Islam - Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania), together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly registered a large number of stolen vehicles. It is possible that the vehicles in point 1 have had their color changed before being sold.

Anul calendaristic islamic

Anul calendaristic islamic In anul 622 Profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui) a emigrat din Mecca in Medina la porunca lui Allah Preainaltul. Acest moment a semnificat inceperea calendarului islamic, anul hijri (de la Hijrah care inseamna emigrare). Fie ca Allah sa daruiasca musulmanilor de pretutindeni un an nou binecuvantat care sa ii uneasca, […]

Anul calendaristic islamic

In anul 622 Profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui) a emigrat din Mecca in Medina la porunca lui Allah Preainaltul. Acest moment a semnificat inceperea calendarului islamic, anul hijri (de la Hijrah care inseamna emigrare).

Fie ca Allah sa daruiasca musulmanilor de pretutindeni un an nou binecuvantat care sa ii uneasca, pace si lumina in casele si sufletele lor!

Cu adevarat, luna sacra Muharram este o luna binecuvantata si importanta. Este prima luna a calendarului hijri si este una dintre cele patru luni despre care Allah spune:

Numarul lunilor la Allah este de douasprezece luni, în Cartea lui Allah, din ziua când El a facut cerurile si pamântul. Patru dintre ele sunt sfinte. Aceasta este religia cea dreapta. Si nu savârsiti în timpul lor nedreptate împotriva sufletelor voastre! Si luptati uniti împotriva politeistilor, întocmai cum lupta ei împotriva voastra! Si sa stiti ca Allah este cu cei care au frica [de El]! (At-Tawbah 9:36)

Muharram este numit astfel pentru ca este o luna sfanta (muharram) si tocmai pentru a-i confirma sacralitatea. Allah Preainaltul spune: Si nu savârsiti în timpul lor nedreptate împotriva sufletelor voastre!, ceea ce inseamna sa avem grija sa nu pacatuim in aceste luni sfinte, pentru ca pacatul in aceste luni cantareste mai greu decat in alte luni. Qatada a spus in legatura cu aceasta propozitie Si nu savârsiti în timpul lor nedreptate împotriva sufletelor voastre! ca greseala facuta in aceste luni este mai serioasa si mai plina de pacat decat cea facuta intr-o alta perioada a anului. Greseala este o problema serioasa in sine, insa Allah ii da mai mare greutate in aceasta perioada. Allah a ales de fiecare data dintre cele create de EL. El a ales dintre ingeri trimisii si dintre oameni a ales trimisii. Dintre vorbe a ales pomenirea Lui (zikr, dhikr). Dintre cele de pe pamant El a ales moscheile, geamiile; dintre luni a ales Ramadanul si lunile sfinte; dintre zile a ales ziua de vineri; dintre nopti a ales Noaptea de al-Qadr (Laylat-ul Qadr), asa ca venerati ceea ce Allah ne-a spus sa veneram. (Extras din Tefsirul lui Ibn Katheer, Fie ca Allah sa fie multumit de munca sa!)

Anul calendaristic islamic

Dr. Muzammil H. Siddiqi a spus in legatura cu acest subiect:

In luna Muharram ne amintim de emigrarea Profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) de la Mecca la Medina. In aceasta intamplare sunt foarte multe lectii care sa ne ajute sa intelegem semnificatiile principale ale calendarului hijrah. E bine de amintit ca momentul emigrarii a fost de o importanta capitala pentru evolutia islamului.

De asemenea este din traditia Profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui) sa postim in a noua si a zecea zi a lunii Muharram. Profetul obisnuia sa posteasca in a zecea zi a acestei luni, zi numita “Aşura”. Cand Profetul a venit in Medina a observat ca si evreii mediniti posteau in aceasta zi in amintirea profetului Moise (Pacea fie asupra lui!). Profetului i-a placut aceasta traditie si le-a spus evreilor “Noi suntem mai aproape de Moise decat sunteti voi.” Asa ca a postit si i-a indemnat si pe companionii sai sa posteasca. Dupa ceva timp, inainte de sfarsitul vietii sale, Profetul i-a indemnat pe musulmani sa adauge si ziua a noua la postul lor. Astfel, ne este recomandat sa postim in a noua si a zecea zi a lunii Muharram.

De asemenea trebuie amintit si sacrificiul lui Husayn si a familiei lui (Fie ca Allah sa fie multumit de ei toti!). Sacrificiul lor a fost adevaratul Jihad pentru cauza lui Allah, pentru dreptate si adevar. Putem sa luam lectii de curaj, rabdare si perseverenta din episodul de la Karbala (anul 61 dupa Hijrah / 680 d. Ch.)

femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

CREDINȚA ÎN NECUNOSCUT ȘI CAUZALITATEA RAȚIONALĂ

CREDINȚA ÎN NECUNOSCUT ȘI CAUZALITATEA RAȚIONALĂ partea intai Islamul asociază credinţa în necunoscut cu principiul cauzalităţii raţionale. În Coran întâlnim des descrierea de către Allah a robilor săi evlavioşi care cred în necunoscut. De fapt, una din laturile Islamului – referitoare la dogmă şi la judecăţi – se întemeiază pe credinţa în necunoscut. Prin […]

CREDINȚA ÎN NECUNOSCUT ȘI CAUZALITATEA RAȚIONALĂ

partea intai

Islamul asociază credinţa în necunoscut cu principiul cauzalităţii raţionale. În Coran întâlnim des descrierea de către Allah a robilor săi evlavioşi care cred în necunoscut. De fapt, una din laturile Islamului – referitoare la dogmă şi la judecăţi – se întemeiază pe credinţa în necunoscut. Prin necunoscut se are în vedere aici necunoscutul a cărui sursă este revelaţia (Coranul şi Tradiţia autentică) şi nu necunoscutul ale cărui surse sunt visele, prezicerile, astrologia sau povestirile populare, şi nici măcar aspectele care au la bază relatările persoanelor cu o evlavie deosebită, dacă revelaţia nu sprijină afirmaţiile lor. Deşi credinţa în necunoscutul care are la origine revelaţia reprezintă un stâlp de bază, de fapt, chiar miezul şi spiritul Islamului, Islamul respinge basmele, născocirile şi legendele care nu se sprijină pe logică şi pe experienţă şi îi îndrumă pe adepţii săi să se elibereze de influenţele şi de manifest ările acestora; există nenumărate versete şi tradiţii referitoare la acest lucru.

