Notice: Function WP_HTML_Tag_Processor::set_modifiable_text was called incorrectly. SCRIPT text with an unrecognized content type cannot contain a SCRIPT tag. Apply the escaping appropriate for the content type. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.1.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6260

Tag: Islamic

10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

10 invenții, pe care musulmanii le-au dăruit lumii: de la stilouri și până la aparatele foto Din păcate, în prezent oamenii au multe prejudecăți despre musulmani. Ei sunt priviți ca niște teroriști capabili doar de distrucții inutile. Însă nu trebuie să-i punem pe toți în aceeași oală și să ne creăm o părere despre milioane […]

10 invenții, pe care musulmanii le-au dăruit lumii:

de la stilouri și până la aparatele foto

Din păcate, în prezent oamenii au multe prejudecăți despre musulmani. Ei sunt priviți ca niște teroriști capabili doar de distrucții inutile. Însă nu trebuie să-i punem pe toți în aceeași oală și să ne creăm o părere despre milioane de oameni, bazându-ne doar pe faptele inadecvate ale unui grup de fanatici. De fapt, există o mulțime de invenții importante, pe care reprezentanții islamului le-au dăruit lumii.

Astăzi vrem să ne amintim despre 10 lucruri din viața noastră cotidiană, care au apărut datorită musulmanilor.

Cafeaua

Băutura, fără de care mulți oameni nu-și imaginează dimineața, a fost dăruit lumii de către arabi. Conform legendei, Khalid, primul descoperitor al cafelei, a observat cum caprele, pe care le păștea, deveneau mult mai energice după ce mâncau frunzele și boabele arborelui de cafea.

1 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Aparatele foto și camerele video

Aparatele foto și camerele video actuale au apărut datorită descoperirii, pe care a făcut-o matematicianul musulman Ibn al-Haytham. El a observat că lumina, care pătrunde prin mici orificii, poate proiecta imagini. Ibn al-Haytham și-a descris observațiile în 7 cărți științifice despre optică și a lăsat ca moștenire „camera obscura” — prototipul aparatelor foto contemporane.

2 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Parașutele

Prototipul parașutelor moderne a fost inventat de astronomul Abbas ibn Firnas. Descoperirea sa a fost întâmplătoare. Inițial acest om de știință dorea să construiască niște aripi, ca să poată zbura. Sărind împreună cu aripile sale de pe o moschee, Abbas ibn Firnas așa și nu a reușit să zboare, însă construcția sa a încetinit mult căderea și el nu a avut de suferit.

3 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Săpunul și șamponul

Din cauza climatului fierbinte al țărilor arabe, locuitorii ei sunt nevoiți să acorde mai multă atenție igienei. Una dintre cerințele islamului este spălarea zilnică. Săpunul există încă de pe timpul egiptenilor, babilonienilor și romanilor antici, însă musulmanii l-au îmbunătățit semnificativ, adăugând uleiuri aromatice în compoziția lui.

4 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Instrumentele chirurgicale

Intervențiile chirurgicale au fost inventate cu mult timp înainte de apariția islamului. Însă nu putem ignora contribuția științifică a medicului arab Abul Qasim Al-Zahrawi. El a inventat instrumente speciale pentru investigarea uretrei, extracția corpurilor străine din esofag și examinarea urechii — toate acestea, cu mici modificări, au ajuns până în prezent.

5 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Vaccinurile

Musulmanii au fost primii utilizatori ai vaccinurilor. Vaccinul anti-variolă a apărut în Turcia cu 50 ani mai devreme decât în Europa.

6 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Morile de vânt

Încă în secolul VII arabii au învățat să utilizeze energia vântului. Morile de vânt erau folosite la măcinarea cerealelor și pentru obținerea apei din fântânile adânci.

7 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Arborele cotit

Detaliul, fără care nu ne putem imagina motorul unui automobil, a fost inventat de al-Jazari, un om de știință arab. De asemenea, acestui inginer și matematician genial îi aparțin o mulțime de alte invenții, mai ales din sfera irigațiilor: pompele cu supapă, stațiile de pompare, clepsidra, fântânile arteziene și chiar și tonomatele muzicale…

8 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Stiloul

Prototipul stiloului modern a fost creat încă în anul 953. Sultanul dorea o peniță, care să nu murdărească mâinile în timpul scrisului. Mica bilă, care este inclusă în stilourile moderne, era pur și simplu imposibil de confecționat în acea perioadă. Însă principiul de funcționare a stiloului antic coincide cu cel al analogilor contemporani.

9 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

Covoarele

Musulmanii considerau că covoarele sunt o parte esențială din Rai. Încă din antichitate, tehnica, prin care erau create aceste obiecte, era la cel mai înalt nivel. Anume din acest motiv covoarele persiene au devenit cunoscute în întreaga lume.

