ziua de Apoi si Îl roagă de îndurare pe Domnul său? Spune: “Oare sunt egali cei care stiu cu aceia care nu stiu?” Însă numai aceia care au minte,trag învătăminte. (Az-Zumar 39:9)

Si  a dezvaluit Allah ca pe acestia ii ridica in trepte (de credinta si evlavie) si a spus Preainaltul:

O, voi cei care credeti! Când vi se spune vouă: „Faceti loc în adunări!”, atunci faceti voi loc si vă va face si Allah vouă loc [în Paradis]! Iar când se spune „Ridicati-vă!”, atunci ridicati-vă voi si Allah îi va ridica cu [câteva] trepte pe aceia care cred dintre voi si pe aceia cărora li s-a dat stiinta, căci Allah este bine stiutor a ceea ce faceti! (Al-Mujadilah 58:11)

Si i-a ordonat Allah profetului Sau (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) sa ceara sporirea stiintei, dovedind astfel insemnatatea data cunoasterii in islam. Si spune Allah:

Și mai presus [de toate] este Allah – Regele, Adevărul [Al-Malik, al-Haqq]! Nu te grăbi cu [recitarea] Coranului mai înainte de a ti se încheia revelarea lui! si spune: „Doamne, sporeste-mi mie stiinta!” (Ta-ha 20:114)

Si asa cum a aratat Allah, aceia dintre oameni care se tem de Acesta nu sunt altii decat aceia care au stiinta,a spus Preainaltul:

Tot astfel sunt si printre oameni si vietuitoare si vite cu felurite culori. Singurii ce se tem de Allah sunt învătatii dintre robii Săi. Dar Allah este Puternic [si] Iertător [‘Aziz, Ghafur]. (Fatir 35:28)

25227323_e54b5315a5_zSi nu este indoiala ca in acest context referirea se face la oamenii de stiinta religioasa, si nu  la stiintele lumesti, ca inginerie, medicina, industrie, pentru ca, din pacate, multi dintre cei care au stiinta in aceste domenii nu au credinta in Allah astfel incat sa se teama de El si sa I se supuna cu smerenie.

Si, in acelasi timp, nu exista indoiala ca dreptcredinciosul musulman care poseda stiinta in aceste domenii si, prin aceasta, le este folositor celorlalti frati ai sai musulmani, servind astfel comunitatea islamica si facand-o mai puternica, cu voia lui Allah, stiinta  acestuia va fi rasplatita, daca este facuta in numele adorarii lui Allah.

In versetele de mai sus, insa, asa cum am spus, se face referire la stiinta religioasa, stiinta profetilor, cu care au venit pentru a-i scoate pe oameni din intunericurile necredintei si ignorantei la lumina, stiinta care a fost pogorata in cartile lui Allah PreaPuternicul.

Si dintre stiintele religioase, care alta dintre acestea ar putea fi cea ma nobila decat stiinta despre preafrumoasele nume ale  lui Allah si atributele Sale preainalte, noblete data de insasi nobletea obiectului cunoasterii – Allah.

Si nu exista verset din Coran care sa nu faca referire, intr-un fel sau altul, la vreunul dintre atributele sau preafrumoasele nume ale lui Allah.

Si preciza sheikhul Ibn Taymyah (Allah sa aiba mile de el!) cum ca in Coran exista mai multe mentiuni cu privire la numele, atributele si actiunile luiAllah decat specificarile legate de mancare, bautura si placeri in paradis si versetele care presupun amintirea numelor si atributelor lui Allah, sunt mai pretioase, comparativ cu celelalte. Si aceasta afirmatie este sustinuta si de considerarea „ayat al-kursy” („Allah, nu exista alta divinitate in afara de El, Cel viu, Cel Vesnic… – Surat Al-Baqarah, 255) si a surei Al-Fatiha ca fiind cea mai insemnata sura din Nobilul Coran, iar Surat Al-Ikhlas o treime a acestuia, asa cum a fost semnala intr-o serie de ahadis sahihah (relatări autentice).