În ceea ce priveşte cauzalitatea raţională, nimic nu este mai edificator pentru importanţa ce i se acordă decât faptul că textul Coranului este plin de îndemnuri prin care se spune că raţiunea şi gândirea ar trebui puse la lucru, iar omul ar trebui să-şi sporească neîncetat cunoaşterea. Şi nimic nu este mai edificator pentru atenţia pe care Islamul o acordă raţiunii şi gândirii decât interesul acordat de Coran – aşa după cum am arătat mai sus – metodei de judecare asupra lucrurilor, persoanelor şi opiniilor, metodă care are la bază două fundamente: ştiinţa şi imparţialitatea.

Cuvintele „minte“, „gând“, „sens“ şi „pomenire“ (a lui Allah), împreună cu derivatele lor, sunt menţionate în Coran de 1081 de ori, iar cuvintele „ştiinţă“ şi „cunoaştere“, împreună cu derivatele lor, sunt menţionate în Coran de 793 de ori. Acest aspect este atât de evident încât poate fi înţeles şi de intelectualul nemusulman. În timpul celei de-a doua călătorii a lui Muhammad Asad în Orientul Mijlociu, de la începutul anilor douăzeci ai secolului trecut, înainte de convertirea sa la Islam, el făcea următoarele comentarii referitoare la un cerc de mistici (halaqat dhikr), pe care îl văzuse în timpul primei călătorii în localitatea Skutari din Turcia: ,,Mi s-au lămurit sensuri care nu-mi erau clare atunci când am asistat la cercul de mistici la Skutari. Atmosfera acelui grup – şi acesta a fost unul din numeroasele grupuri pe care le-am văzut în ţările islamice – nu se potrivea cu imaginea Islamului care se cristalizase în mintea mea. Mi-a devenit limpede că acele practici şi ritualuri au pătruns în Islam din zone şi surse nemusulmane. Contemplaţiile misticilor (mutasawwifa) şi ideile lor au fost contaminate de idei din religiile indiene şi din creştinism, ceea ce a conferit unei părţi a sufismului concepţii străine de mesajul cu care a venit Profetul (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!). Mesajul Profetului (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!) a afirmat că acea cauzalitate raţională este calea credinţei adevărate, în vreme ce aceste contemplaţii mistice şi comportamentul care decurge din ele sunt străine de acest conţinut. Islamul, înainte de orice altceva, este o concepţie raţională şi nu sentimentală sau afectivă. Afectele, oricât de tumultoase ar fi, sunt diferite în funcţie de dorinţele indivizilor şi de temerile lor deosebite, spre deosebire de cauzalitatea raţională. Totodată, afectele nu prezintă nicio garanţie“.

Source Link

Înţelegerea cuprinzătoare a modului de viaţă islamic

Activitatea unui profet nu se limitează numai la transmiterea cunoştinţelor. El trebuie să explice, conform revelaţiei, relaţia dintre divinitate şi om. El trebuie să prescrie un cod moral, să enunţe principiile de cultură şi civilizaţie, să stabilească modul de adorare, ritualul religios şi un cadru al credinţei, să definească imperativele morale, care trebuie să ne guverneze viaţa. Profetul stabileşte regulile, care reprezintă bazele relaţiilor sociale şi culturale, afaceri economice, juridice şi politice, probleme privind războiul şi pacea şi relaţiile internaţionale. Profetul nu transmite un simplu cod de ritualuri privite în general a fi “religie” ci, aduce cu el un întreg sistem de gândire şi acţiune, care este numit “Ad-Din” (un mod complet de viaţă) în terminologia islamică.

Misiunea unui profet nu se încheie cu transmiterea mesajului, el trebuie să călăuzească poporul, explicându-le oamenilor implicaţiile doctrinei islamice, codul moral, interdicţiile şi poruncile, forma de adorare, care susţine întregul sistem. El trebuie să exemplifice credinţa pe care o predică, astfel încât, ceilalţi să-şi poată modela vieţile după el. El trebuie să pregătească atât indivizii, cât şi societatea, în vederea participării practice la evoluţia culturii şi civilizaţiei islamice.

Credincioşii trebuie să trăiască sub călăuzirea lui şi să crească într-o comunitate organizată, astfel încât cuvântul divinităţii să prevaleze peste toate celelalte.

Nu toţi profeţii au reuşit în împlinirea misiunii lor până la acest ultim obiectiv. Au fost mulţi care nu au reuşit, şi nu din cauza vreunei greşeli, culpe personale sau vreunei nepotriviri, ci din cauza prejudiciilor şi intoleranţei oamenilor sau a condiţiilor nefavorabile. Dar, fiecare profet, a avut de îndeplinit aceeaşi misiune şi este o realitate istorică faptul că, Muhammed – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască -, a reuşit să stabilească domnia lui Allah pe pământ, cum este şi în ceruri.

Source Link

M	T	W	T	F	S	S
					1	2
3	4	5	6	7	8	9
10	11	12	13	14	15	16
17	18	19	20	21	22	23
24	25	26	27	28	29	30
31