Dania femeii musulmane

  Muhammad Ali al-Hashimi   Femeia musulmană plăteşte dania din averea ei, dacă este destul de înstărită încât să îşi permită să o plătească. În fiecare an, la un timp hotărât, ea calculează cât deţine şi plăteşte cât trebuie, deoarece dania (zakat) este un stâlp al islamului şi nu există nici un compromis sau scuză […]

 

Muhammad Ali al-Hashimi

Femeia musulmană plăteşte dania din averea ei, dacă este destul de înstărită încât să îşi permită să o plătească. În fiecare an, la un timp hotărât, ea calculează cât deţine şi plăteşte cât trebuie, deoarece dania (zakat) este un stâlp al islamului şi nu există nici un compromis sau scuză când vine vorba să fie plătită în fiecare an, chiar dacă suma se ridică la mii de milioane. Niciodată femeia musulmană nu s-ar gândi să evite într-un fel sau altul plătirea daniei pe care are obligaţia să o plătească.

Dania este o obligaţie financiară bine-definită şi un act de slăvire pe care Allah l-a poruncit fiecărui musulman, bărbat sau femeie, care deţine suma (nisaab) minimă prescrisă sau mai mult de atât. Neplătirea sau negarea faptului că dania este obligatorie echivalează cu apostazia (ridda) şi necredinţa (kufr), şi pentru acestea se poate lupta împotriva acelei persoane sau aceasta poate fi chiar ucisă, dacă nu plăteşte întreaga sumă aşa cum cere islamul. Cuvintele lui Abu Bakr, primul calif, referitoare la cei care au refuzat să plătească dania, au răsunat de-a lungul secolelor până în zile noastre: „Pe Allah, voi lupta împotriva oricui desparte rugăciunea (salat) de danie (zakat).”

Aceste cuvinte nemuritoare demonstrează măreţia acestei religii, care a trasat o legătură între treburile „religioase” şi cele „lumeşti” şi dezvăluie adânca înţelegere pe care o avea Abu Bakr despre natura acestui mod de viaţă, care îmbină credinţe abstracte cu aplicarea practică a principiilor lor. Multe versete din Coran confirmă interdependenţa rugăciunii şi a daniei în structura credinţei:

  Ci aliaţii voştri sunt numai Allah, Trimisul Lui şi cei care cred, cei care plinesc Rugăciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] şi se înclină adânc [înaintea lui Allah]. [Coran 5:55]

Pliniţi rugăciunea, daţi Dania şi prosternaţi-vă laolaltă cu cei care se pleacă!  [Coran 2:43]

Cei care cred şi plinesc fapte bune, fac Rugăciunea [As-Salat] şi dau Dania [Az-Zakat], au răsplata lor de la Domnul lor şi pentru ei nu este teamă şi nici nu vor fi ei mâhniţi.    [Coran 2:277]

Pentru adevărata femeie musulmană este evident că – deşi i s-a acordat dreptul de independenţă financiară şi nu are obligaţia de a se întreţine singură sau de a-i întreţine pe alţii, lucru ce ţine, mai degrabă, de datoria bărbaţilor – islamul le-a poruncit să plătească dania (zakat) şi a făcut dania un drept de care să se bucure cei nevoiaşi. Astfel, femeia musulmană nu va ezita să plătească, aşa cum cere legea islamică (Şari’a). Ea nu  poate cere să fie scutită fiindcă este femeie şi nici o femeie nu are obligaţia de a cheltui pentru altcineva. Orice femeie care cere acest lucru nu are cunoştinţe suficiente despre islam, credinţa ei este slabă, iar în personalitatea ei se întrevăd unele lipsuri. Sau, în alt caz, este o femeie care este religioasă numai în aparenţă, însă este ignorantă şi nepăsătoare sau este avară şi iubeşte banii şi ea nu se va gândi niciodată să plătească dania cu toate că posteşte, se roagă, înfăptuieşte pelerinajul şi  din când în când face şi o mică donaţie din averea ei. Astfel de  femei – neştiutoare sau avare – nu se pot compara nici pe  departe cu adevăratele femei musulmane, care urmează calea  dreaptă a islamului.