Si dobandirea stiintei cu privire la numele si atributele lui Allah  si a semnificatiei acestora naste in inima supusului teama si frica si iubire fata de Domnul si Stapanul sau.

Si cel care a stiut ca Allah este Aatoatestiutor si nu-I este nimic ascuns din ceea ce ii priveste pe supusii Sai si crede in aceasta, se va teme de Allah in a iesi din drumul cel drept pe care I l-a prescris, mai mult decat acela care nu stie aceasta.

Si cel care stie ca lui Allah nu  ii este nimic imposibil  si El are putere in toate, va avea mai multa teama in supunerea sa fata de Allah decat cel care nu stie aceasta.

Si cel care va sti ca Allah este „Ar-Razak” – „Indestulatorul” si El este Cel care l-a daruit cu toate binecuvantarile pe care le detine, atunci Il va iubi mai mult pe Allah decat unul care nu stie aceasta.

Si pentru aceasta a spu Allah Singurii ce se tem de Allah sunt învătatii dintre robii Săi, pentru ca ei sunt singurii care Il cunosc cu adevarat pe Allah si se tem de Allah si se tin departe de pedeapsa Sa prin supunere fata de El, stiind ca Acesta este capabil de orice vrea si asupra cui vrea  si el face ceea ce vrea. Si cel care stie aceasta si este convins de faptul ca daca este nesupus lui Allah va fi pedepsit ii va fi frica si se va teme de El, datorita temei de pedeapsa Sa.

Si cautand consecintele cunoasterii lui Allah asupra modalitatii noastre la Acesta, prin adorare, putem constata urmatoarele:

1. cunoasterea lui Allah ne cheama sa-l iubim pe Acesta, sa ne temem de El, sa-l rugam pe El, sa ne incredem in El, si sa ne intoarcem la El, si aceasta este, cu adevarat, victoria celui supus si cheia spre dobandirea fericirii in cele doua case – a acestei vieti si a vietii de apoi.

Si nu-L poti cunoaste pe Allah decat cunoscandu-I numele si perfectele sale atribute si intelegand sensul si semnificatiea acestora.

2. Si cunoasterea lui Allah Preainaltul este unul dintre stalpii credintei musulmanului si,de fapt, baza acesteia, iar tot ceea ce ii urmeaza isi trage seva din aceasta.

Si, subhan Allah, slava lui Allah, credinta nu inseamna  doar rostirea de catre cineva a formulei „am crezut in Allah”, fara a a-L cunoaste macar pe Acesta; ci,dimpotriva, adevarata credinta presupune cunoasterea Domnului in care crezi si, mai mult, impune straduinta in a-L cunoaste pe cat mai mult posibil despre natura Sa si despre numele si atributele Acestuia, pana cand ajunge la nivelul convingerii sincere in veridicitatea acestora.

Si cu cat supusul  Il cunoaste mai bine pe Domnul sau, cu cat nivelul sau de credinta este mai mare, si cu cat i-a sporit stiinta, cu atat i-a sporit si credinta

Si metoda acceptata din punctul de vedere al teologiei islamice  in vederea cunoasterii numelor si atributelor  lui Allah este reflectia asupra textelor coranice si a invataturilor profetului (Pacea si binecuvantarea lui Alllah fie asupra sa!) si intelegerea corecta a ceea ce ele contin.

Un alt aspect ce trebuie avut in atentie cu privire la relatia, prin adorare, intre om si Domnul sau este constientizarea faptului ca Allah a creat creatiile Sale pentru a-ladora, si a spus Allah:

Eu nu i-am creat pe djinni si oameni decât pentru ca ei să Mă adore. (Adh-Dhariyat 51: 56)

Iar acestia nu Il pot adora fara a-L cunoaste si, in mod indubitabil si absolut ei au nevoie de cunoasterea Sa pentru a avea posibilitatea de a pune in practica telul cerut de la ei a fi atins si intelepciunea intru care au fost create.

