Avicenna – Partea 1

  Acum mai bine de o mie de ani, în imensitatea Asiei Centrale se năştea unul dintre cele mai impresionante genii din istoria umanităţii. Considerat drept cel mai mare savant al întregii civilizaţii musulmane, Avicenna a strălucit fără egal în toate domeniile în care a activat. A fost un filosof cu o cunoaştere enciclopedică, om […]

 

Acum mai bine de o mie de ani, în imensitatea Asiei Centrale se năştea unul dintre cele mai impresionante genii din istoria umanităţii. Considerat drept cel mai mare savant al întregii civilizaţii musulmane, Avicenna a strălucit fără egal în toate domeniile în care a activat. A fost un filosof cu o cunoaştere enciclopedică, om de ştiinţă şi deschizător de drumuri în medicină, practician şi teoretician în egală măsură şi, nu în ultimul rând, poet şi muzician. El este autorul unei opere grandioase care cuprinde aproape toate aspectele cunoaşterii umane din perioada sa. Cel ce s-a numit Abu Ali al-Husayn ibn Abd Allah ibn Sina (Avicenna pentru Europa latină) a încarnat, prin itinerarul său enciclopedic şi imensa sa cultură, prototipul intelectualului universal medieval .

Discipolul lui Aristotel învăţase complet Coranul la doar 10 ani

Cel mai strălucit spirit al civilizaţiei musulmane s-a născut în anul 980 în satul Qishlak Afshona de lângă Buhara (astăzi în Uzbekistan), pe atunci capitala dinastiei persane a Samanizilor care au domnit în Asia Centrală şi provincia Khorasan.
Din fericire pentru el, Avicenna s-a născut într-o familie de înalţi funcţionari iranieni de origine turcă, astfel încât a beneficiat încă din fragedă pruncie de o educaţie aleasă şi de atenţia unor părinţi care au sesizat devreme potenţialul intelectual al copilului.
Spiritul independent al copilului era încununat de o inteligenţă şi o memorie uluitoare, care i-a permis ca la vârsta de doar 14 ani să-şi întreacă profesorii. După cum nota în autobiografia sa, Avicenna învăţase deja tot ce exista la acea vreme în lume sub formă de cunoştinţe scrise, până să împlinească 18 ani.
Tratatul de medicină al lui Avicenna, ediţia în limba persană    Tratatul de medicină al lui Avicenna, ediţia în limba persană
De fapt, conform aceleiaşi autobiografii, copilul supradotat memorase deja toate surele Coranului până să împlinească 10 ani.
Educaţia şi cercetările sale ulterioare au fost marcate de un enciclopedism debordant.
  „Devorează” complet toate scrierile despre gramatica arabă, geometria, fizica, dreptul islamic, teologia şi medicina.
Devine foarte atras de unul dintre geniile date de Grecia Antică, şi anume Aristotel. Se avântă cu un patos nemaivăzut în studierea operei marelui gânditor grec. Citeşte cu nesaţ de patruzeci de ori Metafizica lui Aristotel, până când memorează fiecare cuvânt, dar conştientizează cu tristeţe că nu reuşeşte să înţeleagă sensurile şi tainele din spatele cuvintelor.
Eşecul nu-l face decât să se ambiţioneze mai mult. Timp de peste un an şi jumătate îşi petrece timpul citind, studiind şi rugându-se la moschee pentru iluminare. Aceasta vine  doar după ce, într-un moment de inspiraţie, cumpără pe o sumă derizorie, dintr-o piaţă, comentariile şi tratatul filozofului musulman Al-Farabi asupra Metafizicii.
Astfel, fericit, la doar 16 ani înţelege pe deplin spiritul şi viziunea ilustrului său maestru din Grecia Antică, pe care, evident, nu l-a întâlnit niciodată în viaţă. Fire sensibilă la suferinţele şi bolile semenilor, Avicenna se ataşează şi de ştiinţa medicinei. La vârsta de doar 18 descoperise deja că:
Medicina nu este o ştiinţă grea şi aspră precum matematicile şi metafizica, deci am făcut progrese mari. Am devenit un medic iscusit şi am început să-mi tratez primii pacienţi cu ajutorul unor leacuri aprobate ”. Tânărul ajunge în scurt timp faimos, nu doar datorită succesului tratării pacienţilor, ci şi datorită faptului că, asemenea sfinţilor fără de arginţi din universul creştin, Avicenna îşi trata pacienţii fără să le ceară bani..
Când el avea 22 de ani, tatăl său moare brusc. Evenimentul traumatizant s-a suprapus peste tulburările politice şi sociale ale vremii, astfel încât tânărul se vede prins într-un adevărat carusel al unor peregrinări constante.
scrisă de Nicu Pârlog
sursa: descopera.ro
Soucre Link