sursa: islam.ro

Source Link

Views: 0

Rugăciunea – un pilon al credinței

  A. Al-Mawdudi Rugăciunea este una din îndatoririle cele mai importante ale unui musulman. Ce este de fapt Rugăciunea? Este o rugăciune zilnică care se realizaeză prin repetarea, de cinci ori pe zi, a credinţei pe care se întemeiază religia noastră. Un bun musulman se scoală de dimineaţă, se spală, se purifică şi se prezintă […]

A. Al-Mawdudi
Rugăciunea este una din îndatoririle cele mai importante ale unui musulman. Ce este de fapt Rugăciunea? Este o rugăciune zilnică care se realizaeză prin repetarea, de cinci ori pe zi, a credinţei pe care se întemeiază religia noastră. Un bun musulman se scoală de dimineaţă, se spală, se purifică şi se prezintă în faţa lui Allah, pentru salat, pentru rugăciune. Diferetele mişcări pe care le execută în timpul Rugăciunii constituie simbolul supuşeniei umane faţă de atotputernicia lui Allah. Rugăciunile exprimate în timpul Rugăciunii sunt legământul unui musulman faţă de Allah.
Rugăciunile exprimate în timpul Rugăciuniiui sunt legământul unui musulman faţă de Allah. În timpul Rugăciuniiui un musulman imploră de la Allah să-i lumineze calea, să-i ierte păcatele şi să fie bun cu el. El recită diferite versete din Coran, îşi îndreaptă cu pioşenie gândurile către profeţi, îşi reînnoieşte credinţa în ziua de apoi şi îşi aminteşte că într-o zi se va înfăţişa în faţa bunului Allah şi că atunci va fi nevoit să dea socoteală pentru toate faptele sale bune şi rele înfăptuite. Ziua unui bun musulman aşa începe. Doar peste câteva ore muezinul îl cheamă din nou la rugăciune şi iarăşi apleacă capul cu supuşenie în faţa lui Allah şi iarăşi repetă legământul pe care-l are faţă de El.
Lasă, pentru câteva minute, toate preocupările lumeşti şi se roagă pentru a fi primit în faţa lui Allah. Acest moment îl determină să-şi aducă aminte de adevărata menire pe care o are în această lume. Apoi, el se întoarce la preocupările sale lumeşti, ca peste încă câteva ore să se înfăţişeze din nou înaintea lui Allah.
Odată cu venirea serii şi lăsarea întunericului se roagă din nou, pentru ca întunericul nopţii să nu-l facă să-şi uite îndatoririle pe care le are faţă de Allah. Apoi, la lăsarea nopţii, el îşi săvârşeşte ultima rugăciune a zilei, reînnoindu-şi încă o dată credinţa înainte de somn.
Nu este nevoie de prea multe explicaţii ca să înţelegem cum că Rugăciunea fortifică fundamentele credinţei noastre, cum că această rugăciune ne învaţă supuşenia faţă de Allah şi cum că ea reănnoieşte şi împrospătează credinţa, care constituie izvorul purităţii morale şi spirituale.
Cum ne pregătim pentru salat? Mai întâi de toate săvârşim spălarea rituală, care se realizează în forma în care ne-a poruncit profetul nostru Muhammed. De ce trebuie să procedăm aşa? Tocmai de aceea pentru că noi credem în profetul nostru şi considerăm de datoria noastră ca să-i urmăm calea.
De ce nu citim intenţionat cu greşeli Coranul? Nu-l citim aşa întrucât ştim că această carte sfântă cuprinde în ea cuvântul lui Allah şi de aceea ştim că greşelile ar constitui o ofensă adusă lui Allah. De multe ori, la spălat, noi citim în gând, rugăciunile. Şi ştim foarte bine că nimeni nu ne poate auzi sau vedea dacă noi le citim cu adevărat sau nu. Dar ştim, în acelaşi timp că un bun musulman niciodată nu se preface. De ce? Tocmai pentru că noi toţi ştim că Allah ne urmăreşte pe fiecare din noi, că aude şi vede dacă citim sau nu şi ştim că pentru El nu există nicio taină.
Ce anume ne împinge pe noi să săvârşim Rugăciunea, din moment ce nimeni nu ne obligă să facem acest lucru sau nimeni nu ne urmăreşte în mod expres să-l facem? Oare nu săvârşim Rugăciunea doar pentru că suntem conştienţi de faptul că Allah vede întotdeauna totul? Ce anume vă determină să lăsaţi baltă toate preocupările dvs. şi să alergaţi la moschee pentru a săvârşi Rugăciunea? Ce anume vă determină să vă sculaţi dis-de-dimineaţă, întrerupându-vă somnul dulce, pentru spălat sau să mergeţi la geamie, suportând arşiţa soarelui de prânz sau să sacrificaţi o distracţie foarte tentantă pentru a săvârşi Rugăciunea de seară? De ce ne temem ca nu cumva să comitem o greşeală când săvârşim Rugăciunea? Se întâmplă aşa pentru că există în noi teama de Allah şi ştim că în ziua judecăţii de apoi ne prezentăm înaintea Lui şi atunci suntem obligaţi să dăm socoteală. Să ne gândim puţin, oare există un mijloc mai bun de educaţie morală şi spirituală decât Rugăciunea? Tocmai această educaţie este cea care formează un musulman desăvârşit. Rugăciunea îi aminteşte tot timpul unui om legământul pe care îl are cu Allah. Îl determină să-şi reînnoiască credinţa în El, îl face să nu uite nici măcar pentru o clipă credinţa în ziua judecăţii. Rugăciunea este un mijloc de educaţie desăvârşit care ajută să se stabilească un echilibru perfect între gândirea şi acţiunile omului.
Un om care săvârşeşte de cinci ori pe zi Rugăciunea, fără îndoială că se poate considera că este un bun msulman, un om care în trecerea lui prin acesată lume a ştiut să fie un adevărat credincios. Orice poate avea încredere într-un asemenea om. Acest fel de om nu se va împăca niciodată cu nedreptatea sau cu o hotărâre strâmbă.
Există obligaţia pentru un musulman să săvârşească Rugăciunea de vineri împreună cu ceilalţi coreleigionari. Aceasta cultivă între musulmani un raport de dragoste şi înţelegere reciprocă. Acest salat de vineri dezvoltă la musulmani sentimentul de solidaritate şi în aceeaşi măsură sentimentul de frăţie. Rugăciunea totodată este simbolul egalităţii. Pentru că bogaţii şi săracii, conducătorii şi conduşii, cei cu şcoală şi ignoranţii, fără deosebire, formează un singur şir şi toţi împreună se închină lui Allah. Pe scurt, rugăciunea cultivă la oameni o viaţă individuală şi colectivă deosebit de sănătoasă.
Binefacerile acesteia sunt foarte multe. Cei care nu săvârşesc Rugăciunea nici nu-şi dau seama cât de mult pierd. Numai un musulman care practică Rugăciunea zi de zi, absolut fără nicio derogare de la această practică, ştie ce binefacere imensă este pentru un om atât în viaţa lui pământească, dar mai ales, pentru viaţa de apoi. Săvârşirea salat-ului de cinci ori pe zi constituie una din poruncile profetului Muhammed pentru toţi musulmanii.

