Rănile și tăieturile

Îndrumarea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la tratarea rănilor şi a tăieturilor   Ibn Qayyim Al-Jawziyyah   În Sahihan se relatează că Sahl bin Sa’d a fost întrebat cum anume au fost tratate rănile Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în bătălia de la […]

Îndrumarea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la tratarea rănilor şi a tăieturilor

 

Ibn Qayyim Al-Jawziyyah

 

bandajÎn Sahihan se relatează că Sahl bin Sa’d a fost întrebat cum anume au fost tratate rănile Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în bătălia de la Uhud. Sahl a spus: „Faţa Profetului a fost rănită, dintele i s-a rupt, iar coiful pe care îl purta a fost strivit de capul său. Fatima (Allah să fie mulţumit de ea!), fiica Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), îl spăla de sânge în timp ce ‘Ali îi turna apă pe mâini cu scutul său. Când Fatima şi-a dat seama că sângerarea nu se oprea, a luat o rogojină arsă (din frunze de palmier), a introdus cenuşa în rana Trimisului lui Allah, iar sângerarea a încetat.”

Cenuşa din frunze de palmier arse este foarte eficientă în oprirea sângerării, deoarece constituie un agent puternic de uscare şi afectează cel mai puţin rana deschisă. Alte remedii eficiente de uscare a pielii au un efect puternic de ardere a pielii şi accentuează fluxul sangvin, intensificând sângerarea. Cenuşa din frunze de palmier, aplicată simplu sau amestecată cu oţet, opreşte sângerarea nasului. Autorul lui Al-Qanun a afirmat: „Al-Baradii (papirusul) este eficient în stoparea sângerării şi în pansarea rănilor deschise. În Egiptul antic, hârtia era făcută din baradii uscat. Cenuşa de baradii este eficientă în tratarea ciupercilor şi infecţiilor orale, hemoptizie (a scuipa sânge) şi previne răspândirea infecţiilor.”

 

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 1

Toleranța și democrația

F. Gulen   Democraţia este un sistem care îi oferă celui care se pune la adăpostul ei putinţa de a-şi exprima propriile gânduri şi sentimente. Toleranţa constituie una din dimensiunile importante ale democraţiei. De altfel, se poate spune că nu poate fi vorba de democraţie acolo unde nu există toleranţă. Dar priviţi-i pe cei care, […]

F. Gulen

 

toleranta si democratiaDemocraţia este un sistem care îi oferă celui care se pune la adăpostul ei putinţa de a-şi exprima propriile gânduri şi sentimente. Toleranţa constituie una din dimensiunile importante ale democraţiei. De altfel, se poate spune că nu poate fi vorba de democraţie acolo unde nu există toleranţă.

Dar priviţi-i pe cei care, pe de o parte vorbesc de democraţie şi, pe de altă parte, ar vrea să-i sece izvorul. Într-o ţară democratică, toţi oamenii trebuie să poată profita de drepturile şi responsabilităţile democratice. Dacă un anume segment al societăţii se simte perturbat de existenţa altui segment, atunci devine evident faptul că cei care se simt perturbaţi nu sunt sinceri, ca să nu folosim un alt cuvânt, în pretenţiile lor de “democraţi şi apărători ai democraţiei”. Cum am spus mai sus, democraţia nu poate prinde rădăcini acolo unde nu există toleranţă. De fapt, susţinătorii democraţiei trebuie să-i accepte şi pe cei care nu le împărtăşesc ideile şi să-şi deschidă inimile către toţi.

Trebuie să subliniem un lucru. A-i accepta pe oameni aşa cum sunt nu înseamnă a-i pune pe credincioşi şi pe necredincioşi de aceeaşi parte a balanţei. Conform felului nostru de a gândi, poziţia credincioşilor şi a necredincioşilor are propria sa valoare specifică. Mândria Omenirii are un loc aparte în inimile noastre, deasupra tuturora. În acest sens, aş vrea să vă împărtăşesc propriile mele sentimente. Reîntocându-mă dintr-un pelerinaj la mormântul Profetului nostru, m-am simţit cuprins de tristeţe că viaţa mea nu s-a sfârşit. Mă gândeam că dacă îl iubesc cu adevărat, ar fi trebuit să-mi încleştez mâinile de zăbrelele de fier şi să pier acolo. Crezusem până atunci că ataşamentul meu faţă de Profet este mare. Desigur, el are un loc foarte înalt în inimile noastre şi vrem ca nimeni să nu-i aducă vreo atingere, dar simţămintele mele puternice faţă de el şi gândurile mele nu mă împiedică să intru în dialog cu cineva care nu gândeşte şi nu crede la fel ca mine.