10 10 invenții pe care musulmanii le-au dăruit lumii

După cum vezi, nu trebuie să judecăm oamenii fără să-i cunoaștem. Musulmanii au contribuit la progresul științific și, datorită lor, astăzi putem folosi multe dintre obiectele, cu care ne-am obișnuit. Uimește-ți prietenii. Povestește-le despre aceste invenții și descoperiri.

 

Autor text: Perfect Media

Source Link

Views: 9

Istoria si utilitatea astrolabului

Istoria si utilitatea astrolabului Originea astrolabului nu este certă, dar pare a fi mult mai îndepărtată decât cele mai vechi exemple supravieţuitoare, care datează din secolul al IX-lea d.H. Astrolabul este un instrument antic menit să determine altitudinea corpurilor cereşti, cu alte cuvinte să măsoare unghiular înălţimea deasupra orizontului. Făcând aceste observaţii cu un astrolabl […]

Istoria si utilitatea astrolabului

Originea astrolabului nu este certă, dar pare a fi mult mai îndepărtată decât cele mai vechi exemple supravieţuitoare, care datează din secolul al IX-lea d.H. Astrolabul este un instrument antic menit să determine altitudinea corpurilor cereşti, cu alte cuvinte să măsoare unghiular înălţimea deasupra orizontului. Făcând aceste observaţii cu un astrolabl navigatorilor Antichităţii le era posibil să calculeze atât latitudinea, câl şi timpul. Se consideră că astrolabul a fost inventat de Hiparh în anul 150 î.H.; unii cred că a fost inventat chiar mai devreme, de către Apolonius din Perga, în anul 250 î.H. Este cel mai vechi instrument din lume.

Teoria care stă la baza construirii sale, proiecţia stereografică, poate să-i fi fost cunoscută lui Hiparh, iar instrumentul pare a fi devenit binecunoscut în primul secol după Hristos. Potrivit tradiţiei musulmane, nu Hiparh a inventat astrolabul, ci Ptolemeu, în secolul al II-lea. Ptolemeu, spune legenda, călărea pe un măgar şi ţinea în mână globul celest.

A scăpat globul, măgarul a călcat pe el şi rezultatul a fost un disc apla­tizat, sfera celestă reducându-se la două dimensiuni.

Au existat mai multe tipuri de astrolabi. Cel mai răspândit tip a fost astrolabul planisferic. Acesta constă dintr-un disc plat, pe care sfera celestă este proiectată pe planul ecuatorului. Astrolabul tipic de acest fel era un disc din alamă de aproximativ 15 centimetri diametru, dar instru­mentele aveau diferite dimensiuni, fiind uneori considerabil mai mari.

Principiul astrolabului este să indice cum arată cerul nopţii la un moment dat, într-un anumit punct. Acesta se făcea prin reprezentarea schematizată a cerului pe faţa astrolabului şi marcarea ei în scopul de a găsi uşor poziţiile de pe cer. Componentele mobile erau reglate în funcţie de situaţia la o anumită dată şi oră. Odată fixat, cerul vizibil era repre­zentat pe faţa instrumentului. Diverse probleme puteau fi atunci rezolvate vizual. O utilizare obişnuită era aflarea momentului din zi sau noapte, aflarea orei la care răsare sau apune soarele într-o zi anume şi, prin extensie, aflarea lungimii zilei şi a nopţii. Astrolabul putea fi utilizat pentru a simula mişcările corpurilor cereşti, în topografie, ba chiar şi în astrologie. Era un instrument multifuncţional incredibil de adaptabil.

Astrolabul marinarului era un instrument mai simplu, constând, în esenţă, dintr-un inel metalic marcat cu grade, cu ajutorul căruia se măsu­rau altitudinile aştrilor.

Astrolabii adevăraţi au început să fie făcuţi înainte de anul 400 d.H., iar în jurul anului 800 erau larg utilizaţi în lumea islamică. în Europa au fost introduşi în secolul al XH-lea de către musulmanii care au colonizat Spania. Denumirea de astrolab pare a fi o formă arabă derivată dintr-o expresie grecească – „a ţine stelele”. Astrolabul a fost extrem de Popular în Evul Mediu şi a rămas cel mai frecvent utilizat instrument ştiinţific până în anul 1650; după aceea, a fost înlocuit treptat de instrumente mai precise, ieşind complet din uz în jurul anului 1800.

Astrolabii sunt încă mult apreciaţi pentru capacităţile lor neobişnuite, pentru  utilitatea pe care o au în educaţia astronomică şi pentru pura lor frumuseţe ca obiecte.

astrolab Istoria si utilitatea astrolabuluiCele mai vechi texte cunoscute care explică folosirea astrolabului datează din secolul al VII-lea şi al VIII-lea. Documentele scrise în secolul VIII-lea în Damasc şi Bagdad arată că, în acea vreme, astrolabul era utilizat întreaga lume arabă. Influenţa islamică se întindea din Spania şi Maroc, la vest, până în India, la est. Aceasta însemna că în instrument putea fi încorporată o gamă largă de observaţii astronomice. Cei mai vechi astrolabi păstraţi datează din secolul al IX-lea, şi calitatea lor înaltă sugerează că făceau parte dintr-o tradiţie îndelungată; în niciunl caz nu erau o invenţie recentă.