Si preocuparea pentru o cat mai buna cunoastere a lui Allah este tocmai preocuparea supusului cu ceea indeletnicirea in virtutea careia a fost creat; iar lasarea si pierderea sa, delasare in raport cu scopul pentru care a fost creat este neplacut si rau venit din partea unui supus asupra caruia binecuvantarile lui Allah sunt pogoarate inca  si favorurile Sale asupra lui sunt marete si successive, repetabile din toate punctele de vedere, iar el sa fie ignorant in ceea ce-L priveste pe Domnul sau, refuzand cunoasterea Sa si a numelor si atributelor Sale.

–4.  si cel care-l cunoaste cu adevarat pe Allah si cunoaste numele si atributele si actiunile Acestuia, poate deduce/intelege prin  acestea ceea ce face Allah si oranduieste dintre prescriptii; pentru ca Allah nu face decat ceea ce presupun numele Sale, iar actiunile sale nu sunt conturate decat de dreptate si binecuvantari si intelepciune.

Si, Allahnu  impune nic iuna dintre prescriptiile Sale decat acestea fiind decurse din multumirea Lui si intelepciunea Lui si binecuvantarile Lui si dreptatea Lui si tot ceea ce Il priveste este adevar si dreptate si prescriptiile si interdictiile Sale  sunt dreptate si intelepciune.

Si au fost de parere unii invatati ai  islamului cum ca primul fard (prima obligatiune) pe care a prescris-o Allah supusilor Sai este cunoasterea Sa, pentru ca daca oamenii l-au cunoscut, atunci, cu siguranta I s-au si supus.

Si a spus Allah Preaslavitul si Preainaltul:

Deci să stii că nu există altă divinitate afară de Allah si cere iertare pentru păcatele tale si pentru dreptcredinciosi si dreptcredincioase! Allah cunoaste umbletul vostru [pe pământ] si odihna voastră. (Muhammad 47:19)

Si, ca musulmani, avem obligatia de a-l cunoaste pe Allah si a cunoaste numele si atributele Acestuia si semnificatia lor pentru a-L putea preamarii pe Allah si a I se supune, si a se relationa la El, prin adorare intr-o forma cat mai adecvata cu putinta.

Si daca in privinta oamenilor, simple creatii ale lui Allah, atunci cand suntem interesati de o anumita persoana si dorim sa o cunoastem si sa stim cine e, vom incepe prin afla care este numele sau si numele familiei sale, vom intreba despre ceea ce ii este particular si ceea ce o priveste in general; atunci, Allah, Cel care ne-a creat si ne-a dat cele de trebuinta si a carui indurare o cautam, si de a carui pedeapsa ne temem, are mai multa intietate in a ne preocupa de cunoasterea numelor si atributelor Sale si sensurilor si semnificatiei acestora.

 

 

sursa: cineesteallah.blogspot.com

 

Source Link

Views: 2

ISLAMUL ŞI ŞTIINŢA

  ISLAMUL ŞI ŞTIINŢA Aşa cum comunitatile au nevoie de putere, ele au nevoie şi de ştiinţă, cu ajutorul căreia să sprijine această putere şi să o direcţioneze în cel mai bun mod posibil, asigurându-le tot ceea ce este necesar în materie de invenţii şi descoperiri. Islamul nu respinge ştiinţa; într-adevăr o face ca pe […]

 

ISLAMUL ŞI ŞTIINŢA

Aşa cum comunitatile au nevoie de putere, ele au nevoie şi de ştiinţă, cu ajutorul căreia să sprijine această putere şi să o direcţioneze în cel mai bun mod posibil, asigurându-le tot ceea ce este necesar în materie de invenţii şi descoperiri. Islamul nu respinge ştiinţa; într-adevăr o face ca pe o obligaţie ca şi achiziţionarea puterii şi îi oferă tot sprijinul de care are nevoie. Este suficient a spune ca primul verset din Cartea lui Allah care a fost revelat, este:

“Citeşte! În numele Domnului tău care a creat, Care l-a creat pe om din sânge închegat! Citeşte! Domnul tău este cel mai Nobil, Este Cel care l-a învăţat cu calemul, L-a învăţat pe om ceea ce el nu a ştiut! “ (Surat-al-‘Alaq (96), versetele 1-5)

Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a stipulat ca o parte a răscumpărării pentru politeiştii capturaţi la bătălia de la Bedr să fie: fiecare persoană capturată trebuia să înveţe 10 copii musulmani să scrie şi să citească. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut toate acestea în încercarea sa de a se strădui cât mai mult cu putinţă să şteargă orice urmă de analfabetism din comunitatea sa. Allah nu a acordat statut de egalitate între învăţaţi şi ignoranţi. El, subhanehu wa ta’ala, spune:

“Oare sunt egali cei care ştiu cu aceia care nu ştiu? Însă numai aceia care au minte, trag învăţăminte.” (Surat-az-Zumar (39), versetul 9)

Islamul a acordat o mare valoare cernelii marilor savanti, ba chiar egală cu cea a sângelui unui martir. Coranul corelează ştiinţa şi puterea împreună în două nobile versete:

“Dreptcredincioşii nu trebuie să purceadă cu toţii, ci să purceadă din fiecare grup o parte din ei, pentru ca să înveţe bine religia şi să-i prevină (pe cei din) neamul lor, când se întorc. Poate că ei vor şti să se ferească! O, voi cei care credeţi! Luptaţi împotriva necredincioşilor de lângă voi! Ei să găsească în voi asprime! Şi să ştiţi că Allah este alături de cei care au frică! “ (Surat-at-Tawbah (9), versete 122-123)

Coranul nu face distincţie între științele religioase și celelalte științe şi le susţine pe amândouă. Se rezumă la ştiinţele naturale doar într-un singur verset, încurajând omul să le studieze. A înţelege şi a fi familiarizaţi cu Universul este o modalitate de a-L onora pe Allah subhanehu wa ta’ala şi o cale spre cunoaşterea Lui. Aceasta este ceea ce spune Atotputernicul: “Oare nu vezi că Allah a făcut să coboare din cer apă?! (Surat-Fatir (35), verset 27)

Aici Allah se referă la astronomie şi Univers, precum şi la conexiunea dintre cer şi pământ.

Apoi Allah spune: “ Noi am făcut apoi să iasă la iveală roduri cu felurite culori.” (Surat-Fatir (35), verset 27)

Aici Allah se referă la ştiinţa uimitoare a botanicii. “ În munţi sunt dâre albe şi roşii, cu felurite culori, şi stânci foarte negre. “ (Surat-Fatir (35), verset 27)

Aici se face o trimitere către ştiinţa geologiei şi diferitele straturi ce alcătuiesc pământul. “ Tot astfel sunt şi printre oameni şi vieţuitoare şi vite cu felurite culori. “ (Surat-Fatir (35), verset 28)

Chemical science ISLAMUL ŞI ŞTIINŢAAici se face referire la ştiinţa biologiei şi sistemul de clasificare. Credeţi că aceste versete au omis vreuna din ştiinţele naturale? La toate acestea Atotputernicul adaugă: “ Singurii ce se tem de Allah sunt învăţaţii dintre robii Săi.” (Surat-Fatir (35), verset 28)

Nu observaţi că, cu o astfel de construcţie minunată de versete, Allah porunceşte şi încurajează omenirea să studieze universul, aşezându-i pe cei care au o cunoaştere adâncă în misterele universului pe aceaşi treaptă cu cei care-L respectă şi Îl cunosc.

sursa: www.femeiamusulmana.com

Source Link

Views: 1