Source Link

Views: 2

Călăuzirea – partea 1

F. Gulen   hidarea este precum o lumină aprinsă în om de către Dumnezeu ca rezultat al folosirii liberei voințe în căutarea credinței. Precum am afirmat mai sus, doar Dumnezeu poate ghida către adevăr. Sunt multe versete în Coran care atestă acest lucru. De exemplu: Dacă Dumnezeu ar fi vrut, i-ar fi adunat întru călăuzire […]

F. Gulen

 

hidarea este precum o lumină aprinsă în om de către Dumnezeu ca rezultat al folosirii liberei voințe în căutarea credinței. Precum am afirmat mai sus, doar Dumnezeu poate ghida către adevăr. Sunt multe versete în Coran care atestă acest lucru. De exemplu:

Dacă Dumnezeu ar fi vrut, i-ar fi adunat întru călăuzire (6:35)

Dacă Domnul tău ar fi vrut, toți locuitorii Pământului ar fi crezut. (10:99)

Tu nu-l călăuzești pe cel pe care-l iubești, ci Dumnezeu călăuzește pe cine voiește. (28:56)

Și tu! Tu nu-i poți face pe morți să audă, tu nu-i vei face pe surzi să audă Chemarea când întorc spatele. Tu nu ești cel care îi călăuzește pe orbi afară din rătăcirea lor. Tu nu-i faci să audă decât pe cei care cred în semnele Noastre și sunt supuși și devin musulmani. (30:52-53)

Din moment ce Dumnezeu este cel care ne ghidează, Îl implorăm în fiecare rak’a din rugăciunile noastre zilnice: Călăuzește-ne pe Calea cea Bună (1:6). Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) spunea: ” Am fost trimis să îndrept oamenii către credință. Doar Dumnezeu este Cel care îi ghidează și le oferă credință în inimi.”calauzirea

Pe lângă aceste versete de mai sus și multe altele asemănătoare, mai sunt și versete care arată că Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) este cel desemnat pentru a îndrepta oamenii către credință:

Tu îi chemi către o Cale Dreaptă (23:73)

Noi ți-am dezvăluit un duh din Porunca Noastră pe când tu nu cunoșteai nici credința și nici Cartea. Noi l-am făcut lumină cu care călăuzim pe cine voim dintre robii Noștri. Tu să călăuzețti pe o Cale Dreaptă. (42:52)

Aceste versete nu sunt contradictorii. Dumnezeu crează toți oamenii cu potențialul de a accepta credința. Cu toate acestea, familia, educația și mediul înconjurător au un rol foarte mare în a-i ghida sau în a-i trimite pe căi greșite. De-a lungul istoriei, Dumnezeu a trimis mesageri pentru a ghida lumea pe Calea cea Bună și le-a trimis Cărți cu ajutorul cărora oamenii se pot îndrepta. Profetul Mahomed (s.a.a.w.s), ultimul Mesager, a primit Coranul prin intermediul Revelației trimise de Dumnezeu. Coranul fiind ultima Carte Divină și necoruptă, conține principiile ghidării.

Comportamentul și buna purtare a Mesagerului (s.a.a.w.s) au făcut din stilul lui de viață o cale de ghidare. El recită Revelația Divină, explică Semnele lui Dumnezeu, distruge preconcepțiile, superstițiile și păcatele. De fapt, orice eveniment, orice lucru și orice fenomen reprezintă un semn ce semnifică Unitatea și Existența lui Dumnezeu. Deci, dacă vrei să crezi sincer șă fără prejudecăți, trebuie să lupți împotriva dorințelor carnale și a tentațiilor. În acel moment Dumnezeu te va ghida către una dintre Căile ce duc la El:

Temeți-vă de Dumnezeu și căutați calea către El pentru a fi prosperi atât pe această lume cât și pe cealaltă. (5:35)

Noi îi călăuzim pe Căile Noastre pe cei care au luptat pentru Noi. Dumnezeu este cu făptuitorii de bine (29:69)

 

 

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Views: 3