Visits: 1

Avenzoar – primul parazitolog

Avenzoar – primul parazitolog   Abu Marwan Abdal Malik Ibn Zuhr este cunoscut in Occident si cu numele latinizat de Avenzoar. El a fost medic renumit , farmacist, chirurg, mare savant și profesor arab de confesiune islamică și a avut contribuții monumentale în varii aspecte ale medicinei. S-a nascut in Sevilla in 1094 si a […]

Avenzoar – primul parazitolog

 

Ibn ZuhrAbu Marwan Abdal Malik Ibn Zuhr este cunoscut in Occident si cu numele latinizat de Avenzoar. El a fost medic renumit , farmacist, chirurg, mare savant și profesor arab de confesiune islamică și a avut contribuții monumentale în varii aspecte ale medicinei. S-a nascut in Sevilla in 1094 si a studiat la Universitatea din Cordoba, specializandu-se in medicina.

Ibn Zuhr se tragea dintr-o familie de invatati care a dat omenirii mai multi specialisti printre care doua femei care au lucrat la curtea lui Almohad.

Si-a inceput practica medicala in Sevilla, dar dupa o perioada el a cazut in dizgratiile regelui conducator, asa ca a trebuit sa emigreze din Sevilla, insa a fost prins si incatusat in Marrakesh pentru o lunga perioada de timp.

Ibn Zuhr este considerat parintele chirurgiei experimentale si este unul dintre cei mai mari doctori si chirurgi ai epocii musulmane. El a fost un critic dur al teoriei umorale care a fost sustinuta de filosofi greci precum Hippocrates si Galen. Ibn Sina a sustinut si el aceasta teorie care s-a dovedit mai apoi a fi incorecta.

Ibn Zuhr a facut mai multe descoperiri si a avut numeroase contributii valoroase. A fost primul care a explicat cauzele dezvoltarii scabiei, mentionand aici existenta unui fel de parazit; drept urmare poate fi considerat primul parazitolog.

Ibn Zuhr are contributii semnificative in specializari precum studiul tumorilor, problemele intestinale, inflamatiile din urechea medie si altele. Contributia cea mai mare a lui Ibn Zuhr poate fi gasita in lucrarea sa monumentala Kitab al-Taisir fi al-Mudawat wa al-Tadbir (Cartea simplificata a metodelor terapeutice si dietelor). In aceasta el descrie conditii patologice urmate de terapie.

Ibn Zuhr a inventat procedura chirurgicala a traheotomiei si a perfectionat-o de-a lungul vremii.

El este unul dintre primii invatati care a incercat sa faca din chirurgie un camp separat al medicinii, sugerand cursuri de specializare special menite viitorilor chirurgi.

 

sursa: truth-seeker.info

Soucre Link

Visits: 3

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2 Cartea “Kitab Al-Saydanah” a lui Al-Birûni in textul original din araba poate sa fie divizat in doua parti principale. Prima parte consta intr-o introducere si cinci capitole scurte continand informatii foarte utile. Al-Birûni explica aici metodele intreprinse, modul de a le aborda, planurile sale, cat si ale colaboratorilor […]

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2

Cartea “Kitab Al-Saydanah” a lui Al-Birûni in textul original din araba poate sa fie divizat in doua parti principale.

Prima parte consta intr-o introducere si cinci capitole scurte continand informatii foarte utile. Al-Birûni explica aici metodele intreprinse, modul de a le aborda, planurile sale, cat si ale colaboratorilor sai si obiectivele lor pentru a putea trage o concluzie satisfacatoare. De asemenea, aici, Al-Birûni defineste domeniul important al sanatatii in care intra si arta farmacistului, farmacologia, terapeutica, prezentand interpretari istorice si literare. (12)

Iata cum defineste termenul de “Saydanah” (Farmacie): Cuvantul “Saydanah” este mai familiar decat “Saydalah”. Din contra, cuvantul “Saydalah” este mai intrebuintat: el vrea sa spuna un chimist, un droghist sau un farmacist. Un “Saydali” este cel care recolteaza drogurile simple in cele mai bune conditii posibile si amesteca cele mai bune varietati pentru a prepara medicamente dupa recomandarile “Maestrilor Artei Sanatatii” (13).
Al-Birûni introduce aici cateva sfaturi, cat si pasaje de poezie. El citeaza cativa poeti cum ar fi Abu-Nuwas din timpul lui Harun-Al-Rasid sau Ibn-Al-Rumi.

Partea a doua se refera la “Materia Medica” propriu-zisa si Al-Birûni enumera drogurile in ordine alfabetica incepand cu “Alif” prima litera araba. El descrie tot aici ciupercile, cat si animale ca randunica-de-mare, porcul spinos sau cantaride si de asemenea o varietate de porumbel salbatic (Shiffin Bari, in araba) a carui carne o considera dupa cea de porumbel ca fiind cele mai hranitoare in geriatrie (Fdilat al ghidha) si ca avand o putere miraculoasa pentru a regenera sangele la anemici.