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 2

Rugăciunea pentru musulmani

  Si porunceste neamului tau Rugaciunea [As-Salat] si fii statornic in ea ! Noi nu-ti cerem castig, fiindca Noi iti dam castig tie, iar urmarea buna este a evlaviei. (Ta-Ha 20:132) Iar intrun hadis se relateaza : „Cine a indeplinit-o, a indeplinit Islamul, iar cine a pierdut-o, a pierdut Islamul”. De asemenea, profetul Muhammed (Pacea […]

Si porunceste neamului tau Rugaciunea [As-Salat] si fii statornic in ea ! Noi nu-ti cerem castig, fiindca Noi iti dam castig tie, iar urmarea buna este a evlaviei. (Ta-Ha 20:132)

Iar intrun hadis se relateaza : „Cine a indeplinit-o, a indeplinit Islamul, iar cine a pierdut-o, a pierdut Islamul”.

De asemenea, profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a mai spus : „Primul lucru despre care oamenii vor fi intrebati in Ziua Judecatii este rugaciunea. Daca ea este buna, atunci si faptele sale vor fi bune. Daca ea va fi necorespunzatoare, faptele sale vor fi deopotriva. ” (relatat de Tabarani)

Abdullah ibn Mas’ud (Allah sa fie multumit de el !) a relatat ca l-a intrebat pe Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) care fapta este cea mai iubita de Allah Preainaltul, iar acesta a raspuns : „Rugaciunea facuta la timpul cuvenit.” Apoi l-a intrebat ce urmeaza rugaciunii, el raspunzandu-i : „Sa fii bun si recunoscator cu parintii tai.” Si la ultima intrebare graduala, raspunsul primit a fost : „Sa participi la lupta pe Calea lui Allah (ar. jihad).” (relatat de Bukhari)

‘Aisa, mama credinciosilor, (Allah sa fie multumit de ea !), ne-a relatat cum, atunci cand timpul rugaciunii sosea, Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) se schimba complet, nemairecunoscandu-si parca nici sotiile sale.