Din secolul al XVIII-lea s-au păstrat numeroase instrumente şi textel care descriu utilizarea acestora. Stilul de fabricaţie diferă, dar modul de funcţionare şi conceptul sunt, în mare, aceleaşi. Astrolabii din această perioadă aveau o serie de caracteristici suplimentare utile. Una dintre acestea era scara de altitudine, pentru măsurarea înălţimii lucrurilor  care nu se putea ajunge, de pildă vârfurile dealurilor şi copacilor sauj turnurile. Existau, de asemenea, scări pentru calcularea calendarului şi pentru determinarea direcţiei corecte pentru rugăciunile musulmanei într-un document sunt enumerate peste 40 de utilizări ale astrolabului. Folosit împreună cu tabele de calcul al declinaţiei solare, era un instrument absolut esenţial navigaţiei într-o epocă a marilor explorări. Din vremea ilustrului cartograf Martin Behaim (în jurul anului 1480) şi pânal la mijlocul secolului al XVIII-lea, navigatorii şi-au pus mare bază în astrolab; doar cu ajutorul acestui instrument au putut să întreprindă marile călătorii, prima traversare a Atlanticului, primul ocol al Africii,  primul voiaj în jurul lumii. Domnia astrolabului a luat sfârşit de-abia atunci când au fost inventate instrumente superioare, precum cvadrantul lui John Hadley.

Invenții care au schimbat lumea, Rodney Castleden

 

 

 

sursa: jurnalspiritual.eu

Source Link

Views: 6

Al-Kindi – un spirit stralucitor al epocii sale

 Al-Kindi – un spirit stralucitor al epocii sale   În domeniul mtematicii Al-Kindi a scris patru cărți despre numere (sistemul de numerație indian, armonia numerelor, multiplicări, proporții) punând astfel bazele aritmeticii moderne.   În cadrul geometriei, o atenție deosebită a acordat geometriei sferice, care îi era necesară la calcule astronomice. Un loc deosebit l-a ocupat […]

 Al-Kindi – un spirit stralucitor al epocii sale
 
În domeniul mtematicii Al-Kindi a scris patru cărți despre numere (sistemul de numerație indian, armonia numerelor, multiplicări, proporții) punând astfel bazele aritmeticii moderne.
 
În cadrul geometriei, o atenție deosebită a acordat geometriei sferice, care îi era necesară la calcule astronomice. Un loc deosebit l-a ocupat și studiul dreptelor paralele. O lucrare interesantă a sa, care și astăzi suscită atenția, este comentariul la scrierea lui Arhimede, Măsurarea cercului.
 
Al-Kindi a considerat matematica o bază a tuturor științelor, insa a scris si o carte în care a tratat optica geometrică. Lucrarea sa avea sa influențeze pe Roger Bacon.
 
În ceea ce privește spațiul și timpul, Al-Kindi le consideră finite, aducând ca argument un paradox al infinitului.
 
In domeniul chimiei el s-a opus conceptelor alchimiste eronate arătând că nu este posibilă transformarea în aur a metalelor comune.
 
In ceea ce priveste domeniul medicinii, Al-Kindi a fost primul care a încercat să determine științific dozele în care trebuie administrate medicamentele.
 
De asemenea, el a studiat modul de realizare a armoniilor produse de diverse combinații de note muzicale. A arătat faptul că, atunci când un sunet este produs, unda generată se transmite în aer și influențează timpanul.
 
Al-Kindi a fost un scriitor foarte prolific. Mărturie stau cele 241 de lucrări scrise care, din păcate, nu toate au supraviețuit până azi.
 
invatat arabAstfel în domeniul astronomiei a scris 16 cărți, 11 în domeniul aritmeticii, 32 de lucrări sunt dedicate geometriei, medicina este tratată în 22 de cărți, la fizică s-a referit în 12 lucrări, filozofiei i-a dedicat 22 scrieri, logicii 9, în 5 cărți s-a ocupat de psihologie și în sfârșit 7 lucrări le-a dedicat muzicii.
 
Multe din cărțile sale au fost traduse în latină de către Gerard de Cremona.
 
Influența lui Al-Kindi asupra dezvoltării științei și filozofiei a fost semnificativă mai ales în epoca renascentistă, când asistăm la un salt al nivelului culturii și civilizației europene. Lucrările sale au contribuit la dezvoltarea ulterioară a matematicii, fizicii, medicinei, chimiei.
 
Girolamo Cardano l-a considerat ca fiind unul dintre cele mai strălucitoare spirite ale epocii.
Source Link

Views: 6