Dar geniul lui Al-Birûni nu s-a limitat la studiul “Materiei Medica” si farmacologiei. In cursul celor 75 de ani de existenta (80 de ani lunari dupa calendarul musulman) el a scris numeroase alte opere stiintifice sau literare fara legatura cu “Materia Medica” sau cu “Farmacia”. Numarul lucrarilor pe care le-a scris se apropie de 180. Al-Birûni a scris o lucrare asupra monumentelor ramase din generatiile trecute in araba: “Athar al Baqivah anil quiun al Khalivah”.

Retinut la Curtea din Ghazni, poate ca astrolog oficial, el l-a insotit pe sultanul Mohamed in mai multe dintre expeditiile sale din Nord-Vestul Indiei. El le-a descris intr-o monografie intitulata: “Kitab Ta’rikh al Hind”. In timpul calatoriei sale in India el a invatat sanscrita, a studiat literatura indiana si a tradus numeroase carti indiene in araba.
Dupa moartea sultanului Mohamed in 998, Al-Birûni a continuat munca sa stiintifica sub patronajul succesorului, sultanul Ma’sud. El a rezumat cunostintele astronomice ale arabilor intr-o carte pe care a intitulat-o “Al Qanun al Mas’udi”.
Cam in aceeasi epoca, el a mai scris si un tratat despre geometrie, artimetica, astronomie si astrologie: “Kitab al Tafhin li ava’il sina’at al tandjien”. Spre anul 1000, el a scris un tratat privind trigonometria sferica: “Kitab Maquid Ibn Al Hay’a”. Al-Birûni a scris toate operele sale in araba, care era atunci limba Literaturii si {tiintei in lumea musulmana. De altfel, daca cunoasterea sanscritei i-a permis sa traduca multe lucrari indiene in araba, aceasta i-a permis, lucru destul de curios, sa traduca lucrari din greaca in sanscrita (15).

Biruni - islam stiintaDe-a lungul acestei prea scurte priviri din monumentala opera a lui Abu L-Rayan Mohamed Ibn Ahmad Al-Birûni, se poate usor imagina care a fost stralucirea civilizatiei musulmane in jurul anului 1000 si chiar dupa aceea pana la Reconchista spaniola care s-a terminat in 1492 prin cucerirea Granadei. Daca batalia de la Poitiers in 733 si victoria lui Charles Martel asupra sultanului Abd Er Rhamane a fost o mare victorie a Crestinismului asupra Islamului, a contribuit si la reculul civilizatiei in lumea noastra occidentala si a intarziat cu cateva secole evolutia “moderna” a batranei noastre Europe.

Stralucirea civilizatiei Islamice a trecut din Orient spre Occident, din Mashrek spre Maghreb, de la o extrema la alta a acestei Mediterane care a fost leaganul civilizatiei grecesti, latine si arabe, aceasta Mediterana pe care romanii o numeau “Mare Nostrum” (Notre Mer fr.) si pe care noi o vom putea numi in franceza: “Notre mere” (Mama noastra), anticipand nasterea unei viitoare Euro-Maghreb, leagan al unei noi civilizatii pline de bogatiile tuturor raselor.

 

Michel Soulard
Poitiers, Franta

Traducere Dr. F. C. Iugulescu

 

Bibliografie:
1. “La Peinture Arabe” Editions Skira. Texte de Richard Ethinghausen, p. 11
2. “Islamic Medicine”. Manfred Ulhman at the Edinburgh University press, p. 1273-1274
3. “Medecins et Medecine de l’Islam”. Sleim Amar, p. 42
4. Mohamed Souissi: “Le Message Scientifique d’Al-Birûni et sa portee actuelle dans les Pays Musulmans. Al-Birûni’s Commemorative Volume, p. 786
5. Le Coran
6. Lucien Leclerq: “Histoire de le Medecine Arabe”. Tome I, p. 236
7. “Al-Birûni’s Commemorative volume”, p. 479, 481
8. “Al-Birûni’s Book on Pharmacy and Materia Medica”, p. 35
9. Hakim Mohamed Said: “Pharmacy and Medicine thru Ages”, p. 17
10. Ibn-Al- Baytar: “Traite des Simple”
11. Al-Birûni: “Kitab Al Saydanah fi Al Tibb”, Hamdard Academy, Karachi, p.37
12. “Al-Birûni’s Commemorative Volume”, p. 481, 482
13. “Al-Birûni’ s Book on Pharmacy and Materia Medica”, p. 1
14. “Islamic Medicine”, Manfred Ulhmann at Edinburgh University, p. 1274
15. “Al-Birûni’s Commemorative Volume”, p. 19, 20
16. S. Iszak – Farmacia de-a lungul secolelor – Ed. {t. Enc., Bucuresti, 1979, 419 p.

 

sursa: Revista Galenus

Soucre Link

Visits: 0