‘Ali (Allah sa fie multumit de el !) a relatat ca odata cu intrarea timpului rugaciunii Trimisul lui Allah (Allah sa fie multumit de el !) se clatina si-si schimba culoarea fetei. Si oricine il intreba care sunt motivele, el le raspundea ca a sosit momentul ca omul sa-I multumeasca lui Allah Preainaltul pentru tot ceea ce i-a fost daruit numai lui, inzestrari pe care nu le-au primit nici cerurile, pamantul, ori muntii.

Frati musulmani, rugaciunea este izvorul sanatatii, fericirii si al traiului ordonat. Iar rugaciunea alaturi de ceilalti membri ai comunitatii are cele mai mari virtuti. Asezarea umar langa umar in fata lui Allah Preainaltul este asemanatoare pietrelor care se sprijina unele pe celelalte, intrun loc nisipos. Rugaciunea este simbolul unitatii, intregirii, fratiei, apartenentei la comunitate si reprezinta suflarea musulmanilor. Sufletul musulmanilor se deschide la dragostea, la iubirea lui Allah. La rugaciune, cine se daruie lui Allah, se deschide catre zarile sufletului.

Totodata, rugaciunea este un jihad cu dorintele sufletesti. Omul care efectueaza de cinci ori rugaciunea pe zi se pune sub controlul lui Allah Preainaltul si se fereste sa faca fapte pacatoase.

Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus : „Acela care efectueaza rugaciunea timp de 40 de zile alaturi de ceilalti musulmani, de la primul takbir [n.t. chiar de la inceput, fara a pierde nimic] se elibereaza de doua lucruri : focul Iadului si ipocrizie.” (relatat de Tirmizi)

Frati musulmani, mai sunt si oameni care nu se feresc de fapte pacatoase, in ciuda faptului ca efectueaza rugaciunea si alte lucruri frumoase. Motivul este acela ca rugaciunea nu le patrunde in suflet, astfel incat ea si faptele bune nu au nicio valoare, fiind doar ca o lucratura in van. Cand efectuam rugaciunea trebuie sa ne daruim trup si suflet lui Allah Preainaltul. Numai atunci patrund in noi, in sufletele noastre, faptele si activitatile frumoase, asa trebuind sa procedeze un musulman adevarat.

Asa cum ne indruma si profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !), sa efectuam rugaciunea ca si cum l-am vedea pe Allah Preainaltul, caci daca noi nu-L vedem, El stie si vede toate faptele si gandurile noastre si stie ce rugaciuni oficiem si ce rugaciuni nu oficiem. Tocmai din aceasta cauza, rugaciunea efectuata cu evlavie rodeste in sufletele noastre si isi arata fructul in toate activitatile intreprinse, facandu-ne sa respectam intocmai poruncile si interdictiile lui Allah Preainaltul.

Frati musulmani, sa efectuam cele cinci rugaciuni care reprezinta stalpul de baza al religiei noastre. Sa-i invatam, de asemenea, pe copiii nostri inainte ca ei sa atinga varsta maturitatii si sa semanam in sufletele lor dragostea fata de Allah Preainaltul, precum si frumusetea actelor de adorare. Si sa-i invatam inca de mici ca adevarata podoaba a moscheilor sunt oamenii.

In aceasta zi de vineri sa ne rugam lui Allah Preainaltul sa nu ne lase moscheile fara oameni drept-credinciosi si sufletele noastre fara credinta (ar. iman). Si la ultima suflare, cand sufletele se vor intoarce la Domnul nostru, sa parasim aceasta lume pronuntand „Nu exista alta divinitate in afara de Allah si Muhammed este profetul Sau” (ar. „La ilaha il Allah, Muhammed Rasul Allah”)

Sursa: Predică de vineri susținută la Moscheea din București (Material preluat de pe grupul Islam Romania)

Source Link

Views: 3